Blocaje melancolice

Publicat în Dilema Veche nr. 174 din 9 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mă bucur că acest tip de dezbatere continuă şi se stabilizează şi că mereu sînt aduşi laolaltă oameni care se întîlnesc rar. Şi anume, oameni din spaţiul culturii şi al ştiinţelor umaniste, în general, şi oameni din spaţiul antreprenorial. Sper că la un moment dat ei vor veni laolaltă nu pentru că sînt convocaţi, ci pentru că apar impulsuri de cooperare mai mult sau mai puţin iraţionale. Noi stăm prost deocamdată cu dialogul între oamenii de acţiune, de afaceri, şi oamenii contemplativităţii. Tema dezbaterii de azi loveşte în centrul acestei crize: investiţia privată în educaţie şi cultură. Este o criză pentru că într-o ţară ca România, cu experienţa ei istorică de pînă acum, nici investitorii privaţi nu au reflexul de a investi în teritorii marginale - cum sînt, uneori, socotite teritoriile legate de educaţie şi cultură -, dar nici oamenii din educaţie şi din cultură nu ştiu să ceară. Unii nu au învăţat încă să dea, unii nu au învăţat încă să ceară. Şi din această simetrică inapetenţă rezultă tot felul de situaţiuni precare. Aş fi încîntat dacă în urma unei dezbateri ca aceasta de acum se vor găsi căi pentru depăşirea acestui blocaj. Vreau să atrag atenţia asupra unui lucru legat de faptul că, de curînd, România a intrat în Uniunea Europeană. Pentru instituţiile de cercetare şi de cultură care au beneficiat pînă acum de sprijin al unor state din Vest, această mare reuşită e o mare catastrofă. Şi nu numai în România, ci în toate ţările din fostul lagăr socialist care au reuşit să intre în Europa. Ştiu că sună prost cînd spui asta, dar adevărul este că gîndirea de stat, chiar şi în Vest, este o gîndire care are stereotipiile ei. S-a stabilit că pînă pe 31 decembrie 2006, România, românii, instituţiile culturale şi de cercetare româneşti aveau nevoie de finanţare. Dar de la 1 ianuarie 2007, întrucît am intrat în Uniunea Europeană, nevoile noastre sînt suspendate. Dintr-o dată, în noptea de revelion, sîntem suspectaţi a fi încasat toate beneficiile necesare ca să supravieţuim de acum încolo pe cont propriu. Noi facem eforturi, şi am început să găsim un oarecare ecou, să explicăm unora dintre statele care foarte generos ne-au sprijinit pînă acum, că lucrurile nu se petrec aşa în viaţa reală. ën viaţa reală nu devii peste noapte competitiv financiar şi, prin urmare, a întrerupe brusc un sprijin de acest tip e o aventură. Consecinţele s-au văzut deja în unele cazuri. Colegiul Noua Europă are o instituţie soră, la Budapesta, Collegium Budapest, care a primit o finanţare generoasă din partea Ministerului Cercetării din Germania, pînă în clipa în care Ungaria a intrat în Uniunea Europeană. De pe o zi pe alta această finanţare a fost suspendată. Atunci, ce putem noi să facem? Ne adresăm statului român. Problema este că statul român are mii de priorităţi, are relativ puţini bani, ca să nu mai spun că noi nu ştim exact cine este statul român. Statul român este o instituţie cu o dinamică internă atît de spectaculoasă, cu un Guvern atît de dinamic, cu o Preşedinţie atît de viguroasă, încît schimbările sînt cotidiene şi perspectivele - nule. Noi nu ştim cu cine să negociem o eventuală finanţare. Ne rămîn investitorii privaţi. Din străinătate sau din România. Şi aici avem un alt tip de probleme. Există în România trei mari categorii de investitori privaţi. Unii care sînt cumsecade, sînt onorabili, dar nu au destui bani, unii care au bani, sînt semionorabili, dar nu dau decît pentru ce le place lor, şi unii care au mulţi bani, ar putea da pentru orice, dar nu sînt onorabili. ën aceste condiţii, noi nu ştim cui să ne adresăm sau, dacă vrem să ne adresăm unuia sau altuia din cei cu bani, dar mai puţin onorabili, riscăm să intrăm într-o relaţie de servitute care nu convine nici unuia dintre noi. Aşa că sîntem într-o situaţie destul de precară, şi am fost aduşi în situaţia ca tocmai noi, oamenii din ştiinţele umaniste, care vorbim despre Europa de dimineaţa pînă seara, să fim melancolici pentru marea victorie pe care am repurtat-o la 1 ianuarie. Toate marile noastre victorii, în această parte a lumii, au un cearcăn de melancolie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu ar fi plagiat proiectul „Hrană, apă, energie” de la oligarhul pro-rus Ilan Șor care l-a publicat în 2022
Proiectul „Hrană, apă, energie”, denumirea programului electoral cu care a mers Călin Georgescu în campania electorală pentru Cotroceni, este identic cu ce lansat cu câţiva ani în urmă de către fostul deputat de la Chişinău, Ilan Şor, un oligarh pro-rus condamnat la închisoare.
Polițiștii de frontieră l au prins pe falsul medic în tren, la Vama Curtici jpeg
Sorin Grindeanu despre Schengen: „Se reduc timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, joi, că timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mai repede frontierele UE.
tribunal
Rapid face sărbătorile în liniște. Ce a decis instanța în procesul privind folosirea abuzivă a imnului
Rapid, clubul sportiv și cel de fotbal, a fost acționat în justiție de Andrei Păunescu, fiului fostului poet Adrian Păunescu.
Vama Nădlac (© Raimond Spekking / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)
România și Bulgaria intră în spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Miniștrii de interne din țările UE, reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat Consiliul Uniunii Europene.
Stațiunea Borsec. Foto Statiunea Borsec
Locul din țara noastră, vechi din 1850, care va fi revitalizat cu fonduri europene. Este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din România
Stațiunea Borsec, cunoscută pentru apele sale minerale și peisajele montane spectaculoase, va beneficia de un proiect amplu de revitalizare finanțat prin fonduri europene.
italia pixabay jpg
Țara din Europa, aproape de România, în care toată lumea vrea să trăiască. Are condiții bioclimatice unice în lume, ocupă 0,5% din Pământ, iar 0,83% din omenire trăiește acolo
Este o țară de o frumusețe rară, cu o climă plăcută și o istorie incredibilă. Iar, de-a lungul deceniilor, undeva în jur de un milion de români și-au început o nouă viață aici. Este vorba despre Italia, o țară incredibilă, care impresionează prin biodiversitatea ei!
castigator loto, captura video jpg
Cine este românul care a câştigat 1,62 milioane de lei la Loto 6/49
Miercuri, ieşeanul care a câştigat marele premiul la Loto 6/49 la extragerea din 8 decembrie şi-a ridicat de la Loteria Română premiul în valoare de 1,62 milioane de lei (peste 325.000 de euro).
donator  foto   Shutterstock jpg
Pacienții care au făcut transplant moștenesc amintirile și personalitatea donatorului
Cei care au făcut transplant de organe au dezvăluit că experimentează schimbări ciudate la sentimentele, gusturile și amintirile pe care le au.
1 piftie de curcan jpg jpeg
Ingredientul pe care trebuie să-l pui în piftie ca să iasă limpede. O să-ți iasă un preparat adorat de toată lumea
În perioada sărbătorilor de iarnă, piftia este un preparat de nelipsit de pe mesele românilor, fiind un simbol al tradiției culinare. Gospodinele din toată țara se întrec în a prepara cea mai bună și mai limpede piftie, dar nu toți știu secretul unui aspect perfect.