Paradoxuri demografice: Europa şi Africa

Publicat în Dilema Veche nr. 213 din 16 Mar 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Se estimează că în deceniile următoare numărul de decese şi rata mortalităţii generale vor înregistra o creştere alarmantă. Se va modifica, de asemenea, şi structura mortalităţii pe vîrste. Ponderea deceselor la vîrstele mai mari de 80 de ani este astăzi de 29% în România. În Franţa, în anul 2003, ponderea deceselor înregistrate la populaţia de 80 de ani şi peste a fost de 50%; reducerea mortalităţii pe vîrste, în special la cele tinere şi adulte, aflată la baza creşterii duratei medii a vieţii, a majorat în mod constant proporţia deceselor la vîrstele avansate (Vasile Gheţău, Declinul demografic şi viitorul populaţiei României, Editura Alpha MDN, 2007). Pînă în anul 2050, ponderea deceselor la populaţia de 80 de ani şi peste ar ajunge şi în România la o valoare similară cu cea din Franţa - 53%. Conform studiilor, durata medie a vieţii ar putea ajunge la nivelul-limită de 100 de ani în jurul anului 2300, iar cele mai ridicate valori ar urma să se înregistreze în Suedia (97,2 ani), Spania (97,0 ani), Franţa (96,9 ani). Valoarea estimată pentru România este de 94 de ani. Copii puţini în Europa... Situaţia demografică actuală şi cea care se prefigurează pentru deceniile următoare, mult mai dramatică, au drept cauză majoră scăderea natalităţii, respectiv a fertilităţii. Nivelul fertilităţii este scăzut şi în cele mai multe dintre ţările europene dezvoltate, iar în cîteva dintre ele - Germania, Italia, Grecia, Spania - valoarea este identică cu cea din ţara noastră. Potrivit prognozelor demografice ale Diviziei de Populaţie a Naţiunilor Unite, dacă actualele valori ale fertilităţii şi migraţiei ar rămîne constante, singurele ţări în care nu s-ar înregistra un declin al populaţiei pînă în anul 2050 ar fi Albania, Irlanda, Islanda, Danemarca, Finlanda, Franţa, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Portugalia, Marea Britanie şi Suedia. În patru dintre aceste ţări - Danemarca, Suedia, Marea Britanie şi Franţa - chiar dacă numărul populaţiei din 2050 nu ar fi mai mic decît cel din 2005, declinul demografic s-ar instala în a doua jumătate a perioadei. Declinul demografic nu este o problemă specifică doar României - în ţările vecine (Ucraina, Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Ungaria) populaţia este în declin determinat, în cea mai mare parte, de scăderea naturală a populaţiei. Această componentă este consistent mai mare în Ucraina şi Bulgaria. Rata natalităţii şi cea a fertilităţii au valori foarte apropiate în toate cele şase ţări. Mortalitatea infantilă are valori apropiate de cele din ţările dezvoltate doar în Ungaria, Serbia şi Muntenegru. România continuă să aibă cea mai ridicată mortalitate în primul an de viaţă al copilului. Speranţa de viaţă la naştere are valori mai ridicate şi echilibrate în România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru şi Ungaria şi este mai scăzută în Ucraina şi Moldova. ...copii prea mulţi în Africa Cu totul altfel este situaţia în unele ţări de pe continentul african. Explozia demografică, titrează The Guardian (25 august 2006), ameninţă să aducă regiunea la cel mai scăzut nivel de sărăcie. Dacă în 2006 populaţia Ugandei era de 27,7 milioane de locuitori, se estimează că pînă în 2025 se va dubla, ajungînd la 56 de milioane, iar la jumătatea secolului Uganda ar urca pe locul 12 în clasamentul celor mai populate ţări, avînd 130 de milioane de locuitori, mai mult decît Rusia sau Japonia. În această ţară, nivelul fertilităţii este extrem de ridicat, situaţia fiind neschimbată de mai mult de 30 de ani. O femeie naşte în medie şapte copii şi mai puţin de una din cinci foloseşte metode contraceptive. Jumătate din populaţia ţării are sub 15 ani şi foarte curînd va atinge vîrsta fertilităţii. Problema exploziei demografice nu afectează însă numai Uganda. Pînă în 2050, Ciad, Mali, Guineea Bissau, Liberia, Nigeria, Burundi sau Malawi - ţări aflate printre cele mai sărace din lume - îşi vor tripla populaţia. Aproape un sfert din populaţia lumii va fi, prin urmare, concentrată în Africa. "Ceea ce se întîmplă este alarmant" - declara, pentru aceeaşi publicaţie, Jotham Musinguzi, şeful Biroului de evidenţă a populaţiei din Ministerul de Finanţe ugandez, aducînd în discuţie relaţia alarmantă dintre nivelul foarte ridicat al fertilităţii şi cel al sărăciei. "Sîntem oare pregătiţi să le asigurăm acestor oameni case, locuri de muncă şi accesul la sistemele de sănătate şi de educaţie?" - iată genul de întrebare la care autorităţile africane caută încă un răspuns.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.