ObamAmerica sau jocul speranţelor

Ştefan COMAN
Publicat în Dilema Veche nr. 252 din 15 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dacă aş face o comparaţie, ca român ce a trăit episodul "schimbării" din 1996 din România, situaţia mi se pare oarecum familiară, chiar dacă Emil Constantinescu nu a fost nici minoritar, nici elocvent, şi nici charismatic. Cam atît despre asemănări. Barack Hussein Obama va fi uns preşedinte al Statelor Unite în cîteva săptămîni. Sute de mii de americani se pregătesc să invadeze Washington-ul pentru instalarea noului preşedinte. Pentru americani, indiferent de înclinaţiile politice, apartenenţă etnică sau origine socială, şocul alegerii lui Obama este o realitate cu care se obişnuiesc greu. Schimbarea valorilor sociale şi a culturii capitaliste americane este aşteptată cu nerăbdare, entuziam şi o anxietate molipsitoare. Obama este acum privit, chiar şi de către rivalii săi ideologici, ca un lider care, de voie sau de nevoie, trebuie să salveze America. După ce - şi dacă! - va fi trecut acest test, opoziţia republicană, acum în continuă derivă, îşi va relua atacul ideologic. Ariile prioritare pe care noul preşedinte va trebui să le abordeze în primele luni ale guvernării sînt economia, reformarea sistemului de asigurări de sănătate, războaiele din Irak şi Afganistan şi lansarea unor iniţiative diplomatice care să refacă imaginea SUA pe plan internaţional. Relansarea economiei americane şi diminuarea efectelor unei crize economice majore, comparabilă cu cea din 1929, reprezintă cheia guvernării lui Obama pentru următorii doi ani. Administraţia Bush îi înmînează acum noului preşedinte o bombă, care nu este nici măcar frumos împachetată şi are şi fitilul aprins. Veştile de pe pieţele financiare asediază planurile de guvernare ale viitoarei administraţii Obama. Scăderea indicilor economici şi contracţia severă a economiei americane din ultimul an lasă prea puţin loc pentru experimentarea unui nou sistem economic, pe care Obama, aşa cum a declarat în campania electorală, vrea să-l promoveze. Criza îi poate oferi însă lui Obama o şansă istorică de a schimba preceptele ordinii economice americane. Dacă reforma sistemului de asigurări de sănătate şi cea a sistemului de asigurări sociale vor fi atacate cu succes, Obama ar putea obţine un capital politic extrem de valoros, care îi va permite să lanseze reforme economice şi sociale spre sfîrşitul primului mandat şi, eventual, în cel de-al doilea mandat. Se vorbeşte acum tot mai mult de un nou model New Deal, pe care preşedintele Franklin Delano Roosevelt l-a iniţiat în anii ’30 pentru relansarea economiei americane. Diferenţele dintre condiţiile economice actuale şi cele din 1929 sînt semnificative. Şomajul este acum de aproximativ 6%, în timp ce în 1929 ajunsese la 28%, băncile operează acum prin garantarea depozitelor bancare de pînă la 250 de mii de dolari prin Corporaţia Federală de Asigurare a Depozitelor (FDIC), instituţie înfiinţată de Roosevelt. Cele mai pesimiste scenarii prefigurează un şomaj de 8 procente în 2009. Dispariţia a peste 10 trilioane de dolari din averile americanilor în ultimele luni şi îngheţarea pieţei bancare sînt însă fenomene unice în istoria economică a Americii. Investirea masivă în lucrări publice şi în programe menite să genereze locuri de muncă şi fortificarea clasei de mijloc par a fi măsuri agreată de tot mai mulţi politicieni, democraţi şi republicani. Stimulentele fiscale de sute de miliarde de dolari, prefigurate pentru 2009 şi 2010, pot ajuta populaţia americană să treacă prin această perioadă dificilă, însă nu vor genera creşteri economice semnificative care să contracareze pierderile masive