În plin soare, ne uneşte Dumnezeul păcii

Publicat în Dilema Veche nr. 656 din 15-21 septembrie 2016
În plin soare, ne uneşte Dumnezeul păcii jpeg

Creştinismul şi iudaismul seamănă ca doi fraţi. Dacă credinţa s-ar putea reduce la o listă de „items“ (ceea ce ar putea părea vulgar unora, dar şi extrem de interesant altora), atunci am vedea că 95% dintre punctele care, însumate, alcătuiesc credinţa creştină şi credinţa iudaică sînt comune. Credem, împreună, într-un singur Dumnezeu, acela care a făcut perfect lumea, acela care a alungat pe Adam şi Eva din Rai, inaugurînd, astfel, istoria omenirii, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacob, care a dat lui Moise legile, Cel care a dat lui David curaj şi talent, iar lui Solomon înţelepciune. Creştini şi mozaici, privim spre viitor cu aceleaşi convingeri: Mesia va veni la sfîrşitul vremii şi va judeca viii şi morţii, credem în aceeaşi eshatologie şi în acelaşi scenariu apocaliptic. Ne uneşte, esenţial, convingerea că Mesia va veni. Ne deosebeşte, doar, credinţa noastră, a creştinilor, că Mesia a mai venit o dată. Sigur, veţi spune, amănuntul că noi aşteptăm cea de-a doua Lui venire, iar evreii prima Lui venire este atît de important încît face diferenţa între două lumi. Şi aşa este. Dar corpul credinţelor comune este, totuşi, enorm. Chiar şi aşa, cu acest fond religios devălmaş, ştim bine că istoria relaţiei dintre iudaism şi creştinism nu a fost deloc lină. Antisemitismul creştinilor a fost şi, într-o oarecare măsură mai este, impedimentul principal. Trecînd inexplicabil cu vederea faptul că Dumnezeu, cînd s-a întrupat, a ales să apară ca evreu, creştinii au exersat toate atitudinile negative posibile faţă de evrei, de la aprehensiuni şi glumiţe răutăcioase, la represiune şi Holocaust. După 2000 de ani, însă, lucrurile par a se fi aşezat în­tr un făgaş normal. În plan politic, faptul că singura ţară din Orientul Mijlociu în care democraţia – produsul high end al civilizaţiei creştine – există trainic este Israelul ne spune, încă o dată, cît de compatibile sînt produsele civilizaţionale ale creştinismului şi iudaismului.

La Festival, dezbaterea „Migraţia religiei sau religia migraţiei“ a avut loc sub un soare intens, printre ruinele de pe Traseul celor trei fortificaţii, pietre vechi şi coline blînde, înierbate. Moderată de Teodor Baconschi, discuţia a avut doar doi protagonişti: pe ÎPS Andrei Andreicuţ, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, şi pe ES Rafael Shaffer, Rabinul României. Ascultînd vocile molcome şi atît de personale ale celor doi înalţi prelaţi, am avut, nu doar pentru o clipă, senzaţia că sînt undeva pe malul estic al Mediteranei – ţinutul de unde au pornit să cucerească lumea toate cele trei monoteisme. Deşi confirmase participarea, ES Muftiul Iusuf Murat, Şeful Cultului Musulman, a anulat în ultimul moment. Astfel, experienţa neplăcută a revistei noastre cu Muftiul Iusuf Murat continuă. Confirmarea şi, ulterior, neparticiparea despre care aflăm în ultima secundă este, pare-se, un mod de a fi al Muftiului. În absenţa sa, creştinul şi evreul au oferit imaginea unei înţelepciuni senine şi reconfortante pentru mirenii adunaţi în faţa lor, îngrijoraţi de efectele migraţiei islamice asupra civilizaţiei europene. Se simţea, desigur, îngrijorarea celor doi prelaţi pentru evoluţia celui de-al treilea monoteism, dar era o îngrijorare învelită, cum ziceam, în înţelepciune. Încrederea în forţa regeneratoare a culturii iudeo-creştine a Europei, apelul la moderaţie (din partea Rabinului) şi la iubire a celuilalt musulman (din partea Mitropolitului), dar şi îndemnul de a evalua mereu tradiţia cu ochiul proaspăt, al contemporanului (din partea Rabinului) şi de a nu uita nici o clipă de identitatea creştină a Europei (din partea Mitropolitului) au constituit, să zic aşa, partea pozitivă a discuţiei. Nu au lipsit, desigur, criticile la adresa societăţii europene actuale, radical decreştinate/secularizate nu doar ca urmare a unui anumit trend intelectual, ci şi ca urmare a politicii deliberate a statelor. La un moment dat, a apărut întrebarea: ce e de făcut, pentru că populaţia europeană scade şi trebuie să muncească cineva ca să poată fi acoperite pensiile în viitor? O întrebare care se tot pune. Soluţia general acceptată în minţile tuturor liderilor europeni este aceea că trebuie să primim imigranţi, că asta e. ÎPS Andrei a formulat, însă, o soluţie mult mai la îndemînă: ce ar fi să facem copii? Aşa cum musulmanii sau africanii fac copii. Politica statelor europene, însă, defavorizează familia tradiţională, cea prin care omenirea se înmulţeşte natural. Atacul virulent al statelor la valorile tradiţionale ale căsătoriei şi familiei, concomitent cu lamentaţia aceloraşi state referitoare la declinul demografic, este cea mai bună dovadă a confuziei axiologice pe care o trăim. Demografia nu este legată de bani, aşa cum am crede, de vreme ce natalitatea pare a fi invers proporţională cu PIB-ul/locuitor, ci de valori.

