O variantă privată

Publicat în Dilema Veche nr. 122 din 25 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Începuturi. Compania a fost înfiinţată pe 12 decembrie 1990, cînd s-a născut primul nostru copil. Înainte de decembrie '89, amîndoi am lucrat la IIRUC - Întreprinderea pentru Întreţinerea şi Repararea Utilajelor de Calcul. Eram singura întreprindere care făcea service la aparatură electronică, de la case de marcat, pînă la calculatoare, care erau mai mult calculatoare de proces (şi România producea calculatoare, sub licenţă franţuzească, de exemplu), şi aparatură medicală - inclusiv inima artificială de la Fundeni. Nu ne-am pus, după Revoluţie, niciodată problema să lucrăm altfel decît pentru noi înşine. A fost ceva natural, ca un fel de a fi. Calculatoare. Aris Electronic (aşa s-a numit firma) a început prin a vinde calculatoare importate din Germania. Am fost printre primii care am adus calculatoare în România. Nu ştim sigur cîţi au fost înaintea noastră pentru că, pe atunci, informaţia încă nu circula ca acum. Am adus ultima tehnologie, şi nu stocurile vechi sau gioarsele care se aruncau, cum făceau alţii. Nu ştiam nimic. Aveam doar şcoala IIRUC-ului de a vorbi cu oamenii: prestînd servicii, asta făceai. Nu am mai avut nevoie să trecem pe la cursuri de comunicare. Mai încolo, am devenit partenerii firmei Bull din Franţa, şi distribuiam calculatoarele lor. Asta s-a întîmplat pînă în '95. După ce s-a schimbat conducerea reprezentanţei Bull în România, colaborarea cu ei a încetat. După aceea, chiar în '95, ne-am apucat să asamblăm calculatoarele Aris. Am ales subansamble foarte bune: platforme Intel. Atunci, nouă ni s-a părut că facem ceva extraordinar. Situaţia actuală. Şi acum asamblăm calculatoare, tot cu produse Intel (uneori mai scapă şi altele, dar tot foarte bune). Ne-am schimbat denumirea, din Aris în Concept, pentru că, atunci cînd am vrut să o înregistrăm la OSIM, am aflat că Aris e dată. Avem o cifră de afaceri de 4,5 milioane de dolari şi 35 de angajaţi. Situaţia pe piaţa românească de calculatoare, în momentul de faţă, este următoarea: sînt foarte multe firme, probabil sute, care fac acelaşi lucru cu noi. Diferenţa este - cred - faptul că noi nu facem rabat la calitate. Preferăm să promovăm un calculator mai scump şi mai bun decît unul mai ieftin şi mai prost. Oricum, activitatea noastră principală nu mai este să facem calculatoare, ci să furnizăm soluţii complexe de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, şi, mai exact, furnizăm soluţii end-to-end de securitate a datelor. Am diversificat domeniul de activitate şi pentru că intervenise o monotonie, şi pentru că, odată intraţi în UE, firma va trebui să aibă o poziţie solidă, care nu poate veni din asamblare de calculatoare; trebuie să ai o valoare adăugată reală, din domeniul proprietăţii intelectuale, din sfera serviciilor profesionale, care să te diferenţieze în mulţime. Evaluare. Considerăm că ne-a mers bine. Activitatea a fost profitabilă, creşterea ei - naturală, organică, fără tunuri şi proiecte împuşcate din ordin politic sau de altă natură. Aceasta ne permite să trăim decent, plătindu-ne, timp de 16 ani, toate taxele. Nu regretăm nimic. Oricum nu ştiam să facem altceva. Fericirea. Bineînţeles că îţi permiţi mai multe, ca, de exemplu, concedii cu copiii în străinătate. Cu cît ai mai mulţi bani, cu atît poţi să stai mai mult. Dar nu din asta e făcută fericirea. Ci din copiii sănătoşi, cu rezultate bune sau foarte bune la şcoală; din faptul că Andrei (cel mic) cîntă la pian, că Dănuţ (cel mare) aleargă la carturi şi e foarte pasionat. Libertatea. Am avut libertatea să facem ce vrem, atîta timp cît a existat o minimă responsabilitate a faptelor proprii. Am plătit toate taxele şi salariile angajaţilor, lăsînd cîte ceva şi pentru propriul buzunar. Programul nostru? La început, decurgea aşa: Dan pleca la 7 dimineaţa şi venea la 9 seara. După ce m-am angajat şi eu (Dana) - la început stăteam cu copiii -, plecam la 8 dimineaţa şi, în anumite momente, nu mai veneam deloc acasă. Mama sau mătuşa se ocupa de copii, şi noi stăteam şi lucram pînă la 6 în dimineaţa următoare. Atunci, Dan pleca acasă, dormea o oră şi îşi revenea, eu preferam să rămîn. El venea înapoi cu un plic de ceai şi periuţa de dinţi şi plecam să depunem oferta la licitaţia de la Ministerul... În ultimii doi ani, am încercat să ne organizăm, nu mai sîntem nici aşa tineri... Începem serviciul la 8,30, 9, 9,30 şi plecăm cînd se termină... Schimbări. Viaţa s-a schimbat datorită telefonului mobil... Plecăm în vacanţe... şi sună... şi trebuie să rezolvăm tot soiul de probleme. Şi e-mail-ul ne-a schimbat existenţa: înainte scriam scrisori, acum scriem mail-uri, nimic nu se mai poate fără e-mail. Nu cred că ne-a schimbat caracterul. Dacă ne întrebi în ce măsură am devenit mai înfumuraţi, superiori, fiţoşi, noi credem că deloc. Pentru că noi considerăm că oamenii contează, nu maşina, casa, hainele. Hobby-uri. Muzica simfonică, opera, jazz-ul. Muzica bună, în general. Am citit recent eu, povestiri de García Márquez, el - Marele Gatsby şi Sherlock Holmes. Îmi plac Salvador Dalí şi impresioniştii francezi. Angajaţii. Avem oameni care sînt în firmă de 10 ani. Aceştia sînt crescuţi de noi, în felul următor: să aibă o atitudine corectă. Clientul trebuie să fie mulţumit. Am pus accent şi pe pregătirea lor. Îi ascultăm cînd au probleme în familie, şi îi ajutăm. Nu cred că angajaţii noştri sînt robotizaţi. Sînt liberi şi în ceea ce fac în firmă, şi în general.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.