La Londra am început să văd prieteniile altfel

Marius COMPER
Publicat în Dilema Veche nr. 760 din 13-19 septembrie 2018
La Londra am început să văd prieteniile altfel jpeg

Gîndiți-vă cîteva secunde: care este cea mai cruntă pedeapsă la care poate fi supus un om în zilele noastre? În societățile avansate, răspunsul este menținerea în izolare, fără contact cu alți oameni.

Mi-am pus această întrebare atunci cînd am părăsit Bucureștiul pentru Londra, conștient fiind că plecarea în străinătate este, parțial, o autopedepsire. Oricît te-ai minți, prieteniile pe care le lași în spate nu vor mai fi la fel, oamenii își vor continua viețile fără tine, iar o posibilă revenire îi va găsi în alte etape ale vieții lor. Nu știam cum îmi va fi acolo, dar mi-am asumat acest cost al plecării de la început.

După ce m-am obișnuit cu eficiența Londrei, mult diferită de viața boemă din București, am început să văd prieteniile altfel. În București, arareori stabileam o întîlnire cu un prieten cu două săptămîni în avans, pe cînd aici e ceva firesc să confirm că vin la o petrecere și cu trei luni înainte. Costurile asociate prieteniei – de timp, financiare, de oportunitate – devin mai evidente aici, iar oamenii știu că și ceilalți au un calendar încărcat.

La fel de evidentă devine importanța proximității prietenilor. Într-un oraș atît de mare precum Londra, contează dacă cineva stă la două sau la nouă cartiere distanță. Am prieteni aici pe care-i văd mai rar pentru simplul motiv că stau la sud de Tamisa, iar o întîlnire cu ei devine o excursie de o zi. De aceea, primele legături pe care le-am format au fost cu oameni din cartier, cum au fost băieții de la sală cu care ieșeam la fotbal.

Totuși, cum mi-am făcut prieteni în Londra? A ajutat faptul că sînt un om norocos de fel, care are adesea parte de ceea englezii numesc „serendipity“ – circumstanțe neplanificate care aduc lucruri bune. Cred că norocul de care m am bucurat în viață a venit și datorită naturii mele de om curios, mînat de setea de a descoperi lucruri și oameni noi, și de dorința de a-i descoase după ce i am găsit. Londra e locul ideal pentru a cunoaște persoane din întreaga lume, iar în cei patru ani petrecuți aici am dialogat cu oameni din zeci de țări. Dacă ești deschis și sincer dornic să-l înțelegi pe cel de lîngă tine, e greu să nu formezi legături în timp.

Nu a stricat nici faptul că am fost mai mereu o ființă „cybersocială“, așa cum i-a denumit cercetătoarea Zeynep Tufekci pe oamenii ce pot forma natural prietenii online și care pot dezvolta virtual aceste relații. Cealaltă categorie, cei „cyber-asociali“, au senzația că interacțiunilor online le lipsește autenticitatea unui contact față în față. Faptul că fac parte din prima categorie a contat mult în formarea unor noi prietenii în Londra. Fie români, fie străini, am cunoscut numeroase persoane mai întîi prin Facebook, aprofundînd ulterior relația pe viu.

Cu toate acestea, este greu să îți faci prieteni foarte apropiați într-un oraș ca Londra. Parțial, asta se datorează modului în care funcționează orașele mari. Rebecca G. Adams, profesor la Universitatea din Carolina de Nord, explica acum cîțiva ani că sociologii au identificat trei elemente cruciale ce duc la formarea prieteniilor apropiate: proximitatea, interacțiunile neplanificate repetate și un mediu care încurajează oamenii să fie vulnerabili și să se deschidă în fața celorlalte persoane. „De aceea, mulți oameni își formează prieteniile ce țin o viață în anii de studenție“, explica ea.

Primele două criterii sînt o anomalie în Londra, iar deschiderea emoțională nu-i neapărat trăsătura principală a britanicilor. Chiar și așa, am avut norocul să formez o legătură strînsă cu un fost coleg de casă – în Londra, costul chiriilor ridicate duce la locuitul în comun –, iar prin el să cunosc alți oameni care mi au devenit prieteni apropiați. Știu, totodată, că situația mea este o excepție printre imigranți, multora fiindu-le greu să formeze legături noi.

