"P─âl─âria ┼či cuierul m-au emo┼úionat ├«ntotdeauna" - interviu cu Constantin Ab─âlu┼ú─â

Andra ROTARU
Publicat în Dilema Veche nr. 307 din nr. 307
"P─âl─âria ┼či cuierul m au emo┼úionat ├«ntotdeauna"   interviu cu Constantin Ab─âlu┼ú─â jpeg

Licen┼úiat ├«n arhitectur─â, Constantin Ab─âlu┼ú─â (n. 1938) a profesat arhitectura p├«n─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60. ├Än 1964 a debutat cu volumul de poezie Lumina p─âm├«ntului, a publicat ┼či volume de dramaturgie, proz─â, critic─â ┼či istorie literar─â, ┼či a tradus din autori americani, francezi, belgieni (Baudelaire, Charles Cros, Werner Lambersy, Carl Norac, Vahe Godel, Stevens, Th. Roethke, Dylan Thomas, Frank OÔÇÖHara etc.). Ultimul volum de poezie, Cineva care nu m─â cunoa┼čte umbl─â pe str─âzi, a ap─ârut anul trecut la Editura Limes din Cluj. ├Än 2008 a fost inclus ├«n antologiile Po├ęsies de langue fran├žaise ÔÇô 144 po├Ętes autour du monde (Editions Seghers) ┼či Douze po├Ętes roumains (Editions lÔÇÖHarmattan), iar ├«n Belgia i-a ap─ârut edi┼úia bilingv─â (olandezo-rom├ón─â) a romanului Intrusul/De Indringer. Recent, sub egida Slovenski PEN, a participat la The 41st International WritersÔÇÖ Meeting, unde a ┼úinut o comunicare, intitulat─â ÔÇ×Issa ┼či drumul yin ├«nl─âuntrul Marii NaturiÔÇť, despre figura femeii ├«n haiku-ul clasic japonez.

Ce p─ârere ave┼úi despre autorii care scriu cu ÔÇ×un picior ├«n lumea de aici ┼či cu un picior ├«n lumea cealalt─âÔÇť? Vi se potrive┼čte sintagma?

Lumea cealalt─â? Nu, nici vorb─â! Ci lumile multiple. Dubla mea ├«nzestrare, plastic─â ┼či literar─â, m-a f─âcut ├«ntotdeauna s─â t├«njesc spre mai multe lumi. Contradic┼úiile ┼či interferen┼úele celor dou─â domenii ┼či-au c─âutat varii modalit─â┼úi de expresie liric─â ┼či astfel am publicat p├«n─â ├«n 1997 circa 20 de volume neasem─ân─âtoare. Am bulversat ├«ntr-at├«t critica literar─â, ├«nc├«t aceasta m-a pedepsit arunc├«ndu-m─â ├«n boxa suprareali┼čtilor. ├Än 1997, odat─â cu volumul Drumul furnicilor, am spart grani┼úele acestei etichet─âri, trec├«nd cu arme ┼či bagaje ├«n libertatea minimalismului cotidian (├«n fapt, alt─â etichetare).

C─âr┼úile ce-au urmat (proz─â, poezie, teatru) nu m─â fac, ├«n nici un caz, un biped sond├«nd doar dou─â lumi, ci mai cur├«nd o fiin┼ú─â marin─â cu mai multe bra┼úe sensibil atrase de mereu alte fluxuri. Mie ├«nsumi mi-e greu s─â m─â prind, mereu am alte propensiuni. Evadez mereu ├«n alte direc┼úii. Acum c├«┼úiva ani f─âcusem schi┼úa regizoral─â ┼či scenografic─â a unei piese de Vi┼čniec. De patru-cinci ani expun regulat grafic─â la Galeria Galateca, ├«n cadrul unei expozi┼úii de grup. De vreun deceniu, ├«n scurte perioade, am inspira┼úie direct ├«n limba francez─â. Cine ┼čtie ce-mi mai aduce viitorul.

Multe poeme ale mele au o scenografie anume, exemplele de dinainte cred c─â s├«nt gr─âitoare. Obiectele, oamenii, elementele naturii ┼či ale imagina┼úiei ├«┼či g─âsesc o anume configura┼úie sugestiv─â.

