Am luat notă

Publicat în Dilema Veche nr. 109 din 23 Feb 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

interviu cu Christina MUESCHEN, ofiţer de presă pentru Relaţii Externe al Comisiei Europene În ultimii ani, actuala conducere a Republicii Moldova a făcut o întoarcere spectaculoasă în politica externă, declarîndu-şi intenţia de a intra în UE. Comisia Europeană ia în considerare o asemenea evoluţie pe termen mediu? Actuala bază legală a cooperării dintre UE şi Moldova este Acordul de Parteneriat şi Cooperare (PCA), intrat în vigoare în 1998. PCA are la bază acceptarea valorilor comune ale democraţiei, domniei legii şi respectului pentru drepturile omului şi acoperă o serie largă de domenii unde cooperăm: dialogul politic, comerţul, afaceri, investiţii etc. Planul de Acţiune UE - Moldova din cadrul Politicii de Vecinătate, adoptat anul trecut, este bazat pe PCA şi reprezintă un important pas înainte în procesul mai larg de dezvolare a unei relaţii mai apropiate dintre Moldova şi Uniune, mergînd dincolo de cooperare, spre integrare economică graduală şi dezvoltare a colaborării politice. Planul de Acţiune acoperă de asemenea chestiuni ca democraţia, drepturile omului, domnia legii şi independenţa justiţiei şi include acordarea de asistenţă pentru Moldova în domenii ca management -ul frontierei, migraţia şi lupta împotriva traficului, a crimei organizate şi a spălării banilor. Moldova face progrese în ce priveşte reformele şi adoptarea standardelor europene, dar mai sînt multe de făcut. Planul de Acţiune este un instrument care trebuie exploatat la maxim şi aceasta este baza cooperării noastre în acest moment, în cadrul general furnizat de PCA. Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a asumat recent rolul de avocat al integrării Moldovei. În discursul său din ianuarie adresat corpului diplomatic din Bucureşti, domnul Băsescu a lansat ideea că "Comisia Europeană ar putea să abordeze o foaie de parcurs apropiată sau similară foii de parcurs pusă la dispoziţie statelor din Balcanii de Vest". Avînd în vedere că Balcanii de Vest (Serbia, Bosnia, Albania) sînt în mod oficial "ţări potenţial candidate", iar Republica Moldova este doar parte a Politicii Europene de Vecinătate, ar putea avea în vedere Comisia o asemenea schimbare de statut a Republicii Moldova? Aşa cum am menţionat, UE încearcă să aducă Moldova mai aproape de Uniune într-o manieră comprehensivă în cadrul Politicii de Vecinătate. Există încă un potenţial foarte mare neexploatat î aranjamentul curent cu Moldova şi asta poate ajuta Moldova să dezvolte o relaţie mai apropiată cu UE. Dacă lucrăm cu Moldova în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (ENP), asta nu afectează în nici un fel perspectiva aderării. În această fază, ENP nu a inclus şi nu exclus această posibilitate. Ce ar însemna asta în termeni de asistenţă, resurse, implicare? Moldovei nu i s-a oferit perspectiva de a deveni membru. Ca urmare, nu s-au făcut calcule de acest fel. A reacţionat Comisia oficial faţă de propunerea preşedintelui Băsescu? Oricum, care este poziţia Comisiei (ce ar recomanda politicienilor din UE)? Am luat notă de ceea ce s-a spus. Dar la acest moment, poziţia oficială a celor 25 de state-membre este de a urmări o relaţie mai bună cu Moldova în cadrul Politicii de Vecinătate. Asta nu afectează alte posibile dezvoltări ulterioare. În evaluarea Comisiei, cît de pregătită este Moldova pentru integrare? Care ar fi plusurile şi minusurile? Salutăm paşii făcuţi de Guvernul moldovean în implementarea Planului de Acţiune din ENP. Moldova a făcut progrese, de exemplu, în ce priveşte domnia legii. Sîntem mulţumiţi că Moldova a abolit pedeapsa cu moartea şi a schimbat codul electoral. Dar sînt şi domenii unde mai sînt multe de făcut: independenţa presei, corupţia, lipsa de transparenţă a procedurilor penale şi interferenţa în activitatea partidelor de opoziţie. Este rezolvarea conflictului din Transnistria o condiţie obligatorie pentru deschiderea unor viitoare negocieri cu Moldova? Sîntem decişi să contribuim într-o manieră concretă la o rezolvare a acestui conflict. Credem că un aspect-cheie al conflictului din Transnistria este asigurarea controlului Moldovei asupra totalităţii graniţei şi vămilor sale. De aceea, UE a lansat anul trecut aşa-numita Misiune de Asistenţă pentru Frontieră, pe întreaga lungime a graniţei cu Ucraina, inclusiv segmentul transnistrean. De asemenea, UE şi-a manifestat angajamentul în această problemă, participînd - împreună cu Statele Unite - ca observator la tratativele de pacificare. Conflictul din Transnistria se cere a fi rezolvat pentru binele Moldovei şi al întregii Europe. De aceea ne implicăm atît de atent în încercarea de a găsi o soluţie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Oamenii lui Putin, amenințări cu ce de-al Treilea Război Mondial dacă Ucraina folosește arme occidentale pentru a lovi Rusia
Un aliat al președintelui rus Vladimir Putin a lansat un avertisment grav asupra posibilității unui al Treilea Război Mondial, în cazul în care Ucraina va folosi armele furnizate de Occident pentru a lovi teritoriul rus.
image
Ce șansă are un dependent de alcool să trăiască o viață normală. Psihiatru: „E un proces greu și de durată“
Consumul de alcool a fost mereu o reală problemă a societății, susțin cadrele medicale. Dependența de alcool, un fenomen care se răspândește constant, afectează tot mai multe vieți.
image
„Rețea” de nași, fini, afini și prieteni ai lui Andrei Volosevici, primarul Ploieștiului, plătiți regește din banii publici
Presa din Prahova a dezvăluit că peste un milion de lei din bugetul ploieștenilor a fost utilizat de Primăria Ploiești și instituțiile subordonate pentru plata salariilor, primelor, sporurilor și indemnizațiilor acordate rudelor și prietenilor primarului Andrei Volosevici în anul fiscal 2022.

HIstoria.ro

image
Un asalt dincolo de orice imaginație, în „Historia” de mai
„Un asalt îndrăzneţ, dincolo de orice imaginaţie“. Așa a numit Churchill operațiunea de salvare a lui Benito Mussolini din hotelul Campo Imperatore, în ziua de 12 septembrie 1943. Dosarul de luna aceasta este dedicat unui raid ca în filme, prezentat pas cu pas. Revista vă așteaptă și cu alte surpri
image
Spitalul de la Palatul Regal: Regina Maria, „mamă a răniţilor”
Regina Maria începuse, încă din anii neutralităţii, un plan de susţinere al războiului din punct de vedere sanitar şi medical, bazându-se pe experienţa – ce-i drept, mai redusă – din timpul războiului balcanic.
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.