Eşecul misiunii Fortinbras

Oksana ZABUŞKO
Publicat în Dilema Veche nr. 562 din 20-26 noiembrie 2014
Eşecul misiunii Fortinbras   jpeg

Poetă, prozatoare şi eseistă, Oksana Zabuşko e una dintre cele mai cunoscute figuri ale literaturii ucrainene contemporane. În limba română i-a apărut volumul Studii în teren despre sexul ucrainean (Editura ART, 2008). Textul de faţă reprezintă o versiune rezumată a intervenţiei sale din cadrul seriei de conferinţe cu titlul „Şi dacă Europa eşuează?“, de la New Europe College.

Titlul acestei întîlniri ne duce cu gîndul la vremurile Războiului Rece, la cele două superputeri inamice şi la restul lumii, împărţite în „sfere de influenţă“. Războiul purtat astăzi de Rusia, în Ucraina, a înlăturat deja multe măşti şi false concepte, unul dintre ele fiind dulcea iluzie că în urmă cu douăzeci şi cinci de ani, „Occidentul a cîştigat Războiul Rece“. Se dovedeşte acum că, în tot acest timp, n-am asistat decît la dezarmarea unei singure părţi şi că aşa-zisul război de tip hibrid, deghizat într-un conflict local izolat – fie că vorbim de Moldova, de Ucraina sau de ce se întîmplă acum în Ucraina – a fost, de fapt, un scenariu pe care Rusia postsovietică l-a folosit, în mod repetat, ca parte a unei strategii de răzbunare pe termen lung şi care de-abia acum ni se dezvăluie pe deplin. Ceea ce mă interesează pe mine este cum se face că acest nou totalitarism – o sinteză unică, în acelaşi timp orwelliană şi huxleyană între Lubianka şi Hollywood – a putut fi trecut cu vederea, pentru atît de multă vreme, de majoritatea intelectualilor publici europeni, şi neglijat într-o asemenea măsură, încît propaganda Rusiei continuă să afecteze minţile europenilor, atît de puternic, încît raţiunea să fie dominată de teama de a spune pe nume agresiunii militare evidente, deschise, a Rusiei.

Răspunsul meu (unul dintre puţinele) ar fi: e vorba de eşecul „Misiunii Fortinbras“. Prin anul 2000, publicam în Ucraina o serie de eseuri cu titlul Cronicile lui Fortinbras. Iniţial, cartea era destinată generaţiei mele de intelectuali şi de scriitori. Ideea principală era că misiunea noastră, în istoria culturii, era similară celei a lui Fortinbras din Hamlet: ca primă generaţie post-totalitarism, treaba noastră era să curăţăm scena de cadavre, să „îngropăm“, cu onorurile cuvenite, toate victimele în masă ale secolului al XX-lea şi să înregistrăm poveştile lor de la Horaţii care au supravieţuit, pentru a încerca să creăm o nouă istorie, în locul celei tendenţioase pe care-am moştenit-o din şcoala sovietică. Dar, de fapt, misiunea asta n-a fost niciodată îndeplinită.

Cînd scriam aceste rînduri, nu eram conştientă că e, de fapt, o problemă europeană, nu doar ucraineană; că toate ţările din Europa şi mai ales cele care au fost scene ale luptelor din al Doilea Război Mondial aveau nevoie de Fortinbraşii lor, pentru ca întoarcerea la autoritarism – de orice fel, de stînga sau de dreapta – să devină imposibilă.

Puterea mitologică a discursului în alb şi negru de după al Doilea Război Mondial – în care Hitler defilează drept unica întruchipare absolută a răului şi-n care crimele împotriva umanităţii, înfăptuite de adversarii săi, să fie proporţional reduse sau, măcar, supuse unor criterii de evaluare diferite, din simplul motiv că au fost comise de cei ce l-au învins pe Hitler – a devenit o capcană care îi împiedică pe intelectualii publici europeni să recunoască faptul că Rusia e un stat fascist şi succesoarea ambelor regimuri totalitare ale secolului al XX-lea – al lui Hitler şi al lui Stalin.

traducere de Matei MARTIN

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.