Scria┼úi ├«ntr-un poem: ÔÇ×Nu mai pot ├«ndura, / nu m─â mai pot suporta nici m─âcar pe mine ├«nsumi. / A┼č vrea s─â nu fi existat niciodat─â / ├«n aceast─â lume sau ├«n altaÔÇť. P├«n─â unde merge dorin┼úa autodistructiv─â a poetului?

Adesea, eurile multiple se du┼čm─ânesc reciproc. Nu se suport─â ├«ntre ele. ┼×i, desigur, nu accept─â lumea meschin─â care le-a n─âscut. Iar despre versurile citate trebuie s─â spun c─â ele au fost scrise cu zece ani ├«naintea apari┼úiei ├«n volum. ├Änt├«mplarea face ca mesajul lor anticomunist s─â fie actual ┼či ├«n epoca economiei de tarab─â. De altfel, temele increatului ┼či sc├«rbei de-a tr─âi mi-au fost ├«ntotdeauna aproape, c─âci ele constituie zestrea genetic─â a celui singuratic.

Nu e aici nimic dintr-o dorin┼ú─â autodistructiv─â, ci doar t├«njirea dup─â puritate a celui ce ar fi putut alege limbul (├«n loc s─â m─â nasc la ┼čapte luni, a┼č fi putut s─â m─â nasc mort). ┼×i, de altfel, e acel tri┼č poetic care te face s─â agreezi ceea ce-┼úi iese mai bine. E┼čti ceea ce fac cuvintele din tine, ┼či dac─â cuvintele nihiliste se potrivesc mai bine singur─ât─â┼úii tale, te la┼či ales de ele. Dicteul e suveran ├«n toat─â crea┼úia mea. Recent, am scris un poem de 300 de versuri ├«n circa trei ore: ÔÇ×Creierul meu nu duce nic─âieriÔÇť. Cuvintele mi se dictau ┼či eu le ordonam pe h├«rtie cu infime pauze de, n-a┼č zice de g├«ndire, ci de bricolaj textual. Nu ┼čtiu ce impuls ├«mi spunea s─â evit aici neologismul, s─â pun dincolo un accent de culoare etc. ÔÇ×Dicteu minim ghidatÔÇť ar fi sintagma acestui gen de plutire liric─â, de reverie a tuturor sim┼úurilor.

A┼úi g─âsit, ├«n unele obiecte din jurul dvs., surse de inspira┼úie pe care le-a┼úi ├«nvestit cu atribute umane? P─âl─ârii, tirbu┼čoaneÔÇŽ

Amintitul Drum al furnicilor este un catalog de obiecte ┼či situa┼úii curente, dar ┼či insolite. Ori ceea ce numesc eu poezie memorabil─â/memorizabil─â. Poeme ce se pot rezuma, c─âci cuprind un mic story. De exemplu: poemul cu piatra-care-str─âpunge-cele-dou─â-geamuri-ale-compartimentului-┼čuier─â-pe-l├«ng─â-urechile-mele-┼či-dispare. Moartea m-a survolat. Cele dou─â g─âuri ├«n geam r─âm├«n m─ârturie, ┼úintuindu-m─â ca pupilele unui sf├«nt. E aici o lapidaritate, o esen┼úialitate care mizeaz─â pe paradoxul ├«nt├«mpl─ârii ca destin. Mircea Eliade vorbea de sacrul deghizat ├«n profan, de revela┼úia primului ├«n cele mai insignifiante fapte. Nu trebuie ├«n nici un caz s─â se cread─â c─â ├«mi scriu poeziile ghidat de anume teorii. Tot ce po┼úi face ├«ntr-un interviu e o analiz─â a posteriori. La cald ÔÇô cum spuneam ÔÇô poemul se scrie singur. Subcon┼čtientul ├«l scoate la iveal─â cuv├«nt dup─â cuv├«nt ┼či imagine dup─â imagine. P─âl─âria, da, ┼či cuierul m-au emo┼úionat ├«ntotdeauna. C─âci metonimicul e calea cea mai scurt─â ce ne leag─â, neemfatic, de om, de omul viu, cu patimi ┼či metehne, cu porniri nest─âvilite. Adev─ârul metonimic e fluid, liric ├«n sine.

Mul┼úi scriitori au populat cu pisici operele lor. Bulgakov, Nora Iuga, Denisa Com─ânescu, dvsÔÇŽ Ce-i cu ÔÇ×pisica albastr─âÔÇť?

