Bîrfa reloaded

Publicat în Dilema Veche nr. 260 din 8 Feb 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La Roşia Montană poveştile cu pitici şi uriaşi sînt cunoscute de foarte mulţi dintre localnici, dar nu mulţi doresc să dea detalii. Dacă îi întrebi de pitici, zîmbesc politicos, dacă îi întrebi de uriaşi, refuză să continue subiectul. Poveştile astea sînt mai mult secrete transmise din tată în fiu şi mai puţin povestite la urechea trecătorului dornic de ceva senzaţional. Nu e treaba multora ce se întîmplă la ei în ogradă. Reticenţa de a vorbi mi-a fost explicată într-un tîrziu de cineva: "poţi fi considerat nebun, aşa că mai bine taci!", adăugînd foarte serios şi privindu-mă adînc în ochi, ca un fel de avertisment: un sîmbure de adevăr există. Sîmburele mi-a fost dezvăluit de către un singur localnic, într-o seară friguroasă de ianuarie, la o carafă de vin. Fiind un loc minier, muntele a fost săpat de generaţii întregi, scormonit după aur, iar într-una din zile, în timpul săpăturilor, s-au descoperit nişte galerii pitice, făcute la dimensiunea unui om (sau făptură) de statură foarte mică. Povestea nu s-a oprit însă aici. Ca un soi de Taj Mahal teoretic şi negru, s-au descoperit, nu departe de acele galerii, şi nişte galerii imense, ridicate cu mult peste înălţimea unui om normal. Or, deşi te mai poţi împăca cu existenţa unei galerii înalte, cum explici, ei, bine, cum explici existenţa unui os, un os enorm, descoperit într-una din acele galerii, un os pe care poţi sta, comod, alături de alţi patru confraţi, ca pe o băncuţă? Dar mai bine să închidem aici subiectul. De ce a dispărut cînepa? Acum cîteva luni m-am nimerit pe undeva prin Munţii Apuseni, la o sărbătoare locală. De dimineaţă, în faţa Primăriei erau adunate toate autorităţile: de o parte primarii satelor învecinate, cu cocarde tricolore prinse în dreptul inimii, de alta preoţii cu sutane lungi, pătate pe la poale de noroiul uliţelor desfundate. Sătenii se adunaseră şi ei în faţa Primăriei, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Femeile, grupate în bisericuţe separate de cele ale bărbaţilor, şuşoteau între ele, iar intelectualii satului, îmbrăcaţi orăşeneşte, fumau retraşi într-un cerc mai select, cocoţaţi pe un bolovan iţit de sub noroaie. Era prin primăvara anului trecut, sus, în Dealul Fericetului. Inginerul silvic se afla la a treia sa carte. Prima carte se numea Capitalizarea pădurilor şi era un proiect prin care îşi dorea prevenirea "feudalizării pădurilor". De la a doua s-a axat însă pe secretele din istoria românilor, scriind despre originile noastre indo-europene, continuînd cercetarea în această a treia carte, pe care avea să o lanseze în aerul pur al Apusenilor, lîngă troiţa înălţată în memoria lui Horea - Misterele comunei Horea. "O să demonteze clar nişte mituri" - susţineau pe Dealul Fericetului sătenii, prinşi şi ei în mrejele dezvăluirilor din carte. Aceşti munţi, de pildă - spuneau cei ce citiseră deja cartea sau cunoşteau teoriile inginerului - au fost exploataţi cu mercur, din timpuri străvechi. Cică avem şi două descrieri din 1880 care, nu se ştie de ce, au rămas marginalizate, descrieri care arătau clar că piatra a fost "rasă cu mercur". Or, despre existenţa mercurului din timpuri străvechi nu se îndoieşte nimeni: orice babă ştie că în Apuseni o picătură de mercur seacă apa, că roade în adîncime, fetele îl folosesc anti-deochi, apare şi în descîntece, sub denumirea de argint viu. De ce n-ar fi fost folosit şi pe scară largă pentru a săpa vîna de aur din munţi? Un alt mister este şi cum au ajuns moţii să depindă exclusiv de pădure. Tot încercînd să ascundă aurul de autorităţi, încercînd să nu divulge secretul, dar fiind urmăriţi în permanenţă, au mascat şteampurile pentru exploatat aurul, sub întrebuinţarea de mori. La un moment dat, tot ascunzînd acest lucru, şi-au îngropat şi meşteşugul. Intriga - povestea cu patimă scriitorul-cercetător - merge mai departe. Dovezi că moţii au exploatat aurul rezidă şi în toponimele de aici. "Arieşul", de exemplu, este identificat în legende cu Urieşul, adică "rîul de aur". Or, oamenii de pe aici folosesc termenul "uriaş/urieş", ceea ce duce la o dezvăluire şi mai mare: uriaş înseamnă de fapt, în cod secret, exploatator de aur. Peste toate acestea se suprapune un fapt de netăgăduit: nu de mult timp, în zona Apusenilor a dispărut cînepa, iar cînepa, coform spuselor inginerului-scriitor, era un element foarte important folosit pentru extracţia aurului... În loc de epilog Ce aţi face dacă aţi locui într-un sat, în mijlocul unei comunităţi mici, departe de civilizaţia urbană, traversînd uliţe desfundate, salutîndu-i în fiecare zi pe toţi acei oameni pe care aţi ajunge să-i cunoaşteţi (poate mai bine decît v-aţi fi dorit), să le cunoaşteţi vieţile în amănunt, dezbărînd de orice secret destinele lor, iar secretele vieţii lor de zi cu zi n-ar mai avea absolut nici un haz pentru dvs.?

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cum își întinde Moscova tentaculele ca să sugrume un domeniu vital al României. Expert: „Acolo lucrurile sunt simple” EXCLUSIV
Statele membre UE sunt vizate de Federația Rusă, care încearcă să pună mâna pe cât mai multe companii strategice din domeniul securității energetice. Exemplul Germaniei, țară care și-a sacrificat propria securitate energetică de dragul gazelor ieftine din Rusia, nu e singular.
image
Domeniul care duce lipsă de angajați, deși salariile sunt de 2.000 – 3.000 euro net. „Noi le facem și ucenicia uneori”
Unul dintre domeniile cu un aport important în PIB-ul României duce o lipsă acută de angajați, deși salariile oferite depășesc 2.000 euro net pe lună.
image
Primul imperiu din istoria umanității. Clădit de un copil din flori a schimbat decisiv lumea în care trăim
Primul imperiu din istorie s-a născut cu aproximativ 4000 de ani în urmă, în zona Irakului de astăzi. Condus de regi-zei cu forța armelor, acest imperiu a facilitat inovații fără precedent în istoria umanității, fiind punctul zero al civilizației.

HIstoria.ro

image
Bătălia de pe frontul invizibil al celui de-al Doilea Război Mondial
La izbucnirea războiului, în 1939, în Marea Britanie exista pericolul formării unei puternice coloane a cincea. Agenții Serviciului britanic de securitate (MI-5) au reușit să neutralizeze rețele importante de simpatizați pro-germani din Regatul Unit.
image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.