Experiențe care te fac să pierzi noțiunea timpului

Simina DIACONU
Publicat în Dilema Veche nr. 749 din 28 iunie – 4 iulie 2018
Experiențe care te fac să pierzi noțiunea timpului jpeg

În 2012, publicam o revistă deschizătoare de drumuri – Revista de Povestiri –, care aducea lunar cititorilor proză scurtă proaspătă, adică scrisă mai ales de debutanți, mai mult cu plăcerea de a spune o poveste decît cu ambiția de a scrie „bine“. Mi s-a părut atunci natural să adaug revistei un satelit, un atelier de scriere creativă axat pe proza scurtă, pentru cei care voiau să-și antreneze scrisul literar. Așa că primul atelier a apărut în toamna lui 2012 și a avut ca invitați doi scriitori cunoscuți, care aveau să își asume și ei mai tîrziu aceeași misiune de a da prozei scurte un rol mai vizibil în literatura noastră. Atelierul și-a păstrat de atunci frecvența bianuală, a mai schimbat antrenorii și a ajuns la peste 100 de absolvenți.

Ei, am vorbit doar despre primul atelier. Următorul a fost cel de scenaristică, pe care l-am organizat la sugestia Ceciliei Ștefănescu. Apoi a apărut cel de comunicare, NESTworking, inventat de Magda Bunea. Am adăugat în evantai caligrafia, argumentarea, benzile desenate, animația stop-motion, iar scrierea creativă s-a diversificat – intensiv, online, la Vama Veche, relaxat (Creative Writing Sundays), science-fiction și fantasy, poezie, literatură pentru copii. De-a lungul timpului, unele ateliere au dispărut, altele s-au transformat. Cele mai solicitate sînt cele de scriere creativă și cele de caligrafie. Cele literare au dat și cele mai gustoase fructe – cărțile publicate de absolvenții noștri, de genuri variate, la edituri variate. Probabil cel mai cunoscut absolvent în acest moment ar fi Tudor Ganea, care a primit doi ani la rînd premiul „Tînărul Scriitor al Anului“. Dar sînt mulți și scriu mișto, și unele cărți încă stau să apară! În plus, s-au mai cristalizat pentru o vreme un cenaclu SF – Secția 14 – și o revistă online de povești pentru copii – NoiPovești. Încerc să fiu la curent cu victoriile absolvenților noștri, sînt curioasă să văd unde îi duc pasiunile lor.

În general, oamenii care participă la atelierele Club Revdepov vor mai mult decît să-și petreacă timpul liber într-un mod plăcut. Probabil că, fără să știe, caută starea de flow, despre care scria Csikszentmihalyi – experiențele care te fac să pierzi noțiunea timpului, în care te concentrezi total, în care îți dezvolți talentul, experiențele care se potrivesc într-un desen mai mare, cel al sensului pe care vrei să-l dai vieții tale.

Cei de la atelierele literare vin să și antreneze scrisul, fie că vor să publice, fie că nu. Majoritatea nu sînt oameni care să fi absolvit Literele. Vin să își facă prieteni cu aceeași pasiune și să cunoască scriitorii care dau contur literaturii contemporane. E ceva să fie citit textul tău de scriitorii apreciați ai momentului! Și e posibil ca textul tău să fie printre preferatele scriitorului invitat și atunci apare în Revista de Povestiri. Dar cred că esențiale sînt totuși legăturile care se creează între cursanți.

La atelierele de caligrafie vin fie profe-sioniști sau aspiranți din zona artelor vizuale (designeri, arhitecți, art directors, ilustratori), fie oameni care vor să-și antreneze concentrarea, răbdarea, conștientizarea – ca într-o formă de meditație, s-ar putea spune – sau care vor să folosească practic această abilitate – pentru a scrie felicitări, semne de carte, versuri ș.a.m.d. Unii dintre absolvenți predau acum la rîndul lor caligrafia, mai ales copiilor, în proiecte personale sau în colaborare cu alte părți.

Se întreba cineva de ce vin la ateliere mai degrabă femei decît bărbați. (E adevărat, cu o excepție – atelierul de SF.) Nu pot decît să speculez. Poate că femeile sînt mai interesate de dezvoltarea lor personală (care apare ca efect secundar oricare ar fi specificul atelierului) și „dubito“ mai des – oare aș putea să fac asta mai bine? Oare îmi folosesc timpul bine? Poate sînt și mai deschise la a cunoaște oameni noi? Cine știe, astea sînt generalizări și suferă în consecință.

Se întîmplă să aud: „Atelierele tale mi au schimbat viața“. E emoționant, așa că, dacă aud asta, încerc să schimb subiectul. Dar poate fi adevărat, încerc să explic. În primul rînd, cred că media de vîrstă la ateliere e în jur de 30 de ani. Oamenii au apucat să sufere, cum ar veni, și sînt deja în niște structuri de viață care îi apasă. Pot să aibă sentimentul că sînt pe niște șine și puterea lor de a-și schimba destinul a scăzut. Ei, poate că atunci apare un moment de introspecție și își amintesc de anumite activități care le făceau plăcere sau descoperă acum aceste pasiuni. Fac un prim pas curajos și vin la un atelier. Pe măsură ce investesc timp, bani, energie mentală în pasiunile astea, viața se schimbă. Centrul de greutate se deplasează treptat înspre ce îi face fericiți. Își fac în mod real prieteni noi, sînt la curent cu domeniul în care se antrenează – participă la lansări, alte evenimente, scriu mai bine sau mai ușor. Se țese pînza asta în jurul lor și au mai multă încredere. Încredere care duce la mai multă acțiune ș.a.m.d. Mă tem că e vorba de o spirală.

Iar antrenorii cu care lucrez sînt un element esențial în această transformare, pentru că nu sînt doar specialiști în domeniile lor, ci au și interesul de a-i crește pe novici, de a le lărgi orizonturile, de a împărtăși cu ei ce știu, aspirațiile și nemulțumirile lor. Își aduc contribuția nu numai prin rolul creator pe care și l au asumat, ci și prin acest rol de antrenor, în care unii dintre ei se simt foarte bine: e un mod alternativ în care se simt valoroși – sper!

Există, legat de atelierele de scriere creativă, prejudecata că nu se poate preda scrisul de literatură sau creativitatea. Nu poți să înveți pe cineva să scrie ficțiune dacă n-are talent, nu poți să-l înveți să fie creativ, spune critica. Culmea, răspunsul vine din activitatea în sine, care nu e predare, nu e „a învăța pe cineva“, ci e antrenare. Avem ateliere, nu cursuri. Accentul e pe practică, nu pe teorie. Cuvîntul de ordine e feedback-ul. Nu implantăm talent, ci îl catalizăm. Îi dăm contextul în care să se dezvolte, prin exercițiu și feedback avizat. E cunoscut pariul – genetica sau mediul, cine influențează mai mult? Club Revdepov vine cu mediul, în mediul mai larg al culturii/industriilor creative din România. 

Simina Diaconu este fondatoarea Revistei de Povestiri & Clubului Revdepov.

Foto: atelierul de caligrafie Revdepov

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.