suferite de economia americană. Mai mult decît oricînd, SUA, cu un PIB de peste 14 trilioane de dolari, vor trebui să găsească resursele necesare redresării economiei. Sistemul de asigurări de sănătate înghite 16% din produsul intern brut al SUA şi continuă să crească în fiecare an. Dacă nu va fi reformat pînă în 2025, sistemul ar putea deveni insolvent. Deşi îi sînt alocate peste 2,3 trilioane de dolari anual, sistemul american de sănătate este printre cele mai puţin eficiente, dar şi cel mai scump, comparativ cu 19 dintre ţările cele mai dezvoltate. Jumătate din costurile asociate sistemului de sănătate sînt generate de industria birocratică medicală, care s-a dezvoltat în ultimii 30 de ani, de la lansarea actualului sistem de către preşedintele Nixon. Se estimează că peste 2500 de dolari ar putea fi economisiţi în fiecare an de fiecare familie, dacă sistemul medical ar fi eficientizat prin introducerea monitorizării electronice a plăţilor şi a costurilor şi aplicarea unui sistem coerent de prevenire a bolilor cronice. SUA sînt singura ţară dezvoltată unde unul din zece cetăţeni nu are nici un fel de asigurare medicală. Costurile medicale pentru cei neasiguraţi sînt exorbitante, de cele mai multe ori aceştia sînt nevoiţi să aştepte pînă cînd afecţiunile de care suferă devin urgenţe medicale, cînd spitalele sînt obligate să-i interneze. Reformarea sistemului medical este una dintre priorităţile electoratului american, alături de refacerea economică. Noul preşedinte i-a încredinţat portofoliul Sănătăţii şi Serviciilor sociale fostului lider al Senatului, Tom Daschle, un susţinător entuziast al lui Barack Obama. Daschle s-a concentrat pe reforma sistemului de asigurări medicale în ultimii ani, a scris şi o carte pe această temă şi este un bun cunoscător al deficienţelor sistemului medical. Alegerea lui Daschle va face posibilă şi o coordonare mai uşoară cu Congresul pentru aprobarea iniţiativelor legislative necesare reformei sistemului medical. Pentru americanul de rînd, încolţit acum de criza economică, şomaj, căderea pieţei imobiliare şi pierderile masive de pe piaţa bursieră unde mulţi îşi au investite economiile în fonduri care administrează pensiile private, sănătatea este mai preţioasă decît oricînd. Dacă Obama va reuşi să introducă un sistem general de asigurare medicală, atunci viitorul său politic şi un nou mandat vor fi asigurate. Dacă nu, am putea fi martorii începutului decăderii nu numai a unui politician strălucit, ci şi a întregului program al democraţilor de schimbare a orientării politice a ţării de la dreapta, spre centru-stînga. Americanii par să îşi menţină faima de optimişti ai lumii şi confirmă că, după prestaţia catastrofală a lui George W. Bush, singura lor salvare este să îi acorde noului lider un cec în alb. Între timp, numirile pe care Obama le-a făcut în cabinetul său, conform ultimelor sondaje de opinie, sînt aprobate de peste 70% din electorat. Obama se bucură acum de o popularitate fără precedent pentru un preşedinte ales, cu o rată de susţinere din partea electoratului de aproape 75%. Obama pare să mulţumească ambele tabere prin numirile făcute, chiar dacă majoritatea celor nominalizaţi sînt foşti membri ai administraţiei Clinton. Preşedintele ales preferă să joace cartea experienţei şi a pragmatismului, punînd deoparte, pentru moment, idealurile de schimbare radicală a Americii şi a lumii, aşa cum, de fapt, a promis în campania electorală. Ştefan C. Coman este consultant pe probleme de democratizare, migraţie şi drepturile omului. A lucrat în Afganistan, Irak, Bosnia, Kosovo şi Pakistan. În prezent locuieşte la Washington, D.C.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.