Etica în business, din perspectivă euro-atlantică – o evaluare succintă
Business-ul și etica apar braț la braț în aceste zile în spațiul euro-atlantic. Acest tandem între domenii care la prima vedere par diametral opuse a deschis o nouă eră în teoria business-ului la nivel mondial. Activitatea economică are un scop benefic în esență, deoarece, la momentul în care omul a început s-o practice, a făcut-o din necesitate, a optat în mod natural pentru a găsi o cale spre progres și pentru a-și îmbunătăți condițiile de existență. Problemele apar însă în momentul în care modul de derulare și scopul afacerii sînt deviate de la regulile consimțite de societate, astfel generîndu-se efecte negative.
Să ne amintim că nu a trecut prea mult timp de la ultima mare criză economică globală. Timpul ne-a confirmat că, în situații de acest gen, oamenii își aduc aminte cu precădere de reguli și, mai mult, încep să invoce teorii de istorie contrafactuală pe fondul neaplicării acestor norme care ar fi putut opri declanșarea evenimentului nedorit. Universitățile și centrele de cercetare elaborează studii ample, presa de specialitate dedică adevărate foiletoane fenomenului, toată planeta dezbate! Ca un dat, imediat după momentul confirmării declanșării crizei financiare în septembrie 2008, lumea întreagă a luat în discuție suma de reguli ce trebuia aplicată preventiv. Federal Reserve – Banca Centrală a Statelor Unite – a fost pusă sub presiune pentru consolidarea rapidă a reglementărilor specifice activităților de pe piața financiar-bancară, deși aceste chestiuni puteau fi foarte simplu discutate cu ani de zile înainte să apară problema majoră în cadrul domeniului respectiv. Ca efect, în Statele Unite, printre primele măsuri care au fost creionate pentru a combate marea criză economică din 2008 s-au aflat și cele referitoare la regulile de etică în business. Pe lîngă măsurile specifice momentului de stimulare financiară, de disciplină fiscală, de susținere a producției, de protejare a forței de muncă etc. au fost invocate și aspectele de etică în afaceri care fuseseră ignorate de bună seamă mulți ani la rînd, deci se poate spune că în același timp cu criza financiară era în derulare și o veritabilă criză morală. Printre măsurile de obținere a unei conduite corecte în business aplicate de Statele Unite s-au aflat, la acel moment, cele privind schimbarea modului de obținere a împrumuturilor bancare, relevant fiind modul în care au fost acordate creditele tip „subprime“ în cadrul cărora, deși se conștientiza de către creditori că debitorii lor vor avea mari dificultăți în rambursarea datoriilor, totuși le-au acordat în ideea transferării acestor creanțe către alți creditori. La nivel global au fost luate o serie de măsuri, iar ca rezultat, în Europa a apărut o nouă viziune asupra programelor de implementare a regulilor etice în business. Astfel, pe 5 octombrie 2010, în Raportul Parlamentului European referitor la criza financiară, economică și socială, într-o propunere de rezoluție referitoare la recomandările privind măsurile și inițiativele care trebuiau luate, se preciza că printre cauzele crizei economice erau considerate „multiplicarea, în sectorul financiar, a conflictelor de interese, de interese personale (vested interests) și a cazurilor de actori «prea apropiați pentru a vorbi» (too close to talk), care a contribuit, în unele cazuri, la agravarea crizei“ și că nu s-au respectat reguli de bază în domeniul financiar deoarece „orice economie de piață funcționează cel mai bine dacă este însoțită de o reglementare convenită în mod democratic, transparentă și pe mai multe paliere, corelată cu o etică și o morală sănătoase, care încurajează sistemele financiare și economice solide și nu afectează economia reală“. Practic, prin acest document se oficializa faptul că era vorba nu numai de o criză economică și socială, dar și de una de natură etică.