Cît despre islam, notez, doar, că ÎPS Andrei s-a declarat sceptic cu privire la compatibilitatea acestei religii cu democraţia şi a formulat unele soluţii cu privire la felul în care am putea administra valul migrator actual, în vreme de ES Rafael Shaffer s-a declarat optimist în privinţa permeabilităţii islamului la democraţie, admiţînd în acelaşi timp că nu are nici o soluţie în faţa actualei crize a migranţilor.

Altfel, pe parcursul dezbaterii, secundă de secundă, am avut convingerea că Dumnezeul păcii era acolo, cu noi, şi că nimic rău nu ni se putea întîmpla.

Foto: M. Oculeanu

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

zodii relaxate jpg
Singurele 2 zodii care au noroc cu carul la bani, în luna mai! Îi primesc din surse neașteptate
Luna mai vine cu o energie financiară neașteptat de generoasă pentru două semne zodiacale care par să fi fost alese de Univers pentru a experimenta belșugul.
image png
Prenumele pe care le purtau țărăncile românce în anul 1800, care s-au păstrat până azi. Sunt superbe, dar puțini își mai aduc aminte de ele
Atunci când vine vorba de alegerea prenumelor fetițelor nou-născute, părinții lor încă mai optează pentru cele vechi, românești, care nu și-au pierdut însă din esență. Astăzi vom recapitula câteva dintre cele mai vechi prenume românști care au fost întâlnite frecvent în 1800, dar care încă mai sunt
pompieri smurd jpg
Explozie la Laboratorul artileristic al Armatei, pe şoseaua de centură a Bucureştiului. O femeie a murit
O explozie puternică s-a produs marţi, în jurul orei 14:00, în incinta Laboratorului artileristic al Armatei, situat în localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov, în apropierea şoselei de centură a Capitalei.
Tiktok egg 1690980 jpg
„Este teribil de umilitor”. Ce a pățit o mamă care a spart un ou în capul fiicei sale, într-o provocare pe TikTok
O provocare de pe TikTok a nemulțumit sistemul judiciar suedez. O mamă în vârstă de 24 de ani a fost amendată după ce i-a spart fiicei sale de cinci ani un ou crud pe frunte, în timp ce găteau împreună.
Bebelus bolnav FOTO Shutterstock jpg
Greșeala unei asistente îi putea fi fatală unui bebeluș de nici o lună. I-a injectat adrenalină în loc de vitamina K
Un bebeluș în vârstă de doar 27 de zile a fost la un pas de moarte după ce o asistentă de la Spitalul Județean „Sfântul Pantelimon” Focșani i-a injectat din greșeală adrenalină în locul tratamentului cu vitamina K prescris de medic.
DGASPC bacau sediu foto FB
Femeia care a vrut să își vândă bebelușul mai are acasă trei copii minori. DGASPC Bacău a făcut verificări la domiciliul acesteia
Femeia din Bacău, suspectată că ar fi încercat să își vândă pentru 5.000 de lei unul dintre gemenii nou-născuţi, mai are acasă trei copii, cu vârste cuprinse între 4 și 16 ani. DGASPC Bacău a făcut verificări și a comunicat presei situația în care se află minorii.
pompieri smurd jpg
Incendiu de proporții la un depozit de electrocasnice din Reghin. Locuitorii au primit mesaj RO-ALERT
A izbucnit un incendiu la un depozit de aparatură electrocasnică din municipiul Reghin. Locuitorii orașului au primit mesaje RO-Alert, în care sunt sfătuiți să ia măsuri specifice de protecție.
Karol Nawrocki Rafal Trzaskowski Slawomir Mentze jpg
Polonia și România, alegeri prezidențiale cruciale pe Flancul Estic
Cele mai mari două țări de la frontiera estică a Uniunii Europene şi a NATO, Polonia şi România, organizează în luna mai alegeri prezidențiale cruciale pentru viitorul regiunii, dar şi al securității europene, într-un moment marcat de ascensiunea forțelor naționalist-suveraniste, pe fundalul evoluți
ou fiert 1 jpeg
Un expert în nutriție recomandă aceste trei alimente pentru a ajuta creierul, intestinul și oasele: „Un mare atu pentru sănătate”
Într-o postare pe contul său de Instagram, expertul în nutriție Saul Sanchez dezvăluie cele trei alimente pe care crede că ar trebui să le includem în dieta noastră zilnică. Sunt bogate în proteine, aminoacizi, antioxidanți, nutrienți esențiali, vitamine, colină și grăsimi sănătoase.