├Än poemul omonim, pisica mea albastr─â e, de fapt, imprimat─â pe-un prosop ag─â┼úat pe-o fr├«nghie, sus, pe terasa blocului. Cum celelalte rufe au fost de mult str├«nse, pisica albastr─â st─â de zile ┼či nop┼úi ├«ntregi acolo ┼či flutur─â ├«n v├«nt, trist─â c─â nimeni nu ┼či-o revendic─â. Simbol al neputin┼úei, al z─âd─ârniciei, al mor┼úii? Poate pu┼úin din toate.

E genul de situa┼úii dramatice pe care ├«l intuiesc atunci c├«nd lucrez cu obiecte: caut s─â le dau aceea┼či deschidere ca indefinibilul suflet uman. Alte multe pisici din versurile mele ├«mbr─â┼úi┼čeaz─â posturi diferite, dar, ├«n cele din urm─â, siluetele ori urmele lor (├«ntip─ârite ├«n betonul trotuarului din jurul casei, ├«nainte ca p─ârin┼úii mei s─â se fi cunoscut: citat aproximativ din poemul ÔÇ×Pisica ├«ntemeietoareÔÇť) sugereaz─â cumva un rol fatic ori m─âcar extatic (ca un mic Buddha: compara┼úie explicit─â ├«ntr-un alt poem). ├Än fond, pisica nu se deosebe┼čte de alte figuri ale realului din versurile mele (perete, u┼č─â, broasc─â ┼úestoas─â etc.): polisemia este statutul lor intrinsec. De aici ┼či greutatea pe care o au criticii lene┼či ├«n a p─âtrunde o astfel de poezie, c─âci ea nu spune nimic ÔÇ×clarÔÇť, nimic ÔÇ×r─âspicatÔÇť, ci sugereaz─â prin imagini lax legate ├«ntre ele.

ÔÇ×Poemele mele au o scenografie anumeÔÇť

Eugen Negrici afirma c─â a┼úi avea intui┼úia ÔÇ×cumulului de banalit─â┼úi ┼čcare┼ú deschid o cale miraculoas─â spre grotescul fantastic ┼či halucinantÔÇť. Exist─â vreo ├«nclina┼úie spre scenografie ├«n normalitatea ├«n care v─â plasa┼úi subiectele?

Multe poeme ale mele au o scenografie anume, exemplele de dinainte cred c─â s├«nt gr─âitoare. Obiectele, oamenii, elementele naturii ┼či ale imagina┼úiei ├«┼či g─âsesc o anume configura┼úie sugestiv─â. ├Än acest sens, Gheorghe Grigurcu a f─âcut o observa┼úie esen┼úial─â ┼či anume, c─â un spirit demonic m─â ├«mpinge s─â tratez elementele de decor drept elemente principale ┼či figurile preajmei s─â le topesc ├«n fundal. Aceast─â inversare infuzeaz─â o energie neb─ânuit─â poemului. Ceea ce a fost la ├«nceput un simplu joc ori subterfugiu formal devine cu ├«ncetul o ├«ntre┼úesere de semnifica┼úii, c─âci ├«n drum spre noile lor pozi┼úii, ca pe banda lui Moebius, toate elementele ├«┼či schimb─â parametrii, dreapta devine st├«nga, susul devine jos, deruta sim┼úurilor trece lin ├«n lirism genuin.

Am preg─âtite ┼či c├«teva premiere, c─âci binevoitoarea inspira┼úie ├«mi d─âruie┼čte cel pu┼úin dou─â unit─â┼úi textuale pe an. Volume cu titluri ca Totul despre nimic, ├Än buc─ât─âria mea coboar─â seara, Str─âzile nu duc nic─âieri stau frumos r├«nduite ├«n fi┼čierele computerului meu. A┼čteapt─â timpuri mai favorabile: edituri generoase, sponsori sublimi...

V-a atras vreodat─â folclorul? 

Volumul Poeme primitive st─â m─ârturie c─â da. Chiar dac─â aici avem de-a face cu un amalgam de credin┼úe ┼či ritualuri apar┼úin├«nd multiplelor rase umane (reale sau inventate). Unele motive s├«nt inspirate din Frazer ori Eliade, dar forja care le-a distilat a fost format─â din creierul ┼či sim┼úurile mele. Am sim┼úit c─â poezia e un flux primitiv, primordial, genuin, copil─âresc. Nu s├«nt nicidecum jocuri, ci mai cur├«nd st─âri de comuniune cu marele necunoscut din noi ┼či dimprejurul nostru. Enun┼úul e simplu ┼či paradoxal. Repeti┼úiile, onomatopeele, aspectul ritualic induc imaginilor reale o anume ancestralitate care face poemul vibratil ┼či misterios.

