Cum sînt şi cum se cred românii

Publicat în Dilema Veche nr. 683 din 23-29 martie 2017
Cum sînt şi cum se cred românii jpeg

Identitatea naţională este o temă complicată şi complexă. Este complicată deoarece conceptualizarea nu este una consensuală. Astfel, unii autori consideră că identitatea naţională are o ontologie similară realităţii fizice, alţii, că există doar ca o construcţie psiho-socială (mai mult sau mai puţin forţată), iar alţii, că nu există deloc (este un construct fără sens şi semnificaţie clară). Apoi, unii autori consideră identitatea naţională relativ stabilă, alţii mai instabilă; atenţie însă: în timp ce tot ce este nemodificabil este şi stabil, nu tot ce este stabil este nemodificabil! În fine, unii autori definesc identitatea naţională în mod absolut (ex. „românii sînt ospitalieri“ – prin faptul că cei mai mulţi români sînt ospitalieri), alţii în mod relativ (ex. „românii sînt ospitalieri“ – prin comparaţia cu un standard de referinţă, cum ar fi alte popoare).

Tema este complexă deoarece identitatea naţională include atribute/variabile – biologice/psihologice/sociologice/culturale – mai mult sau mai puţin relaţionate şi integrate statistic; aşadar, cînd spunem că românii sînt ospitalieri, nu înțelegem că toţi românii sînt ospitalieri, ci înţelegem concluzia în termeni statistici.

Abordez aici identitatea naţională prin prisma psihologiei interculturale moderne, ca o construcție psiho-socială (dar cu elemente comportamentale similare realităţii fizice), definită relativ – prin raportare la spaţiul psiho-cultural occidental –, cu focalizare pe atribute psiho-culturale, unele mai stabile (ex. trăsături de personalitate), altele mai instabile (ex. nivelul de fericire). Într-adevăr, analizele ştiinţifice arată că identitatea naţională (în forma unei culturi naţionale) există în ţările/culturile moderne, în ciuda globalizării, cel puţin sub forma unei construcţii psiho-sociale. Construcţia este una destul de stabilă (dar putînd include şi elemente instabile), care însă se poate modifica sub influenţa evenimentelor istorice majore. Cu referire la caracterul relativ, în logica aristoteliană, ceva nu este „mic“ sau „mare“ în sine, ci devine astfel prin raportare la un cadru de referinţă. În această logică, dacă 70% din români sînt ospitalieri, nu putem proiecta ospitalitatea ca pe o componentă definitorie a identităţii românilor, deoarece, dacă ne raportăm la alte popoare, unde ospitalitatea poate atinge 90%, înţelegem ime­diat că proiectarea acestui atribut ca unul definitoriu în identitatea românească este o eroare.

Aşadar, care sînt atributele psiho-culturale din identitatea naţională a românilor? Concluziile pe care le formulez în continuare sînt derivate din monografia dedicată psihologiei românilor (David, 2015).

Cum sînt românii? Potenţialul cognitiv al românilor – de inteligenţă şi creativitate – este comparabil cu cel al popoarelor vestice. Din păcate, din cauza unor instituţii sociale vetuste, acest potenţial nu este valorificat, astfel încît românii se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană/UE prin prisma performanțelor educaţionale şi de inovație, cu impact negativ asupra indicelui de dezvoltare a ţării. La nivel emoţional, românii au un nivel mai scăzut de fericire şi satisfacţie în viaţă. La nivel comportamental, încrederea în ceilalţi şi cooperarea sînt extrem de scăzute – favorizînd un cinism/scepticism crescut, dublat uneori de satiră/umor –, ceea ce nu-i ajută să construiască instituţii moderne prin care să-şi valorifice potenţialul cognitiv, în ciuda faptului că sînt extrem de competitivi (prin auto- şi heterocomparaţie) şi au ambiţia de a fi cei mai buni sau printre cei mai buni. Acest lucru, aşa cum observa şi Constantin Rădulescu-Motru, nu duce la perseverenţă comportamentală, ci, adesea, la indisciplină şi la multe lucruri începute cu elan, dar neterminate; perseverența poate lua însă forma încăpăţînării atunci cînd sînt în joc mîndria şi stima de sine a românilor, pe fondul unor mecanisme defensive la care fac apel uşor. Sub aspectul personalităţii, au niveluri mai ridicate de emoţionalitate şi extraversie (gregarism) şi niveluri mai scăzute de deschidere/conştiinciozitate/agreabilitate. Psihologul olandez Hofstede (apud David, 2015) arată că România se prezintă la nivel internaţional prin următoarele atribute psiho-culturale mai accentuate: 1) o ţară colectivistă (ex. grupurile se formează pe bază de rudenie/prietenie/cunoştinţe, nu pe baza unor valori puse în comun de indivizi autonomi), 2) în care puterea este concentrată (puţini conduc mulţi, în mod relativ autoritar), 3) care priveşte viitorul şi schimbările ca pericole, nu ca oportunităţi şi 4) în care comportamentul social se controlează mai ales prin pedepse, nu prin recompense. Inglehart şi Welzel (apud David, 2015) adaugă că România are în prezent un profil al unei ţări aflate în faza valorilor de supraviețuire (nu de autoafirmare), cu accent tradiţionalist.

