Pliketis

Publicat în Dilema Veche nr. 417 din 9-15 februarie 2012
Pliketis jpeg

Bine că a mai ieşit lumea în stradă în iarna vrajbei noastre (cum frumos a observat un protestatar), bine că Congresul american a vrut să dea S(t)OPA la tot Internetul, bine că UE şi copiii săi, printre care şi România, semnează ACTA (care chiar va da stop la tot Internetul şi tuturor magazinelor de obiecte la un euro), că aşa s-a reactivat lumea pe Facebook. Vara a fost o mare plictiseală, din cînd în cînd cîte o poză cu elevi beţi la Vama Veche, cîte un link amărît aruncat în scîrbă etc. Nici toamna n-a părut mai dinamică. Dar a venit această iarnă a manifestului şi a prezenţei.

Plictiseala pe Facebook are program. Marţi nu e o zi bună de plictis că e ziua favorită de reţea. În schimb, vineri pe la 4-5 deja dai cu tunul şi nimeni nu mişcă. Fluxul informaţional se reduce vizibil, nimeni nu introduce informaţie nouă, nimeni nu comentează cu patos şi mînie revoluţionară nimic. Facebook arată exact ca birourile din care au fugit utilizatorii săi. Pe la 10 seara, zi de zi, lumea se activează iar, ieşim puţin pe stănoagă să mai schimbăm o vorbă, să tragem o sinteză a zilei trecute, să privim încrezători spre viitor. Şi cînd îţi dai seama de acest ritm al reţelei sociale, te apucă maxima plictiseală. De aceea iarna vrajbei a picat la fix, zici că Mark Zuckerberg a trimis ţestoasele în stradă peste protestatari. Deodată predictibilitatea reţelei (din care se naşte şi plictisul) s-a dus la vale, ritmul s-a accelerat, informaţiile se ciocnesc, la fel şi exponenţii diferitelor ideologii. Iar suveranul Facebook ne lasă să-i umflăm burta de balenă şi să muncim în cîmpurile digitale spre marea lui desăvîrşire. Cu cît sîntem mai agitaţi şi mai logoreici, cu atît Facebook e mai profitabil.

Nu toţi stau în reţea să se agite. Unii o fac doar pentru jocurile stupide în care îţi creşti vaci inexistente şi iei poţiuni magice fără efecte, alţii doar să-şi pună ultima poză cu prăjitura mîncată sau, cum fac mamele mai ales, să vadă ce face copilul la facultate. Ca şi cum Facebook ar fi oglinda studentului. Cum arată şi o regulă Pareto, 20% produc 80% din conţinut, fie el agitat, ironic sau metaforic. Restul de 80% sînt pasivi. Cînd eşti pasiv la nivelul conţinutului nu înseamnă că eşti pasiv la nivelul căutării şi explorării. Pe Facebook toţi sîntem celebri pentru 15 prieteni, 15 minute sau 15 stalker-i. Nu există utilizator care să nu fi urmărit cu atenţie pe altcineva, să ia poză cu poză şi status cu status, să caute legături, conexiuni, să facă scenarii. Mai interesant este că există oameni plătiţi să facă asta, de serviciile de informaţie ale statului sau ale unor entităţi private, care nu zic nimic, doar amuşinează profilurile utilizatorilor. Cred că pentru aceia nu numai Facebook, dar tot Internetul e o mare plictiseală.

Sînt şi zile lipsite de sens, cînd stai pe Facebook doar pentru a da refresh, poate a mai apărut ceva nou. Sînt ore cînd bate vîntul prin reţea. Atunci îţi aminteşti cît de mare şi complex e Internetul, că Facebook e doar o fază şi o insulă perfidă, mai degrabă Alcatraz decît laguna albastră. Suferim toţi de sindromul Stockholm pe Facebook, iar cei care recunosc asta, şi încep să lupte împotrivă, se trezesc marginalizaţi. Închiderea fabuloasă într-un singur joc identitar e afacerea secolului nostru, atît de plictisit de postmodernitate. Iar cînd te plictiseşti, mai bine o faci în interior, între pereţii reţelei de socializare, decît timonier pe marea largă a Internetului. 

Plictisul e fecund, zicea poetul, dar nu şi pe Facebook. Aici plictiseala nu duce niciunde, te trezeşti în aceeaşi rotaţie de mesaje, link-uri şi poze cu pisici, aceleaşi meme, aceleaşi dileme. Aştept ziua Exodului şi voi fi primul care o va consemna. Problema e că de partea cealaltă a mării se află Google+. Acolo să vezi plictiseală! 

Constantin Vică este specialist în etica noilor tehnologii, Universitatea Bucureşti.

Foto: V. Eftenie

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Trucul WhatsApp pentru a afla locația unui contact fără ca acesta să știe
WhatsApp, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din întreaga lume, se actualizează continuu pentru a-și îmbunătăți experiența pentru cei peste două miliarde de utilizatori activi.
image
Primul general român format la Harvard răspunde unei întrebări presante. Ce șanse mai are Ucraina să învingă Rusia EXCLUSIV
Ucraina se află într-o situație dificilă în fața unui inamic care are, aparent, resurse nelimitate. Generalul (r) Alexandru Grumaz explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, la ce ne-am putea aștepta în perioada următoare.
image
Bijuteria istorică de pe Dunăre. Cea mai veche navă cu zbaturi din lume încă mai funcţionează VIDEO
Vasul de pasageri „Tudor Vladimirescu” a avut ca oaspeţi de seamă pe Regele Ferdinand, Regina Maria, generalul Averescu, iar în 1959, pe liderii comunişti Nikita Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu-Dej.

HIstoria.ro

image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a
image
Au reușit sovieticii să decripteze mesajele Enigma înainte de Bătălia de la Stalingrad?
Dacă despre succesele occidentalilor pe frontul invizibil se cunosc destul de multe aspecte, nu același lucru se poate spune despre reușitele sovieticilor. Au reușit sovieticii să decripteze comunicațiile Enigma?
image
Răscoala de la 1907 - Ieșirea de pe scena politică a Nababului
De-abia se stinseseră ecourile laudative ale Serbărilor din 1906, prilejuite de aniversarea a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I, privite ca o manifestare națională a românilor de pretutindeni, că România se va vedea confruntată cu o mișcare extrem de violentă, proprie Evului Mediu.