Cît de eretic sînteţi în poezie?

Poemele suprarealiste (cele ce-au rezistat timpului) grupate ├«n volumul Statuia care vomit─â, ori ├«n mai recentul ┼óip─âtul meu castrat din fa┼č─â, publicat de revista Ramuri anul trecut, stau m─ârturie a iconoclastiei mele lirice. Uneori m├«nia care m─â face s─â scriu porne┼čte ┼či de la un necaz personal, recte de la un nume ÔÇô a┼ča c─â cei care-mi fac r─âu s─â se fereasc─â, s─â nu fie ├«nsemna┼úi pe veci ca ÔÇ×oameni negriÔÇť. ├Än memorii, de va fi s─â produc astfel de texte, voi dezv─âlui dedica┼úiile ascunse ale poemelor eretice. Glumesc, desigur. Poemul odat─â sf├«r┼čit, ├«ngusta lui motiva┼úie p─âm├«ntean─â se dizolv─â ├«n neant. Revolta e una ontologic─â: s├«nt furios pe ingratitudinea condi┼úiei umane, p─âm├«nte┼čti, cet─â┼úene┼čti. S─â fii locatar al unei case, pe-o strad─â anume, s─â ai vecini cu ma┼čini ┼či copii: te-apuc─â groaza! St─âri de exaltare ┼či nihilism care trec repede, ┼či m─â ├«nscriu apoi cuminte ├«n normalitatea noastr─â cea de toate zilele.

Eraţi convins, cînd aţi debutat, de destinul literar pe care-l aveaţi în faţă?

Descoperind fructul interzis prin ultimele clase de liceu (Bacovia, ascuns ├«n singura bibliotec─â neepurat─â, cea a Rela┼úiilor culturale cu str─âin─âtatea), m-am apucat s─â-l pasti┼čez, a┼ča, ├«ntr-o doar─â. ┼×i vede┼úi ce-a ie┼čit! Cred c─â nimeni nu-┼či cunoa┼čte dinainte destinul. Ori poate doar cu mine s-a ├«nt├«mplat a┼ča?

Dac─â a┼úi fi ├«ntr-un acvariu, a┼čezat pe biroul lui Constantin Ab─âlu┼ú─â, ce i-a┼úi spune?

ÔÇ×U┼čurel, b─âtr├«ne, u┼čurelÔÇŽ Las─â-i pe al┼úii s─â se bat─â pe glorie, posturi ┼či privilegii. R─âm├«i al─âturi de mine, un pe┼čti┼čor singuratic, ├«not├«nd ├«n eternitatea apei. Nu te nelini┼čti dac─â, ├«n ochii unora, ai devenit invizibil, c─âci invizibilitatea e doar miezul activ al vizibilului de m├«ine.ÔÇť

a consemnat Andra ROTARU.

