Încercăm să cămpănim evropeneşte

Publicat în Dilema Veche nr. 193 din 21 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Prin "noi", înţeleg ziariştii de la TVR implicaţi în campania asta. E vorba despre doi moderatori pe TVR1 şi cinci pe TVR2. Se mai adaugă două piese "grele" care nu sînt angajaţi ai TVR: Liviu Mihaiu şi Luca Niculescu. Evident, noi voiam audienţă cît mai mare, calitate cît mai bună, programe cît mai puţin plicticoase. Vom scoate ceasul de pe ecran. Moderatorul va fi mult mai mult decît un contabil de secunde ("domnule cutare, mai aveţi x secunde, doamna candidat, v-a expirat timpul"), reţeta care a dus campania din 2004 spre o plicitiseală exasperantă. Nu vom încerca să aducem lumea la vot. Am considerat că nu acesta este rolul unei instituţii de presă. Vorba Danei Deac: "TVR-ul informează, partidele motivează". Pînă la urmă, vom încerca să dovedim că dezbaterea electorală nu este fatalmente blestemul audienţei şi că temele evropeneşti nu sînt obligatoriu abstracte şi departe de viaţa de zi cu zi. Ce voiau ei Prin "ei" se înţelege grupul de şase reprezentanţi ai partidelor parlamentare plus cei şapte "neparlamentari". Ar fi trebuit să fie opt, dar Partida Romilor a depus mult prea tîrziu cererea de spaţiu de antenă şi a pierdut accesul la TVR. Unul din cei şapte este candidat independent, Lászlo Tökes. Ceilalţi sînt partide. "Ei" au dovedit remarcabile interese comune (lor, nu nouă, tuturor). În primul rînd, "ei" nu voiau neapărt audienţă cît mai mare. Asta m-a zăpăcit pe moment. În mintea mea, audienţă mare egal mult electorat pregătit pentru a fi convins. Apoi, m-am luminat: "ei" se adresează, în primul rînd, nucleelor dure de simpatizanţi. Nu se aşteaptă nimeni la o prezenţă masivă la vot. 20% pare chiar optimist. Aşadar, este relativ clar că se vor duce la urne doar cei cu convingeri puternice, mobilizaţi de disciplina de partid. Prezenţa pe ecranul televizoarelor trebuie să îi mişte pe aceştia din casă, nu pe nehotărîţi. "Noi" ne-am întîlnit, am pus pe hîrtie o listă de subiecte, după principiul: "dacă nu e acquis comunitar, nu discutăm". Le-am propus "lor". "Ei" le-au luat, le-au studiat şi au venit cu o altă listă. Nu zic, mare parte erau cam la fel. Au apărut altele, pe ideea: "nu facem alegeri pentru Comisie, ci pentru Parlament. Aşadar, dacă se discută în PE, se discută şi în campanie". Suna legitim. Necazul este că, în acest moment, dacă criteriul dezbaterii devine discuţia şi nu norma aprobată, deschidem cutiuţa cu populisme. De unde "noi" eliminasem pensiile, impozitele, politica externă, politica de apărare, politicile culturale, învăţămîntul, sănătatea, ca nepurtătoare de acquis, deci aducătoare doar de bla-bla electoral, "ei" au venit cu toate acestea, "la pachet", spre a fi dezbătute musai-musai. Ce a ieşit Comisia cu pricina este una de negociere. Aşadar, am mai lăsat şi "noi". Au mai lăsat şi "ei". Am ajuns la doar două teme "nepurtătoare de acquis": educaţia şi sănătatea. Îmi fac datoria să vi le semnalez. De acum, depinde de moderatori. Pe cît posibil, nu vom trata aceste emisiuni ca pe ceva mega-special, din altă grilă de programe, ci vor fi talk-show-uri care vor avea o singură restricţie: invitaţii sînt candidaţi, conform algoritmului. Au mai ieşit o grilă de teme de dezbateri şi o grilă de invitaţi-candidaţi. Teoretic, ştim de pe acum cine şi ce va dezbate în fiecare zi a campaniei. Cu ajutorul alor mei, din TVR, de la marketing, sper să afle şi publicul, din timp, ce (şi chiar pe cine) poate urmări. Poate creşte un pic audienţa. Cum ziceam: "noi" am propus, "ei" au contra-propus, apoi am negociat. E interesant, zic, să aflaţi că "Dezvoltarea Rom

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât vor plăti turiștii pentru o noapte de cazare în Mamaia, de 1 Mai: prețurile concurează cu cele din Dubai
Pentru minivacanța de 1 Mai, cele mai căutate stațiuni rămân Mamaia Nord și Vama Veche. Hotelierii și comercianții au majorat prețurile, concurând cu destinațiile de lux de pe planetă.
image
Penurie de alimente și creșteri de prețuri fără precedent în Marea Britanie din cauza vremii nefavorabile. „Piețele s-au prăbușit”
Marea Britanie se confruntă cu penuria de alimente și cu creșterea prețurilor, deoarece vremea extremă legată de schimbările climatice provoacă producții scăzute în fermele locale și în străinătate, potrivit The Guardian.
image
Kremlinul cumpără Găgăuzia folosind o schemă sovietică
Într-o analiză pentru CEPA Irina Borogan, jurnalistă de investigații, și Andrei Soldatov, expert în serviciile secrete ruse arată mecanismul prin care regimul Putin cumpără în mod deschis influență în țările vecine.

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.