mediu

Dan MANOLELI, Erika STANCIU
Publicat în Dilema Veche nr. 92 din 20 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Instabilitate instituţională A crescut numărul de acte normative care transpun directivele în dreptul intern. Din păcate, lipseşte o legislaţie secundară care să realizeze responsabilităţi mai clare la nivelul departamentelor şi a ministerelor, în contextul unor abordări integrate. Cele mai multe reglementări rămîn tributare unor viziuni sectoriale, în pofida faptului că, "pe hîrtie", s-au creat structuri care să realizeze abordări holiste (Comitetul Interministerial pentru integrarea domeniului protecţiei mediului în politicile şi strategiile sectoriale la nivel naţional). Deliberările în cadrul acestei structuri nu se regăsesc ca politici integrate în planul naţional de dezvoltare şi nici în strategiile de implementare a unor directive şi convenţii de mediu. Punctul cel mai slab rămîne în continuare partea de implementare a acestei legislaţii. Este foarte dificil să fie puse în practică unele reguli, atîta timp cît există încă o foarte mare instabilitate instituţională (restructurări ale agenţiilor teritoriale de protecţia mediului, redefiniri şi subordonări succesive ale acestora, urmate de conflicte de competenţe). În ce priveşte capacitatea administrativă, aceasta este în curs de consolidare, mai ales în contextul descentralizării competenţelor la nivel teritorial. Şi aici însă există neajunsuri prin modul în care este conceput fluxul de raportare de la bază spre centru. Acest flux pare să fie încadrat mai degrabă într-o piramidă cu vîrful în jos, care demonstrează o insuficienţa personalului la nivelul agenţiilor judeţene de protecţia mediului. Voinţa politică pentru implementarea angajamentelor consecutive adoptării acquis-ului comunitar este încă foarte slabă. Este adevărat că fondurile sînt insuficiente pentru rezolvarea unor probleme serioase, în fruntea cărora tronează tratarea apelor reziduale şi eliminarea deşeurilor. Acestea au devenit priorităţi care se reflectă şi în portofoliile de proiecte ale agenţiilor de dezvoltare regională, ceea ce se traduce printr-o ignorare deliberată a priorităţilor de conservare a naturii. Or, pentru îndeplinirea conformării la directivele privind conservarea naturii, România nu are perioadă de tranziţie. Drept consecinţă, ar trebui deschisă o linie bugetară distinctă de conservarea naturii în cadrul bugetului de protecţia mediului. Probabil că extinderea suprafeţelor de arii protejate îi sperie pe oamenii politici care îşi văd ameninţate intenţiile de a construi în şi în preajma acestor arii. Chiar în condiţiile extinderii acestor arii protejate pînă la un procent de 15% (nivelul mediu european), pare greu de crezut că vor exista intervenţii punitive asupra celor care încalcă regulile de protecţie. Protecţia naturii nu este o prioritate S-au făcut progrese şi se fac eforturi evidente pentru adaptarea legislaţiei la exigenţele UE. Mai puţin evidente sînt eforturile de armonizare a legislaţiei din diverse domenii cu prevederile legislaţiei de mediu. Exemple: armonizarea modificărilor recente la legea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere cu legea ariilor protejate şi cu alte prevederi legale, armonizarea legislaţiei din turism cu legislaţia specifică de protecţie a naturii. Implementarea legislaţiei de mediu lasă mult de dorit, în principal din cauza capacităţii reduse de personal (număr şi pregătire) şi dotării necorespunzătoare. Exemple: a) deşi există legislaţie bine definită cu privire la managementul deşeurilor, acestea reprezintă o problemă majoră, inclusiv în parcurile naţionale şi naturale, în zonele limitrofe acestora sau în staţiuni turistice; b) legislaţia referitoare la ariile naturale protejate, deşi îmbunătăţită în ultimii ani, este desconsiderată cînd se lansează proiecte majore de investiţii (exemplu: construcţia de mănăstiri în zonele de protecţie specială în Ceahlău şi Piatra Craiului). În ce priveşte instituţiile, s-a îmbunătăţit capacitatea ministerului şi a instituţiilor din subordine prin angajarea de personal. Dar capacitatea rămîne necorespunzătoare, mai ales la nivelul Agenţiilor Regionale şi Locale pentru Protecţia Mediului. De asemenea, atribuţiile şi responsabilităţile nu sînt suficient de clar definite, ceea ce duce la lipsuri majore în implementarea legislaţiei. Resursele financiare sînt foarte limitate. Dacă ne uităm la voinţa politică, deşi inundaţiile au fost un semnal de alarmă şi au determinat decidenţii să îşi amintească de modul în care se gospodăresc resursele naturale, nu există un interes real pentru protecţia mediului, mai ales pentru protecţia naturii. Angajamentul privind desemnarea ariilor naturale protejate de interes comunitar (reţeaua Natura 2000) nu a primit pînă în prezent atenţia şi sprijinul necesare. La data aderării, România trebuie să prezinte o listă completă, bine documentată, pentru propuneri de viitoare arii naturale protejate. Resursele financiare pentru desemnarea acestor situri sînt insuficiente, iar coordonarea activităţii la nivel naţional este ineficientă. Întîrzierea depunerii listei de propuneri poate duce la întîrzieri în obţinerea fondurilor structurale alocate României de către Uniunea Europeană. În general vorbind, aspectele legate de protecţia mediului şi de protecţia naturii nu sînt considerate prioritare în România, iar situaţia nu s-a îmbunătăţit sub actuala guvernare. Ne interesăm de mediu în principal sub presiunea Uniunii Europene.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.