De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg
Ce a┼čteapt─â un om de dreapta de la un nou partid de dreapta
Am fost invitat s─â ┼úin un discurs la lansarea noului partid M10 ÔÇô condus de Monica Macovei. Am avut impresia, dup─â aplauze ├«n primul r├«nd, c─â sala a rezonat bine la ideile exprimate. Urez mult succes acestui nou partid ┼či m─â g├«ndesc cu drag la prietenii care au f─âcut acest pas.
Mo┼čtenire jpeg
Mo┼čtenire
Cu mul┼úi ani ├«n urm─â, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei a fost condamnat la ├«nchisoare. Fusese prins ├«ntr-o afacere ilegal─â ce implica bani ┼či politic─â, ├«n statul Maryland. Desigur, asta nu era ceva anormal pe-atunci ÔÇô uita┼úi-v─â doar la povestea fostului vicepre┼čedinte Spiro Agnew, unul dintre prietenii lui.
"┼×tiin┼úa ┼či filozofia vizeaz─â, ambele, domeniul existen┼úei obiective"   interviu cu Cristian COCO┼× jpeg
"┼×tiin┼úa ┼či filozofia vizeaz─â, ambele, domeniul existen┼úei obiective" - interviu cu Cristian COCO┼×
Originar din Rom├ónia, Cristian Coco┼č are o carier─â reu┼čit─â ├«n str─âin─âtate, lucr├«nd la Mayo Clinic din Minnesota, SUA, motiv pentru care Claudia Silaghi de la Romanian Education Foundation (organiza┼úie preocupat─â de facilitarea accesului rom├ónilor la educa┼úie ├«n str─âin─âtate) i-a luat un interviu.
Nu v─â fie fric─â, euro nu pic─â jpeg
Nu v─â fie fric─â, euro nu pic─â
ÔÇ×Zona euro e cu mult mai puternic─â dec├«t se crede. Iar c├«nd se vorbe┼čte despre fragilitatea zonei euro, se subestimeaz─â capitalul politic investit ├«n acest proiectÔÇť ÔÇô a spus Mario Draghi, pre┼čedintele BCE, la o conferin┼ú─â din Londra ├«n luna iulie.
"Esticii au trecut prin experien┼úa incertitudinii  Transformarea ┼či sinteza cultural─â a Europei de azi trec prin Est"   interviu cu Bogdan SUCEAV─é jpeg
"Esticii au trecut prin experien┼úa incertitudinii. Transformarea ┼či sinteza cultural─â a Europei de azi trec prin Est" - interviu cu Bogdan SUCEAV─é
A┼č putea specula faptul c─â Bogdan Suceav─â e matematician, de┼či nici cu scriitorii nu mi-e ru┼čine: cu ce sim┼ú ne┼čtiut se ridic─â ei deasupra ├«nt├«mpl─ârilor, spre a distinge curentul istoriei? A┼č putea specula faptul c─â tr─âie┼čte departe de Rom├ónia, dar ┼čtiu c─â ┼úara natal─â ├«i este lipit─â, ca o cochilie de melc, de fiin┼úa c─âl─âtoare.
Indiile galante   iradiantul gest inaugural jpeg
Indiile galante - iradiantul gest inaugural
Aceste notaţii întîrziate încearcă să descrie o experienţă. Una ireductibilă oricăror prejudecăţi. Experienţă a bucuriei pure. Relativa distanţare în timp poate fi benefică unui reportaj sui generis suportînd, fără preţiosul ambalaj bun la toate, reflexii subiective.
Un viol prezumtiv ┼či blocarea ├«njur─âturilor jpeg
Un viol prezumtiv ┼či blocarea ├«njur─âturilor
├Än Germania exist─â, ├«nc─â din 1956 ÔÇô dup─â modelul British Press Council, ÔÇ×Der Deutsche PresseratÔÇť ÔÇô Consiliul german al presei, alc─âtuit din jurnali┼čti, care supravegheaz─â at├«t respectarea libert─â┼úii presei, c├«t ┼či a unor deziderate etice elementare.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Diabolizarea ideologică a germanilor din România
Germanii din Rom├ónia au fost considera┼úi, ├«n totalitatea lor, nazi┼čti, deci culpabili, astfel c─â, ├«n viziunea liderilor Frontului Plugarilor, condus de Petru Groza, ┼či ai Partidului Comunist, orice m─âsur─â punitiv─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva ├«ntregului grup etnic cap─ât─â valoare silogistic─â.
Tradiţia tectonică jpeg
Tradiţia tectonică
