Cum ne mai „salvăm“

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
Cum ne mai „salvăm“ png

- argument -

Oamenii din jurul nostru (şi noi printre ei...) îşi văd, în general, cuminţi sau nu, de vieţile lor uniforme şi înecate în rutină. Se scoală de dimineaţă, se duc la serviciu, se hrănesc, pe ei şi pe copiii lor, se culcă. Între... mai citesc, se mai distrează, mai cumpără, mai învaţă, mai fac sport, mai călătoresc, mai creează cîte ceva. Se mai îndrăgostesc. Mai merg la biserică.

Şi, nu ştiu cum se face că, în ciuda acestei stufoase liste, tot nu sînt mereu fericiţi şi mulţumiţi. Ceva îi roade. Caută, mereu, cîte ceva. Îi bîntuie, uneori sau chiar deseori, un soi de... fior existenţial. Vor să ştie, în felul lor mic sau mai puţin mic, sensul vieţii.

Desigur, veţi spune, filozofia e cea care li-l oferă. Să-i citească pe filozofi. Sau, dacă nu se mulţumesc cu atît, să meargă şi mai departe, spre religie. Acolo chiar ai toate răspunsurile, inclusiv la ce te doare, de fapt, cel mai tare: ce se întîmplă după moarte...

Dar nu toată lumea are acces la religie. Nu toţi cred, nu toţi practică. Însă neliniştea existenţială continuă să-i bîntuie, inclusiv pe cei care nu au acces.

De aceea, mulţi recurg la diverse forme de ceea ce numim spiritualitate. Aici tradiţia ortodoxă e depăşită vădit de cele orientale, care oferă o gamă mult mai extinsă de ceea ce am numit ideologii „salvatoare“. De la yoga la aikido, tai chi (care nu a fost cuprins de astă dată în dosar), feng shui. La care se adaugă mai occidentalele dezvoltare personală şi coaching.

Ideologii, evident, nu în sens politic: ci în cel al unor filozofii de viaţă care sînt susţinute şi de o parte practică. În care oamenii trebuie să creadă, ca să le practice.

„Salvatoare“ se află între ghilimele pentru că nu ştim cît şi cum ne salvează ideologiile în cauză. Important e ca, atunci cînd le practicăm, să credem că ne salvează. Şi atunci ele sînt benigne pentru noi...

Ideologiile acestea se pot adresa trupului, spiritului nostru, dar pot avea grijă şi de profesia, ba chiar şi de casa noastră. Natura interioară e prelungită de cea exterioară, după cum spunea arhitecta Olivia Strachină în interviul despre feng shui.

Ce am descoperit comun în modul în care colaboratorii dosarului din numărul de faţă îşi prezintă ideologiile – mai toate se axează nu pe ceilalţi, ci pe propria persoană. Presupun o mai bună cunoaştere a acesteia, trup şi suflet...

Îi mulţumesc Mariei Iordănescu pentru sprijinul acordat în realizarea acestui dosar.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Fost director de școală și consilier local din Suceava, la închisoare pentru că a întreținut relații sexuale cu o elevă
Nicolae Adrian Achihăiei s-a întâlnit de două ori pe săptămână, la el acasă, cu o elevă de 15 ani, timp de aproape doi ani, pentru a întreține relații sexuale cu adolescenta. Relația interzisă era cunoscută de tot satul, dar bărbatul a rămas profesor până a fost ridicat de polițiști.
image
Româncă stabilită în Germania, după experiența care i-a salvat vacanța din România: „Suntem un popor frumos!”
O româncă a povestit pe o rețea de socializare cum gestul unui cuplu de români din Turnu Severin i-a salvat vacanța. Femeia a reușit în aproximativ două ore să-și recupereze documentele pentru care ar fi trebuit, cel mai probabil, să alerge săptămâni întregi.
image
Scandal politic la Eurovision: reprezentanta Israelului a fost huiduită, iar concurentul olandez a fost dat afară din finală VIDEO
În contextul protestelor pro-Palestina din Malmo și a criticilor la adresa organizatorilor, reprezentanta Israelului, Eden Golan, a fost huiduită de spectatori și vizată direct sau indirect de alți concurenți, printre care Joost Klein din Olanda.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a