Dacă te numeri printre ei și vrei un prieten nou, dă-mi un semn pe Facebook. Putem chiar să ne vedem pe viu: am un week-end liber în noiembrie. 

Marius Comper este Senior Editorial Associate la NewsNow și trăiește la Londra.

Foto: Mircea Struţeanu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Emil Hurezeanu la Liov, 2025, foto MAE jpg
Emil Hurezeanu susţine adoptarea celui de-al 17-lea pachet de ajutor pentru Ucraina, la reuniunea miniştrilor de externe de la Liov
La reuniunea miniştrilor de externe de la Liov, Emil Hurezeanu a declarat că susţine adoptarea celui de-al 17-lea pachet de ajutor pentru Ucraina, în condiţiile în care este evident că Rusia nu doreşte pacea.
Nicușor Dan Inquam Photos/ Flaviu Buboi
Planul economic al lui Nicuşor Dan: „Trebuie să recâștigăm încrederea piețelor financiare, a pieței private"
Nicușor Dan consideră că deficitul bugetar uriaş al României ar putea fi gestionat pe modelul aplicat de el la Primăria Bucureşti, pe care a preluat-o cu o datorie de 3 miliarde de lei.
435 defilare mai muncitoresc jpeg
General rus: „Armata Roșie niciodată n-a râvnit teritorii străine, iar în acest războiu a fost o armată eliberatoare a popoarelor asuprite de hitlerism și fascism“
La câteva zile după ce s-a sfârșit războiul în Europa, lumea visa la vremurile tihnite și fericite din perioada interbelică și învăța să trăiască din nou. Generalul Ivan Zaharovici Susaikov a spus că rușii n-au râvnit niciodată la teritorii străine.
Vernisajul expoziției „Hotelul Caracaș-Victoria. O istorie recuperată”
Vernisajul expoziției „Hotelul Caracaș-Victoria. O istorie recuperată”
Muzeul Municipiului București invită publicul la vernisajul expoziției „Hotelul Caracaș-Victoria. O istorie recuperată”, eveniment care va avea loc pe data de 16 mai 2025, ora 17.00, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2).
horoscop martie  iunie logo webp
Horoscop sâmbătă, 10 mai. În viața unor nativi revin persoane din trecut, altă zodie are noroc și își îndeplinește dorințele de moment
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale pentru sâmbătă, 10 mai.
Alegeri prezidentiale 4 mai - cabina de vot FOTO EPA-EFE
Până când România va mai fi polarizată din cauza urii și a propagandiștilor politici. Concluzia unui politolog
Politologul Paul Dragoș Algică, profesor la Universitatea București, a remarcat polarizarea României și propaganda politică feroce a susținătorilor celor doi candidați rămași în cursa pentru Cotroceni.
„100 de ani de Art Deco – Între Paris și București”, conferință la Palatul Suțu
„100 de ani de Art Deco – Între Paris și București”, conferință la Palatul Suțu
Muzeul Municipiului București invită publicul la Conferința de Joi, care va avea loc pe data de 15 mai 2025, ora 18.30, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr 2), cu tema „100 de ani de Art Deco – Între Paris și București”.
Ruinele unor fortărețe antice, descoperite în Egipt (© Facebook / Ministry of Tourism and Antiquities)
Descoperire inedită: Drumul spre marea fortăreață antică din deșertul Sinai era mărginit de copaci
O echipă de arheologi egipteni a descoperit că accesul spre marea fortăreață antică din nordul deșertului Sinai se făcea acum 2000 de ani pe un drum străjuit, pe o parte și cealaltă, de cel puțin 500 de copaci.
Antoaneta Elena Voicu, foto Facebook jpg
Medicul ATI care a denunțat decesele suspecte de la „Sf. Pantelimon” a câștigat procesul pentru concediere abuzivă
Antoaneta Elena Voicu, medicul care a atras atenţia asupra morţilor suspecte de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Capitală, a câştigat procesul pentru concedire abuzivă şi urmează să primească despăgubiri.