Tectonica este ┼čtiin┼úa alc─âtuirii, a articul─ârii prin edificare ├«ntr-un ansamblu a unor lucruri altminteri disparate, astfel ├«nc├«t ele s─â dea seama despre distribu┼úia corect─â, armonioas─â, a for┼úelor, a tensiunilor de pe p─âm├«nt. Arhitektonul este b─âtr├«nul, ┼čeful echipei de tektoni, singurul care ┼čtie de la ├«nceput cum va ar─âta cl─âdirea, edificiul ├«nc─â neterminat.
De ce Europa are nevoie de parteneriate jpeg
De ce Europa are nevoie de parteneriate
Opinia public─â rom├óneasc─â are ast─âzi o percep┼úie mult mai critic─â asupra rolului Germaniei ├«n dep─â┼čirea crizei, ├«n compara┼úie cu toamna anului 2011, c├«nd se solicita Germaniei un rol mai activ de conducere, stat considerat ast─âzi, de departe, drept cel mai influent al Uniunii Europene.
Diaconescu  Cristian sau Cristi? jpeg
Diaconescu. Cristian sau Cristi?
Ministru de externe ├«n cabinetul Mihai R─âzvan Ungureanu, Cristian Diaconescu a devenit cunoscut acum vreo zece ani, dup─â ce, ├«n 2000, devenise secretar de stat ├«n acela┼či minister pe care ├«l conduce acum. ├Äntre aceste date, a pendulat de la Externe la Justi┼úie ┼či de la PSD la UNPR, cu gra┼úie ┼či sex appeal. Cum a f─âcut el asta? ┼×i la ce fel de viitor ├«l predispune?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
┼×ansele revolu┼úiei ruse - interviu cu Lilit GEVORGYAN
Cu toate amplele proteste de dup─â parlamentarele din decembrie, Putin n-a pierdut partida. Vor ap─ârea ├«ns─â mi┼čc─âri politice noi ┼či contracandida┼úi-surpriz─â ÔÇô explic─â Lilit Gevorgyan, cercet─âtoare specializat─â ├«n spa┼úiul ex-sovietic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Verticala puterii - cum funcţionează putinismul
Structura institu┼úional─â a statului rus este astfel construit─â ├«nc├«t factorul principal ├«n formarea percep┼úiei despre sine ┼či despre locul statului ├«n lume vine de la autoritatea suprem─â cu puteri cvasimonarhice a pre┼čedintelui ┼či administra┼úiei sale. Direc┼úia societ─â┼úii este ├«n cea mai mare parte dirijat─â de elitele de la Kremlin.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
C─âtre eurorealism
Potrivit Eurobarometrului din primăvara trecută, 56% dintre români au o părere pozitivă despre Uniunea Europeană. În timp ce media europenilor care au o imagine bună despre UE a scăzut cu 7 procente faţă de 2009, ajungînd la 40%, la români media a crescut cu tot atît.
Cazul Fjordman jpeg
Cazul Fjordman
ÔÇ×├Än┼úeleg c─â oamenii au nevoie de un ┼úap isp─â┼čitor ┼či, acum, c├«nd Breivik este ├«n spatele gratiilor, am ┼čanse s─â devin ┼úapul isp─â┼čitor la ├«ndem├«n─â, mai ales fiindc─â s├«nt singurul norvegian pe care ├«l citeaz─â.ÔÇť Cel care a publicat zeci de articole online sub pseudonimul Fjordman, autorul cel mai citat de Breivik ├«n ÔÇ×manifestulÔÇť s─âu ┼či indicat de terorist ca idol, s-a dus, dup─â cum m─ârturise┼čte, de bun─âvoie la poli┼úie.
Elve┼úia ┼či Rom├ónia jpeg
Elve┼úia ┼či Rom├ónia
Identitatea na┼úional─â ┼či mitologia care contribuie la fondarea ei s├«nt concepte cu r─âd─âcini vechi, dar ale c─âror ecloziune ┼či dezvoltare pot fi situate, pentru cea mai mare parte a ┼ú─ârilor europene, ├«n cea de-a doua jum─âtate a secolului al XVII-lea. ├Än aceast─â epoc─â, elitele cantoanelor elve┼úiene, ca ┼či cele ale diferitelor entit─â┼úi, care formeaz─â Rom├ónia de azi, descoper─â interesul fa┼ú─â de istoria roman─â.
Scrisoare deschis─â jpeg
Scrisoare deschis─â