Cum se cred românii? Românii se proiectează ca fiind calzi (ospitalieri/prietenoşi/cooperanţi) şi inteligenţi. Recunosc o oarecare indisciplină în propriul comportament, dar o compensează proiectîndu-se cu o personalitate pozitivă. Această componentă a identității naţionale este cea direct conştientizată şi asumată la nivelul simţului comun.

Cum sînt vs cum se cred românii? Într-un studiu publicat în revista Cross-Cultural Research (David şi colab., 2016, „The role of cognitive discrepancy between perception of national character and personality in the functioning and adaptation of 46 countries…“) am arătat că, cu cît discrepanţa dintre caracterul naţional actual (cum sînt popoarele prin prisma personalităţii) şi caracterul naţional proiectat (cum se cred popoarele prin prisma personalităţii) este mai mare, cu atît indicele compozit de dezvoltare a ţării şi satisfacţia în viaţă a populaţiei sînt mai scăzute. Românii au un indice crescut de discrepanţă, mai ales pe componenta de emoţionalitate (se victimizează adesea mai mult decît este cazul) şi agreabilitate (se cred adesea mai agreabili decît sînt). Aşadar, românii au tendinţa să exagereze atît pozitivul, cît şi negativul, ceea ce poate stimula şi întreţine unele mecanisme defensive, a căror consecință este că nu confruntă uşor realitatea actuală, ci trăiesc în cea proiectată de ei înşişi.

Deşi există unele nuanţe în funcţie de provinciile istorice ale ţării, în cazul atributelor psiho-culturale majore, „românismul“ bate „ardelenismul“, „muntenismul/oltenismul“ şi „moldovenismul“; asta probabil atît ca urmare a unor factori de etnogeneză şi/sau politici de creare a unei arhitecturi comune românismului în diverse perioade istorice, cît şi ca urmare a transferului masiv de populaţie dintr-o zonă în alta. Mai mult, analizînd cetățenii români de alte etnii (ex. maghiari), observăm o tendinţă de a se apropia, prin prisma unor valori psiho-culturale fundamentale (ex. colectivismul) – fără a anula anumite diferențe specifice –, mai mult de etnicii români decît de cetăţenii ţărilor cu care sînt relaţionaţi etnic (ex. Ungaria); probabil acesta este efectul acelei culturi naţionale de care vorbesc Minkov şi Hofstede (2012) ­(Cross-Cultural Research – Is national culture a meaningful concept?…).

Dacă ne-am dezvolta încrederea unii în alţii, am reuşi să reducem cinismul şi exagerările, stimulînd cooperarea, şi astfel, pe fondul competitivității care ne caracterizează, ne-am utiliza potenţialul intelectual foarte bun, cu impact pozitiv asupra calităţii vieţii şi imaginii noastre sociale. În monografie am arătat că în România, sub influenţa instituţiilor moderne din spaţiul UE, profilul psiho-cultural este în schimbare: avem acum o țară fracturată într-o Românie cu un profil tradiţionalist (mai îmbătrînită, încă majoritară, dar fără o majoritate confortabilă şi mai puţin activă în spaţiul public) şi o Românie cu un profil vestic modern (mai tînără, care devine tot mai puternică şi activă în spaţiul public). Într-adevăr, tînăra generaţie are un nivel mai crescut de încredere, un profil mai autonom, refuză concentrarea autoritară a puterii, este mai orientată asupra recompenselor şi vede viitorul ca pe o oportunitate, nu un pericol, fiind mai ancorată în valorile de autoafirmare. Fără să facem nimic, atunci cînd această generaţie va ajunge, în maximum douăzeci de ani, la pîrghiile de putere socială, cultura naţională va arăta mult mai congruent cu spațiul vestic în care ne-am integrat. Cu politici înțelepte, am putea grăbi această modificare, ea realizîndu-se nu ca o fractură, ci ca o schimbare naturală a societăţii româneşti în spaţiul occidental în care am ales să ne integrăm, ducînd la o mai bună utilizare a potenţialului pe care îl avem, cu impact pozitiv asupra calităţii vieţii noastre. 

