Entertainment la TV

Publicat în Dilema Veche nr. 266 din 19 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

E programul care ar fi trebuit difuzat luni, 25 decembrie 1989, dacă nu se întîmpla Revoluţia. Curat distractiv. De regulă cam ăsta era programul zilnic la televizor. Dacă nu se lua curentul. Sîmbăta şi duminica ne distram de-a dreptul copios. Copiii primeau un flash de vreo 10-15 minute de Gala desenului animat (prezentată prea lung pentru gustul meu de Viorica Bucur), iar duminica era ceva ce se numea Cascadorii rîsului, cam la fel de succint, cu Stan şi Bran, Chaplin şi, cîteodată, un impasibil Buster Keaton, evident nu atît de apreciat. Momentele astea televizate stîrneau emoţie între copii. Cel puţin desenele animate erau anunţate de cîte un cap permanentat de mamă care se iţea pe geam: "Mihăiţăăăă!!! Deseneeeeeeeeee!!". Pionierii şi şoimii patriei de pe stradă zburătăceau în case. Desene animate se mai întîmplau preţ de vreo cinci minute în zilele săptămînii, pe seară. "Se dădea" o imbecilitate numită Miaunel şi Bălănel pe un fond sonor de-a dreptul obsedant, şi celebra Mihaela, fetiţa cu picioarele atinse de elefantiază. Premiatul omuleţ al lui Gopo, cu tot cu mesajele lui subtile (ca să nu credeţi că nu m-am prins) mi se părea deprimant şi dubios. Ce n-aş fi dat atunci pentru o dulcegărie Disney! Ne uitam cu sfinţenie la tot, absolut tot ce nu era cuvîntare, documentar de mobilizare a muncitorimii… dar ce spun! Şi la alea ne uitam. Foamea de imagine " căci informaţie nu cutez a spune " era imensă. Şi ne uitam, dragii mei, şi la Din lumea capitalului unde, în crudele State Unite, nesimţitoare la soarta omului, trăiau o gramadă de amărîţi în nişte cutii mari de Kent. (Imaginea s-ar putea să fie, mai ales acum, crizant de actuală.) Asta ni se băga în cap în contrapondere cu vioii ţărani, intelectuali şi muncitori români, constructori de ţară nouă, trăitori în blocuri cochete cu apă curentă şi depăşitori de planuri la hectar. La emisiunea numită Reflector mai vedeai cîte un director de IAS care stricase fînul prin "stocare necorespunzătoare". La Un zîmbet pe 16 mm auzeai comentarii şugubeţe referitoare la hîrtiile aruncate pe stradă de cetăţeni lipsiţi de spirit civic. În serile în care erau filme, o ţară întreagă stătea la televizor, pe întuneric, pe frig, cu feţele străluminate de flash-urile alb-negru într-o imagine pe care acum o văd regizată grotesc de un Tim Burton. Şi aveam filme ruseşti de război cu eroi ciuruiţi (un fleac!) de zeci de gloanţe, murind în braţele unei Walkirii slave, aveam filme coreene de nord cu eroi plîngînd de emoţie pe un tractor dăruit satului de conducătorul lor iubit, filme bulgăreşti întrerupte de cîte un cutremur (în 4 martie 1977 era programată producţia numită Dulce şi amar). Aveam filme româneşti din care un adolescent de azi nu ar înţelege de ce aveai nevoie de un Buletin de Bucureşti ca să poţi trăi în Capitală. (Aici s-ar putea să greşesc. Am impresia că anomalia e în vigoare în caz că vrei credite sau stai cu chirie şi vrei cablu.) Aveam filme cu legionari în haine de piele şi luptători comunişti în ilegalitate. O, da, aveam Pistruiatul, Racheta albă şi Cireşarii. Unele redifuzate obsedant acum şi urmărite de mulţi cu mare (n)ostalgie. Am lăsat intenţionat deoparte nebunia cu "antena de bulgari". Prin sudul României toată lumea avea aşa ceva. Toată lumea îşi făcuse un vocabular de bază urmărind meciurile, Studio X sau Leka noşti detsa. Prin Vest se cunoştea pe dinafară programul de la sîrbi sau de la unguri. Iar de Revelion… de Revelion se ajungea la apogeul distracţiei televizate. Întîmpinată cum se cuvine de părinţi căpiaţi de oboseală cu cinstita salată de boeuf pe masă, asamblată din ingrediente obţinute prin eforturi inumane de-a lungul unor săptămîni bune. Rezultatele bucătărelii se consumau cu ochii pe: Stela şi Arşinel, şlagăre nemuritoare cu Angela Similea, Mirabela Dauer şi Corina Chiriac, momente comice cu alţi comici ai micului ecran comic, muzică de petrecere cu Gică Petrescu şi folclor contemporan cu mai mulţi. Părţile astea de program erau rupte între ele de o imagine statică care înfăţişa o ramură de brad cu beteală şi globuleţ. Pe fundal se auzeau clopoţei. La ora douăsprezece, cuvîntarea de Anul Nou a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Imediat, urările pentru conducătorul iubit. Un biet copil la vreo patru-cinci ani îmbrăcat în plăieş de Fondul Plastic cu banderola "Anul Nou 1986" petrecută peste piept era purtat de mînă prin platoul de filmare de urători, pluguşori şi sorcovari. Alte şlagăre, scenete şi urări. Se încununa dimineaţa la 5 cu Periniţa. A doua zi se vedeau în reluare molfăind la chiftele reci sub titlul "Dacă doriţi să revedeţi…". Sincer, nu!

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.