Sub ochii no┼čtri ai tuturor, de ani de zile, Capitala (┼či a┼ča traumatizat─â de stric─âciunile vechiului regim) e victima unui insidios proces de fals─â autodistrugere, cu acte ├«n regul─â, ├«n urma c─âruia mafia cu m─ânu┼či a speculei imobiliare ├«┼či cl─âde┼čte imperiul kitsch. Dac─â am socoti Bucure┼čtiul o fiin┼ú─â, am putea compara aceast─â agresiune cu otr─âvirea pl─âm├«nilor prin care ora┼čul respir─â.
"Gestul de a veni ├«n ├«nt├ómpinarea celuilalt, ├«n c─âutarea lui, reprezint─â un nivel mai profund al dezvolt─âriiÔÇŁ jpeg
"Gestul de a veni ├«n ├«nt├ómpinarea celuilalt, ├«n c─âutarea lui, reprezint─â un nivel mai profund al dezvolt─âriiÔÇŁ
Fran├žois Farah este Reprezentant UNFPA (Fondul ONU pentru Popula┼úie) pentru Rom├ónia ┼či Director de ┼óar─â pentru FRI Macedonia, Moldova ┼či Serbia ┼či, de asemenea, responsabil pe probleme de securitate ONU ├«n Rom├ónia. Este doctor ├«n demografie social─â, a lucrat ├«n multe ┼ú─âri din lume pe probleme de dezvoltare ┼či iube┼čte Rom├ónia pentru c─âldura locuitorilor s─âi.
Europa Liber─â   fereastra spre Rom├ónia ┼či spre lume jpeg
Europa Liber─â - fereastra spre Rom├ónia ┼či spre lume
Ross Johnson a fost director al Radio Europa Liber─â ├«ntre 1988 ┼či 2002. La Bucure┼čti, Ross Johnson a pledat pentru str├«ngerea de fonduri necesare digitaliz─ârii arhivelor REL. El a anun┼úat c─â este posibil un acord ├«ntre Institutul Hoover ┼či IICCMER ┼či Arhivele Na┼úionale, pentru a aduce la Bucure┼čti copii ale arhivelor REL.
╚śoapte pe h├«rtie jpeg
╚śoapte pe h├«rtie
Anul trecut am luat parte la un spectacol neobi┼čnuit. Un artist pe nume Tino Sehgal a ├«ndep─ârtat toat─â ÔÇ×artaÔÇť din Muzeul Guggenheim din New York, a str├«ns un grup de vorbitori buni ┼či le-a cerut s─â ├«nceap─â conversa┼úii cu vizitatorii muzeului despre ÔÇ×progresÔÇť ÔÇô ce consider─â c─â este, dac─â cred c─â acesta exist─â m─âcar. Eu m-am num─ârat printre vorbitori.
Despre imagini culturale ┼či cuvinte tip─ârite ÔÇô interviu cu Daniela ZECA BUZURA, jurnalist─â ┼či scriitoare jpeg
Despre imagini culturale ┼či cuvinte tip─ârite ÔÇô interviu cu Daniela ZECA-BUZURA, jurnalist─â ┼či scriitoare
A absolvit Facultatea de Litere ┼či Facultatea de Jurnalism ┼či ┼×tiin┼úele Comunic─ârii, ├«n cadrul Universit─â┼úii Bucure┼čti. ├Än calitate de realizator al Televiziunii Rom├óne, Daniela Zeca-Buzura a semnat peste 200 de emisiuni de autor, ├«ntre care Cafeneaua artelor, Libr─âria pe ro┼úi, Ceva de citit. Seria tematic─â Fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu autorul a fost distins─â de Uniunea Scriitorilor din Rom├ónia cu Premiul Special pentru reflectarea ├«n programe de televiziune a vie┼úii literare rom├óne┼čti ┼či cu Premiul Na┼úional
"P─âl─âria ┼či cuierul m au emo┼úionat ├«ntotdeauna"   interviu cu Constantin Ab─âlu┼ú─â jpeg
"P─âl─âria ┼či cuierul m-au emo┼úionat ├«ntotdeauna" - interviu cu Constantin Ab─âlu┼ú─â
Licen┼úiat ├«n arhitectur─â, Constantin Ab─âlu┼ú─â (n. 1938) a profesat arhitectura p├«n─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60. ├Än 1964 a debutat cu volumul de poezie Lumina p─âm├«ntului, a publicat ┼či volume de dramaturgie, proz─â, critic─â ┼či istorie literar─â, ┼či a tradus din autori americani, francezi, belgieni (Baudelaire, Charles Cros, Werner Lambersy, Carl Norac, Vahe Godel, Stevens, Th. Roethke, Dylan Thomas, Frank OÔÇÖHara etc.). Ultimul volum de poezie, Cineva care nu m─â cunoa┼čte umbl─â pe str─âzi, a ap─ârut anul t
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
M├«ine ├«n b─ât─âlie s─â te g├«nde┼čti la mine
Pre┼čedintele George W. Bush e cunoscut pentru c─â a proclamat drept punct Pre┼čedintele George W. Bush e cunoscut pentru c─â

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.