Cum documentăm realitatea?

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
Cum documentăm realitatea? jpeg

- argument -

Cum gestionăm în ficţiune un caz real? De la ce pornim şi unde ajungem? Acestea sînt doar cîteva dintre întrebările la care căutăm răspunsuri în acest Dosar. O să citiţi mărturiile unor regizori, dramaturgi, jurnalişti, scriitori, care îşi documentează temeinic lumea pe care o vor ficţionaliza apoi. Reţetele sînt diferite, aşa cum sînt şi realităţile lor. De aceea, în loc de orice argument, vă propun un puzzle din ce mi-au povestit invitaţii mei. 

Constantin Popescu, regizor: „M-am văzut cu puţin oameni în cei trei ani de documentare şi muncă la scenariu. Uneori le-am împărtăşit din grozăvia destinelor umilite şi strivite despre care citeam. Nici unul nu părea să înţeleagă drama acelor oameni. Cu adevărat, nu o înţelegeam nici eu. Nu credeam, pînă atunci, că asemenea oameni, deopotrivă femei şi bărbaţi, existaseră într-adevăr.“ 

Ştefan Mako, reporter: „Uneori aştept şi cîteva ore, paralizat de teamă. Mă învîrt şi fumez pînă cînd mă bagă cineva în seamă. Apoi fixez tema şi ascult ore, zile, săptămîni. Absorb cît pot şi storc cît pot. Împrumut din limbaj, din gesturi, mă schimb. De multe ori sînt nociv pentru cei din jur, trebuie să iau o pauză. Am dezvoltat mici rutine ca să mă organizez din mers şi să nu mă ard. Unele funcţionează.“

Peca Ştefan, dramaturg: „Orice text al meu pleacă de la un tip de documentare. Prima formă de documentare, de care am devenit din ce în ce mai conştient pe parcursul anilor, e cea a realităţii mele subiective. Cred că este esenţial pentru un scriitor să fie conectat activ la ce i se întîmplă pe plan uman, la cum procesează şi se raportează la realitatea exterioară.“ 

Tudor Giurgiu, regizor: „Am avut multe momente de pauză forţată în timpul scrierii primelor drafturi de scenariu tocmai pentru că îmi imaginam filmul ca fiind o oglindă extrem de fidelă a realităţii. Eram obsedat să urmăresc la sînge modul în care s-au întîmplat evenimentele şi să le găsesc apoi un echivalent filmic potrivit.“ 

Vlad Mixich, jurnalist: „Aşa că cel mai greu subiect pe care l-am documentat a fost despre transplantul în România. Era în anii cînd România era pe ultimul loc în Europa la capitolul acesta (azi nu mai e) şi am scris despre problema asta plecînd de la povestea unei mame dintr-un sat bănăţean, o doamnă pe cît de simplă în exterior, pe atît de bogată înlăuntru.“ 

Adrian Schiop, scriitor: „Nu ştiu să fac ficţiune, pot doar să fabulez pe marginea unor lucruri care mi s-au întîmplat. Hai, poate o povestire aş fi capabil să scriu, trăgînd rău de mine – dar un roman în nici un caz.“

Mihaela Michailov: „Ce documentăm nu e doar ce s-a întîmplat. E şi ce-ar fi putut să se întîmple. Sau ce n-avea cum să aibă loc. E posibilitate, previzibilitate, prezent palpabil şi postcotidian. E împlinirea şi eşecul unor vise.“ 

Ilustraţie realizată de Ion BARBU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ploaie Autostrada jpg
Vremea sâmbătă, 14 decembrie. Sunt anunțate ploi și ninsori în cea mai mare parte a țării
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță ploi și ninsori în mare parte din țară. Temperaturile maxime se vor situa sâmbătă, în general, între 1 şi 8 grade.
calatori tren cfr gara de nord frig foto shutterstock 2229976057 jpg
Cadou de la CFR, de sărbători: călătorii cu trenul, mai scumpe, din 15 decembrie. Care sunt noile prețuri
Biletele de tren vor fi mai scumpe, anunță CFR Călători. Data de la care se va aplica majorarea este de 15 decembrie, odată cu intrarea în vigoare a noului Mers al Trenurilor.
Edi Iordanescu (Sportpictures) jpg
Spatiul Schengen FOTO Shutterstock
Ce ar fi însemnat pentru România un nou eșec în Schengen și cum putem depăși criza politică: „Am fost primii care am decis să-l susținem”
Profesorul Valentin Naumescu l-ar vrea președinte pe Nicușor Dan și spune că niciunul dintre cei care au candidat în primul tur nu ar trebui să se regăsească pe liste. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Naumescu vorbește despre Schengen, criza politică din țară și problemele partidelor mainstream.
Vlad Predescu jpeg
Aşa eviţi accidentele la schi sau la alte sporturi de iarnă! Sfaturile dr. Vlad Predescu
Pregătirea fizică insuficientă și dorința de a impresiona sunt printre cele mai frecvente cauze ale accidentelor grave pe pârtia de schi.
banner Titi Aur png
kaufland jpg
Programul hipermarketurilor Carrefour și Kaufland de sărbători
Supermarketurile au început să anunțe care va fi programul de funcționare în perioada sărbătorilor de iarnă, majoritatea menționând libere sau program scurt pentru angajați.
 Victor Pițurcă FOTO Mediafax
coada comunism
Cum au fost românii înfometați sistematic pe baze „științifice”. Cât trebuia să mănânce un român conform nutriționiștilor lui Ceaușescu
În anul 1984, Nicolae Ceaușescu se juca de-a nutriționistul cu românii și introducea un plan sistematic de înfometare a populației. Acest plan era făcut de specialiștii vremii sub oblăduirea „marelui cârmaci”. În tot aceste „contrabandiștii” care aducea mâncare de la țară erau vânați cu milițienii.