În plin soare, ne uneşte Dumnezeul păcii

Publicat în Dilema Veche nr. 656 din 15-21 septembrie 2016
În plin soare, ne uneşte Dumnezeul păcii jpeg

Creştinismul şi iudaismul seamănă ca doi fraţi. Dacă credinţa s-ar putea reduce la o listă de „items“ (ceea ce ar putea părea vulgar unora, dar şi extrem de interesant altora), atunci am vedea că 95% dintre punctele care, însumate, alcătuiesc credinţa creştină şi credinţa iudaică sînt comune. Credem, împreună, într-un singur Dumnezeu, acela care a făcut perfect lumea, acela care a alungat pe Adam şi Eva din Rai, inaugurînd, astfel, istoria omenirii, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacob, care a dat lui Moise legile, Cel care a dat lui David curaj şi talent, iar lui Solomon înţelepciune. Creştini şi mozaici, privim spre viitor cu aceleaşi convingeri: Mesia va veni la sfîrşitul vremii şi va judeca viii şi morţii, credem în aceeaşi eshatologie şi în acelaşi scenariu apocaliptic. Ne uneşte, esenţial, convingerea că Mesia va veni. Ne deosebeşte, doar, credinţa noastră, a creştinilor, că Mesia a mai venit o dată. Sigur, veţi spune, amănuntul că noi aşteptăm cea de-a doua Lui venire, iar evreii prima Lui venire este atît de important încît face diferenţa între două lumi. Şi aşa este. Dar corpul credinţelor comune este, totuşi, enorm. Chiar şi aşa, cu acest fond religios devălmaş, ştim bine că istoria relaţiei dintre iudaism şi creştinism nu a fost deloc lină. Antisemitismul creştinilor a fost şi, într-o oarecare măsură mai este, impedimentul principal. Trecînd inexplicabil cu vederea faptul că Dumnezeu, cînd s-a întrupat, a ales să apară ca evreu, creştinii au exersat toate atitudinile negative posibile faţă de evrei, de la aprehensiuni şi glumiţe răutăcioase, la represiune şi Holocaust. După 2000 de ani, însă, lucrurile par a se fi aşezat în­tr un făgaş normal. În plan politic, faptul că singura ţară din Orientul Mijlociu în care democraţia – produsul high end al civilizaţiei creştine – există trainic este Israelul ne spune, încă o dată, cît de compatibile sînt produsele civilizaţionale ale creştinismului şi iudaismului.

La Festival, dezbaterea „Migraţia religiei sau religia migraţiei“ a avut loc sub un soare intens, printre ruinele de pe Traseul celor trei fortificaţii, pietre vechi şi coline blînde, înierbate. Moderată de Teodor Baconschi, discuţia a avut doar doi protagonişti: pe ÎPS Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, şi pe ES Rafael Shaffer, Rabinul României. Ascultînd vocile molcome şi atît de personale ale celor doi înalţi prelaţi, am avut, nu doar pentru o clipă, senzaţia că sînt undeva pe malul estic al Mediteranei – ţinutul de unde au pornit să cucerească lumea toate cele trei monoteisme. Deşi confirmase participarea, ES Muftiul Iusuf Murat, Şeful Cultului Musulman, a anulat în ultimul moment. Astfel, experienţa neplăcută a revistei noastre cu Muftiul Iusuf Murat continuă. Confirmarea şi, ulterior, neparticiparea despre care aflăm în ultima secundă este, pare-se, un mod de a fi al Muftiului. În absenţa sa, creştinul şi evreul au oferit imaginea unei înţelepciuni senine şi reconfortante pentru mirenii adunaţi în faţa lor, îngrijoraţi de efectele migraţiei islamice asupra civilizaţiei europene. Se simţea, desigur, îngrijorarea celor doi prelaţi pentru evoluţia celui de-al treilea monoteism, dar era o îngrijorare învelită, cum ziceam, în înţelepciune. Încrederea în forţa regeneratoare a culturii iudeo-creştine a Europei, apelul la moderaţie (din partea Rabinului) şi la iubire a celuilalt musulman (din partea Mitropolitului), dar şi îndemnul de a evalua mereu tradiţia cu ochiul proaspăt, al contemporanului (din partea Rabinului) şi de a nu uita nici o clipă de identitatea creştină a Europei (din partea Mitropolitului) au constituit, să zic aşa, partea pozitivă a discuţiei. Nu au lipsit, desigur, criticile la adresa societăţii europene actuale, radical decreştinate/secularizate nu doar ca urmare a unui anumit trend intelectual, ci şi ca urmare a politicii deliberate a statelor. La un moment dat, a apărut întrebarea: ce e de făcut, pentru că populaţia europeană scade şi trebuie să muncească cineva ca să poată fi acoperite pensiile în viitor? O întrebare care se tot pune. Soluţia general acceptată în minţile tuturor liderilor europeni este aceea că trebuie să primim imigranţi, că asta e. ÎPS Andrei a formulat, însă, o soluţie mult mai la îndemînă: ce ar fi să facem copii? Aşa cum musulmanii sau africanii fac copii. Politica statelor europene, însă, defavorizează familia tradiţională, cea prin care omenirea se înmulţeşte natural. Atacul virulent al statelor la valorile tradiţionale ale căsătoriei şi familiei, concomitent cu lamentaţia aceloraşi state referitoare la declinul demografic, este cea mai bună dovadă a confuziei axiologice pe care o trăim. Demografia nu este legată de bani, aşa cum am crede, de vreme ce natalitatea pare a fi invers proporţională cu PIB-ul/locuitor, ci de valori.