Daniel David este profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca și profesor asociat la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA. A publicat Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, Editura Polirom, 2015.

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

elon musk foto getty images jpg
Elon Musk a numit Revoluția Demnității din Ucraina o „lovitură de stat” și cere compasiune pentru soldații ruși
Miliardarul american Elon Musk a reluat o serie de afirmații controversate despre războiul din Ucraina, susținând că Statele Unite ar fi organizat schimbarea puterii de la Kiev în 2014, în urma Revoluției Demnității.
populatia lumii harta mondiala foto shutterstock
De ce țările cele mai dezvoltate au climă rece. Ce spun dovezile științifice
O privire pe harta lumii economice arată o regularitate greu de ignorat: statele cu cele mai mari venituri pe cap de locuitor sunt concentrate, cu puține excepții, în zonele temperate și reci ale planetei, în timp ce regiunile tropicale sunt, în marea lor majoritate, mai sărace.
Impozit locuință - taxe casa FOTO Shutterstock
Românii cu o singură locuință ar putea fi scutiți de impozit. Ce condiții trebuie să îndeplinească proprietarii și ce plafoane sunt prevăzute
O nouă facilitate fiscală pentru proprietarii de locuințe a fost propusă în Parlament. Românii care au o singură casă sau un singur apartament, în care își stabilesc domiciliul, ar putea să nu mai plătească impozitul pe clădire și pe terenul aferent.
Oamenii străzii au la dispoziţie două centre în Slatina
„Găsesc un om pe stradă, e ger afară, unde-l duc?”. Județul în care primăriile raportează zero persoane fără adăpost
În țara în care e greu să nu întâlnești oameni cerșind un colț de pâine în fața covrigăriilor și în care gările, pe timp de iarnă, devin adăpostul celor fără acoperiș deasupra capului, primările dintr-un județ întreg raportează că nu există această categorie de persoane vulnerabile, potrivit AJPIS.
femeie trecuta de 50 de ani jpg
Secretele de frumusețe ale femeilor de peste 50 de ani. 7 trucuri simple care pot schimba aspectul pielii și al părului
Ce ar trebui să facă femeile după 50 de ani pentru un ten luminos și un păr sănătos. 7 trucuri recomandate de experți
Casa Verde Fotovoltaice - panouri - baterii FOTO Shutterstock AI
Casa Verde Baterii: Câți bani trebuie să scoată prosumatorii din buzunar și cum își pot crește șansele de finanțare
Prosumatorii care vor să obțină bani de la stat pentru baterii de stocare trebuie să pregătească și o contribuție proprie. Programul Casa Verde Baterii 2026 are un buget de 400 de milioane de lei, iar finanțarea poate ajunge la 15.000 de lei pentru fiecare beneficiar.
prezidiu conferinta cancere sange   foto decisepoate ro jpeg
Cancerele despre care se vorbește mai puțin. O analiză „extrem de simplă și ieftină” poate ridica primele suspiciuni
Oboseala persistentă, infecțiile repetate, febra fără o cauză clară, scăderea în greutate sau ganglionii care nu dispar pot fi semnale că organismul are nevoie de o evaluare medicală. Pot fi semnele unei boli hematologice, iar în acest caz drumul către diagnosticul corect are o importanță deosebită.
mos craciun/ FOTO:X
Magia sărbătorilor are un preț usturător în 2026. Cât costă să-l aduci pe Moș Crăciun acasă în Ajunul Crăciunului
Magia sărbătorilor are și un preț în 2026. Părinții care vor să le ofere copiilor o întâlnire cu Moș Crăciun chiar în propria locuință trebuie să pregătească un buget care diferă considerabil în funcție de oraș, durata programului, dar și serviciile incluse.
Impozit locuință - taxe casa FOTO Shutterstock
Impozitul pe locuință ar putea fi eliminat pentru unii proprietari. Condițiile prevăzute în proiectul depus la Senat
Românii care dețin o singură locuință, folosită drept domiciliu, ar putea fi scutiți de plata impozitului pe clădire și pe terenul aferent, potrivit unui proiect de lege depus la Senat. Măsura ar urma să se aplice din 2028, însă proprietarii ar trebui să îndeplinească mai multe condiții.