Noi nu ne vindem ţara

Nicoleta ZAHARIA, Dan BOICEA
Publicat în Dilema Veche nr. 231 din 27 Iul 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De ce atunci cînd ceri informaţii despre un circuit în România agenţii de turism dau ochii peste cap şi ridică din umeri, spunînd că nu se ocupă cu turismul intern "pentru că nu se caută"? Iar cei care ar trebui să te "agaţe" îţi recomandă eternele castele Peleş, Bran sau mănăstirile din Moldova? De ce nu ne trimite nimeni la Peştera Scărişoara, unde cel mai vechi gheţar din Europa este încă neatins de încălzirea globală, la Peştera Poarta Zmeilor sau la Peştera Vîntului, cea mai lungă din România, toate în zona Munţilor Apuseni? Sau la salina din Praid, cu o rezervă de sare care poate hrăni toată Europa, pentru mai multe sute de ani? La 40 de grade Celsius, luăm la picior zece agenţii de turism din buricul Capitalei, în căutarea unei excursii de cîteva zile în România. Ne încăpăţînăm să găsim măcar o agenţie care să ne copleşească cu diferite promoţii şi atracţii turistice insolite în propria ţară, despre care ne place să credem că are multe de oferit. După cîteva ore de căutări, tot ce găsim sînt doar agenţii dezinteresate de turismul cultural românesc, angajaţi slab pregătiţi, care nu pot privi dincolo de cîteva clişee geografice, operatori blazaţi, care nu îţi furnizează soluţii pentru concediu şi te lasă să pleci nemulţumit, şi o lipsă dureroasă de arsenal media convingător: pliante, fotografii, CD-uri. Agenţia Patriot ne trimite în Turcia De la ONT Carpaţi, "cel mai mare tour operator din România, înfiinţat în urmă cu 70 de ani" - cum scrie chiar pe site-ul

-, primim un răspuns deranjant: "Nu ne mai ocupăm de turismul intern pentru că nu se cere". Înapoi în stradă. Un banner al Agenţiei Patriot ne momeşte într-o scară de bloc, într-o cămăruţă în care, de obicei, administratorul încasează întreţinerea. Cu speranţă în glas, întrebăm dacă se organizează circuite în România. "Nu mai căutaţi aşa ceva. Ceauşescu a murit. Nu se mai organizează de pe vremea lui. Dacă vreţi, noi facem excursii doar în Turcia. Oricum, e mai simplu şi mai ieftin să te duci în Caraibe şi înapoi decît să faci turul României." Tirada domnului chel şi cu privire rece ne bulversează. Schimbăm tactica. Ţinta: agenţiile mari. Dar nici la J’Info Tours n-avem succes. "Nu există nici un circuit intern, nici la munte, nici pe litoral" - ne asigură o domnişoară plictisită. "De ce?" "Nu ştiu." Halal informaţie. Nici vorbă de cataloage promoţionale sau amabilitate. Dintr-o cutie transparentă scoatem două pliante, singurele care menţionează ceva despre România. Unul ne ademeneşte cu o pensiune de patru margarete, la 6 km de Bran. "Ce putem vedea în zonă?" "Păi... Castelul Bran". Altceva? Pauză. Cealaltă tentaţie turistică din România este reprezentată de o vilă de trei stele din "staţiunea"... Bucureşti. Plecăm indignaţi şi frustraţi, deşi o informaserăm pe domnişoară că nu vrem să vedem nici Bucureştiul, nici castelul lui Dracula. Nici la Phoenix Tour nu avem noroc. "Organizăm tur prin România. Dar (suspans!)... e în construcţie..." În plin sezon? Şi cînd va fi gata? În octombrie? Facem o încercare şi la Carpatia Tour, pentru că numele firmei are sonoritate autohtonă. Îl blocăm pe un agent, cerîndu-i informaţii despre o excursie în România. Dă ochii peste cap şi de vreo două ori accentuează că nu au aşa ceva. "Mai încercaţi în spate, în dreapta, la doamna" - ne îndrumă el. "Mergeţi la hoteluri unde curge apa"! De la "doamna" aflăm că ni se oferă tot! Cu o condiţie: să schiţăm noi traseul. "Circuitul nu vi-l facem noi pentru că înseamnă timp pierdut, trebuie să cerem preţuri peste tot şi nu se vinde! Dar la cerere, se poate face. Dvs. vă ocupaţi şi de transport, iar noi rezolvăm problema cazării. Să căutaţi la hoteluri de minimum trei stele, unde curge apa şi nu trebuie să faceţi reclamaţie. Ar trebui să vedeţi Braşovul-Poiana Braşov, pentru că s-a construit mult acolo, în Sighişoara puteţi vizita cetatea... Dar să ştiţi că un circuit prin România nu costă puţin. V-ar ajunge cam la 1500 de euro, două persoane, plus benzina şi mîncarea." "Ceva mai inedit, mai puţin ştiut, nu aveţi?" "Nu vă pot trimite în astfel de zone. Nu ştiu cum e acolo" - se apără doamna. Ţine totuşi să ne povestească un sfert de oră despre circuitele formidabile organizate în 2006 pentru nişte filipinezi şi francezi. Castelul lui Dracula şi "Munţii" Noroioşi Rodell Travel sînt singurii care se ocupă de circuite în România. Din păcate, locuri libere mai au abia la începutul lui septembrie, pe Transfăgărăşan. Să aşteptăm pînă la vara viitoare... În rest... nici urmă de pliante sau fotografii care să ne agaţe pentru un sejur. "E mai convenabil să te duci în Franţa, Germania, Spania, Grecia" - ne linişteşte o domnişoară amabilă de la Eurolines, total nepregătită şi fără minime cunoştinţe de geografie. Evident, firma nu are circuite naţionale, dar asigură cazarea în locurile pe care vrem să le tranzităm. Cerem îndrumări. Sugestiile vin prompt: "Păi ar fi în Bistriţa, Castelul lui Dracula, apoi Munţii Noroioşi... de la Buzău, dacă nu mă înşel". Poate Vulcanii Noroioşi... "Clujul e foarte frumos" - adaugă ea timid. Ne oferă două pliante: unul despre Moldova (bine făcut, cu pagini întregi despre mănăstiri şi tradiţiile din zonă) şi altul despre litoral (pe lista atracţiilor turistice figurînd monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi sau Herghelia de la Mangalia). Tot pe această listă sînt trecute şi "autobuzele supraetajate, cu o lungime de circa 12 metri şi o înălţime de circa 4 metri din Constanţa, parcul Aqua Magic şi telegondola din Mamaia". Aşteptăm să devină monumente de însemnătate naţională obeliscul sau epava de la Costineşti! Cu orgoliul rănit, ne rătăcim privirile prin pliantele spectaculoase care promovează destinaţii mult mai accesibile (China pare a fi la o aruncătură de băţ, în comparaţie cu România). În loc să cîştigăm timp apelînd la o agenţie profesionistă care să se ocupe de toate aspectele pentru vacanţa pe care ne-o dorim, ne alegem cu un mare şut în fund - un pas înainte: spre Grecia, Franţa, Spania, Italia sau Maroc.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.