Cît despre islam, notez, doar, că ÎPS Andrei s-a declarat sceptic cu privire la compatibilitatea acestei religii cu democraţia şi a formulat unele soluţii cu privire la felul în care am putea administra valul migrator actual, în vreme de ES Rafael Shaffer s-a declarat optimist în privinţa permeabilităţii islamului la democraţie, admiţînd în acelaşi timp că nu are nici o soluţie în faţa actualei crize a migranţilor.

Altfel, pe parcursul dezbaterii, secundă de secundă, am avut convingerea că Dumnezeul păcii era acolo, cu noi, şi că nimic rău nu ni se putea întîmpla.

Foto: M. Oculeanu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

08 10 bulbi lalele (1) jpg
10 trucuri dovedite pentru a face lalelele să reziste cel puțin 10 zile într-o vază
Lalelele sunt simbolul primăverii, aducând prospețime și culoare în casele noastre. Cu toate acestea, ele au tendința de a se ofili rapid, iar tulpinile lor delicate se înmoaie, pierzând din frumusețe în doar câteva zile.
1 zodii luna plina eclipsa jpg jpeg
Zodiile care vor cunoaște persoane noi în aprilie, însă trebuie să fie atente la intențiile lor. Acestea nu le vor binele
Luna aprilie aduce oportunități pentru noi începuturi, iar pentru unele zodii, acest lucru se traduce prin întâlniri interesante și conexiuni neașteptate.
Endrick, Real Madrid (EPA) jpg
Un thriller o trimite pe Real Madrid în finala Cupei Spaniei la fotbal. Duel cu Barcelona?
Real Madrid s-a calificat în finala Cupei Spaniei la fotbal.
convoi militar 1 jpg
Când vom putea circula ca în Vest pe autostrăzile și căile ferate din România: „Infrastructura va ajunge la un stadiu adecvat”
România a fost criticată de multe ori în ultimii ani de înalți oficiali militari străini pentru infrastructura precară, ce face ca traversarea țării cu echipamente militare să fie lentă. Însă, potrivit secretarului de stat Irinel Scrioșteanu, din 2030 se va circula ca in Vest în România.
Val Kilmer  FB jpg
A murit Val Kilmer. Legendarul actor avea 65 de ani
Val Kilmer a murit la vârsta 65 de ani. Fiica sa, Mercedes Kilmer, a confirmat decesul, dezvăluind și ce i-a adus vedetei sfârșitul.
cerere 1 jpg
Înscrieri clasa pregătitoare 2025. Cum arată și cum se completează cererea-tip de înscriere
Pentru înscrierea la clasa pregătitoare 2025, care a început în data de 31 martie, părinții trebuie să completeze o cerere specială. Aceasta împreună cu alte acte se depune la secretariatul școlii, dar pot fi trimise și prin e-mail.
bob tunsoare jpg
Cum să te tunzi dacă ai peste 40 de ani, pentru a arăta mai tânără. Sfaturi de la Carolina Hererra, celebra creatoarea de modă
Când vine vorba despre tunsoare, sfatul său este clar: un bob clasic reprezintă cea mai rafinată și avantajoasă opțiune pentru femeile trecute de 40 de ani.
image png
Un al doilea portavion este trimis de Statele Unite în Orientul Mijlociu. Cum motivează Pentagonul decizia
SUA trimit un al doilea portavion în Orientul Mijlociu, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, Sean Parnell, invocând protecția fluxurilor comerciale în regiune.
Știriștii de la Cara Pm, postul de radio al Colegiului „Carabella”. FOTO Manina Leașu
Top 10 cele mai bune licee din București în funcție de media de admitere de anul trecut
În urma examenului de Evaluare Națională 2025 care va avea loc în vară, elevii vor fi repartizați la liceu. Nimeni nu va rămâne pe dinafară, căci în România învățământul este obligatoriu până în clasa a XII-a.