Cum ar fi dac-ar fi să fie

Publicat în Dilema Veche nr. 118 din 27 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cum ar arăta totuşi şcoala ideală, una de care nu s-ar mai plînge nimeni, adică una aflată deocamdată doar pe culmile imaginaţiei, vizualizată tot deocamdată şi tot doar cu ochii minţii? Pe muchie de sărbătoare, pe coridoarele prelungi sau în holul unde "se face" de serviciu, un reportaj despre dorinţele celor mici întru reformarea celor mari. Despre ce "în primul rînd" ar schimba cei afectaţi în mod direct şi despre ingredientele pe care le-ar pune la temelia acestei şcoli. O şcoală struţo-cămilă a viitorului, dominată de ideea "pauzele lungi şi dese, cheia marilor progrese", pigmentată însă puternic şi de visul american. În primul rînd: Programa Alina este elevă în clasa a opta. Îmi vorbeşte de stres (o boală pe care o credeam rezervată exclusiv adulţilor). Şi-ar dori "mai puţine lecţii de făcut". Pentru că după şcoală "ajung acasă, mănînc şi sînt prea obosită să mai fac ceva." Dimineaţa, cînd se apucă de lecţii, o apucă panica; pur şi simplu n-are timp. Aşa că ar schimba... materia încărcată, orarul făcut aiurea - 36 de ore pe săptămînă... 5 zile pe săptămînă, de la 8 la 15 - ar scoate evaluările multe şi profesorii neînţelegători. "Să se introducă un regim mai-de-facultate." Codruţa, elevă într-a zecea, Liceul "Marin Preda". Ce-ar fi, începe visul ei, dacă pornind, hai să nu zică dintr-a cincea, dar măcar de la liceu, fiecare să-şi poată alege materiile pe care le vrea. Aici o liniştesc, spunîndu-i că nici la facultate nu este chiar aşa... Ridică însă din umeri, în fine, şi continuă, amintindu-şi cu revoltă de ea (ca să mi se dea drept exemplu viabil), elevă într-o clasă de "uman", nevoită să tocească "inuman" la mate, fizică sau chimie, irosindu-şi astfel timpul cu nişte lucruri pe care oricum le va uita, deci inutile. (O colegă o susţine, peste umăr, spunîndu-mi că "la materii din astea" oricum înveţi pentru "sfîntul cinci", doar cît să treci clasa, iar asta îţi mănîncă din timpul pe care ai putea să-l aloci studiului materiilor preferate. "De multe ori nici nu merităm cinciul... dar profesorii se fac că nu-şi dau seama, iar noi că-l merităm...") În primul rînd, predarea materiei "Mi-ar plăcea ca lucrurile pe care le învăţăm în teorie, să ni se predea... mai în practică. Adică să mai ieşim şi noi dintre patru pereţi şi să facem mai mult studiu de teren". Mircea, clasa a XI-a, Liceul "Tudor Vianu" din Capitală. Iar asta i-a băgat în cap un amic de-al lui, un norocos de la Şcoala Americană. "Orice înveţi, fie că e vorba de o formulă de matematică sau un eveniment istoric, are aplicabilitate. Sau ar trebui să aibă. Profesorii trebuie să găsească o cale să-ţi demonstreze asta, că orice înveţi în şcoală, te poate lovi oricînd în viaţa de zi cu zi." (Mulţi mi-au împărtăşit "primul lor rînd" despre şcoala ideală, relaţionîndu-l la sistemul american, aşa cum îl pot percepe de la televizor. Cu săli de sport dotate cu piscină, vestiare, săli de dans, sală de mese, pauza de o oră pentru a lua masa. Unii merg şi mai departe, visînd şi autobuzul american al şcolii care să-i ia şi să-i aducă de-acasă.) În primul rînd, profesorii ..."Profesorii nu încurajează copiii să vorbească, nu există nici un fel de spirit competiţional, iar asta cred că ar fi cel mai important pentru o şcoală a viitorului." (Irina, clasa a XI-a) ..."Profi care să vrea să te stimuleze pe bune... s-o facă dîndu-ţi note mari... că acum sînt unii care, chiar dacă tu ştii lecţia la perfecţie, tot 9 sau 8 dau... io, personal, n-am fost niciodată stimulat cînd am luat o notă mică... din contră, îmi venea să-mi bag picioarele în ea de materie." (anonim, clasa a XII-a) "Mi-ar plăcea ca profesorii să fie mai apropiaţi de noi, mi-ar plăcea să avem, aşa, ca la americani, un psiholog al şcolii sau un îndrumător de carieră... mi-ar plăcea să nu ne mai fie frică de teze şi de lucrări de control şi să vin la şcoală mai puţin stresată." (Mihaela, clasa a IX-a) În primul rînd, şcoala? (propuneri anonime, curtea Liceului "Marin Preda", Bucureşti) ..."Şcoala? E bună şi-acum... în pauze; naşpa e cînd trebuie să toceşti... altfel, la ore... noi ne distrăm copios cînd luăm note mici sau cînd răspunde un bou ca o cizmă." ..."Aş băga muzică în pauză şi aş amenaja un loc de fumat pentru elevi." ..."Aş băga cursuri de graffiti, înot, scrimă şi skateboard." ..."Mi-ar plăcea să avem o cantină." ..."Şcoala ideală: fără profesori, fără lecţii şi teme, fără note... doar un loc de relaxare. Pauze lungi şi între ele alte pauze lungi." ..."Mi-ar plăcea să avem şi noi echipe de fotbal şi campionate între licee şi... majorete..." ..."Să nu mai stăm ca tîmpiţii 8 ore pe zi, ca oamenii muncii, în bănci, neclintiţi şi geniali." ..."Şcoala ideală? Una la care să nu simt că pierd timpul..."

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.