De asemenea, Statele Unite au reprezentat „laboratorul“ unde s-au elaborat noile politici în etica business-ului domeniului medical. Aceste principii referitoare în mod special la transparența activităților în domeniul industriei medicale au influențat puternic ethos-ul de afaceri din Europa. Ținînd cont de contextul precizat anterior în privința crizei financiare, multe domenii de business au reacționat, iar cel al sistemului medical a reprezentat un model elocvent în sensul în care trend-ul regulilor etice a pătruns și în Europa. Drept urmare, în anul 2010, în Statele Unite, la propunerea a doi senatori (unul democrat și altul republican!), apare setul de reguli denumit Sunshine Act, prin care se stabilesc regulile principale, cu accent deosebit pe latura etică a modului în care se interacționează între mediul de afaceri și personalul medical în cadrul activităților specifice industriei medicale. Elementul de noutate a constat în introducerea unui mecanism de transparentizare a plăților și a eventualelor relații de interese din cadrul acestei industrii. Scopul acestui act este aducerea la lumină a potențialelor conflicte de interese și a altor elemente cu impact negativ în vederea scăderii costurilor serviciilor medicale și implicit a protejării beneficiarilor acestor servicii. Aproape insesizabil, în anii imediat următori, țările din Europa au implementat în activitatea industriei medicale aceste principii de etică vehiculate inițial în Sunshine Act din Statele Unite ale Americii. Franța, Germania, Marea Britanie, Portugalia și, mai spre est, Slovacia au fost printre primele țări care au împrumutat aceste idei și le-au introdus în codurile de bune practici ale industriei, iar unele chiar în legislația națională. Nu a mai trecut mult timp și Asociația Europeană a Industriei Farmaceutice, denumită EFPIA, a decis punerea în aplicare a acestor principii la nivelul UE. În acest sens, în anul 2014 a fost elaborat Codul de transparenţă EFPIA, ce constituie practic un angajament prin care companiile membre ale acestei asociații la nivel european au decis să facă publice transferurile de valoare către profesioniştii şi organizaţiile din domeniul medical. Încă o dată, mediul euro-atlantic s a regrupat în jurul unor idei comune, iar de data aceasta în realizarea unor coduri de etică în business.
Acum, în tot acest context, dacă ar fi să se gîndească viceversa, vorba lui Nenea Iancu, necesitatea aplicării acestor reguli etice nu mai poate fi ignorată. Tolerarea unor excese, indiferent de domeniul social în care se manifestă, s-a dovedit a nu fi o opțiune pentru societate. Fie că se ia în discuție domeniul politic, fie domeniul social sau cel economic, pînă la urmă se poate observa că marile tulburări au apărut de-a lungul timpului și pe fondul nerespectării unor minime criterii etice și al lipsei unor reglementări specifice.
Etica în business este menită să ofere persoanei o judecată corectă în raport cu partenerii, cu statul și, nu în ultimul rînd, cu beneficiarii acestor activități care pînă la urmă sînt cei mai importanți, respectiv clienții. Dar ce este mediul de afaceri? Acesta nu se rezumă numai la afacerile din mediul privat, ci și la business-ul din mediul public. Astfel, un cadru corect de desfășurare a activităților nu oferă beneficii doar clienților unor anumite bunuri și servicii din mediul privat, ci și cetățenilor statului, pentru că business-ul realizat de către stat îl are ca principal beneficiar pe omul cetății. După fiecare mare criză s-a observat că au fost nesocotite aceleași valori etice, iar societatea s-a reașezat de fiecare dată, și-a impus noi norme, noi reglementări, prin politici cu rigoare sporită. Totuși, acest lucru este ca și cum un grădinar și-ar ridica gardul din ce în ce mai mult de la un an la altul pentru protejarea legumelor împotriva unei cîrtițe. De aceea nu trebuie pierdut din vedere că cel care acționează în fapt în mediul de afaceri este individul persoană fizică și abia ulterior societatea comercială sau entitatea, de ce fel o fi ea. Astfel, în etica afacerilor ar trebui vizat întîi individul și, pe cale de consecință, abia ulterior politicile globale ale marilor actori din domeniu. Albert Einstein era de părere că: „The fate of humanity is entirely dependent upon its moral development“.
Analizînd toate acestea, dilema care se prefigurează este dacă să se continue cu preponderență elaborarea programelor la nivel global, macro, sau să se insiste și pe latura individuală de educare a persoanei ca pion al acestui mare joc economic, prin programe de educare în scop preventiv. O soluție din ce în ce mai vehiculată în ultimul timp, în cadrul programelor de conformitate din marile corporații, promovează educația și conștientizarea importanței acestor reguli la nivel individual. Iar un element mult mai important este reprezentat de consimțirea regulilor de etică de către fiecare în parte, prin corectarea unde este cazul a comportamentului referitor la activități simple, de rutină, mergînd gradual pînă la cele complexe, în sensul valorizării importanței prevenției. În orice caz, etica în business și-a cîștigat un loc aparte, putînd fi considerată una dintre provocările gîndirii business-ului în viitor.
Mihai G. Popa este expert în drept corporativ, director juridic și de conformitate al companiei Bayer, speaker în cadrul conferințelor de dreptul afacerilor. A publicat diverse articole în domeniul eticii și dreptului afacerilor.
Foto: Flickr
