Diabolizarea ideologică a germanilor din România

Dorin PETRI┼×OR ┼či Daniel CRE┼óU
Publicat în Dilema Veche nr. 454 din 25-31 octombrie 2012
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Face parte deja din antrenamentul de baz─â al oric─ârui recenzor care se respect─â ┼či, mai ales, ├«┼či respect─â cititorii c─â nu este lucru de ┼čag─â prezentarea succint─â ┼či lizibil─â a unei colec┼úii de eseuri ┼či studii istorice, cum este cel coordonat de universitarii sibieni Vasile Ciobanu, Flavius Solomon ┼či Sorin Radu (Partide politice ┼či minorit─â┼úi na┼úionale din Rom├ónia ├«n secolul XX, volumul IV, coordonatori Vasile Ciobanu, Flavius Solomon ┼či Sorin Radu, Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2001, volum finan┼úat de Departamentul pentru Rela┼úii Interetnice al Guvernului Rom├óniei). Aceasta chiar dac─â studiile s├«nt grupate ├«n dou─â mari sec┼úiuni: ÔÇ×Minorit─â┼úile na┼úionale din Rom├ónia ├«n perioada regimului comunistÔÇť ┼či ÔÇ×Discurs istoric, diploma┼úie ┼či minorit─â┼úi etnice ├«n Europa de Est (sf├«r┼čitul secolului XIX ÔÇô secolul XX)ÔÇť.

Cum spuneam, ├«ncercarea de a ÔÇ×reistorisiÔÇť toate aceste mici istorii, riguros documentate fiecare, ├«n condi┼úiile economiei severe impuse de critica de ├«nt├«mpinare nu doar c─â ar nedrept─â┼úi ├«n mod egal fiecare studiu component al prezentului volum, c├«t mai ales ar descump─âni eventualul cititor, frustrat printr-o informa┼úie prolix─â, deci neconving─âtoare. Astfel ├«nc├«t ne-am luat libertatea de a ne referi strict la studiile care privesc prigoana ab─âtut─â asupra germanilor din Rom├ónia ├«n perioada instal─ârii regimului comunist. Aceasta din simplul motiv c─â problematica respectiv─â este mai pu┼úin familiar─â publicului educat, dar nespecialist. ├Än oglind─â, holocaustul rom├ónesc a fost relativ amplu dezb─âtut ├«n Rom├ónia ultimelor dou─â decenii, despre prigoana suportat─â de minoritatea roma se scriu iar─â┼či studii consistente ├«n ultimii ani, iar rela┼úiile cu maghiarii poart─â pecetea ambivalen┼úei, c├«nd destinse, c├«nd ├«ncordate.

├Än cazul germanilor din Rom├ónia se disting c├«teva particularit─â┼úi. ├Än primul r├«nd, p├«n─â ├«n 1944 nu au existat animozit─â┼úi majore ├«ntre rom├óni, ca popula┼úie majoritar─â, ┼či aceast─â minoritate etnic─â asum├«nd o weltanschauung de tip ÔÇ×splendid isolationÔÇť. Astfel, ÔÇ×ura de statÔÇť propagat─â de aparatul comunist ├«n Rom├ónia sf├«r┼čitului anilor ÔÇÖ40 a ap─ârut oarecum ex nihilo, fiind circumstan┼úiat─â doar de ravagiile produse de nazism. Pentru prima dat─â ├«n mitologia ideologic─â rom├óneasc─â, o ├«ntreag─â na┼úiune face obiectul ÔÇ×luptei de clas─âÔÇť (cu antisemitismul interbelic lucrurile s├«nt ceva mai nuan┼úate, ├«ntruc├«t avea la baz─â o ├«ndelungat─â tradi┼úie a intoleran┼úei religioase, r─âsp├«ndite, de altfel, de┼či la intensit─â┼úi diferite, pe tot cuprinsul Europei).

Germanii din Rom├ónia au fost considera┼úi, ├«n totalitatea lor, nazi┼čti, deci culpabili, astfel c─â, ├«n viziunea liderilor Frontului Plugarilor, condus de Petru Groza, ┼či ai Partidului Comunist, orice m─âsur─â punitiv─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva ├«ntregului grup etnic cap─ât─â valoare silogistic─â. ÔÇ×├Än februarie 1945, prin Statutul na┼úionalit─â┼úilor minoritare se fixau drepturile acestora ┼či egalitatea lor cu rom├ónii, dar germanii au fost exclu┼či ├«n mod brutal de la beneficiile acestei legi, fiind socoti┼úi in corpore colaboratori cu inamicul, hitleri┼čtiÔÇť (pag. 33, studiu care citeaz─â lucrarea Germanii din Rom├ónia, 1944-1956. Documente, de Hannelore Baier). De altfel, autorii studiului, Vasile Ciobanu ┼či Sorin Radu, citeaz─â, ├«n aceea┼či pagin─â, din programul Frontului Na┼úional Democrat lansat la 24 septembrie 1944, la care a aderat ┼či Frontul Plugarilor, (program ├«n care) se preconiza ÔÇ×confiscarea tuturor bunurilor nem┼úe┼čti. Arestarea hitleri┼čtilor sa┼či ┼či ┼čvabi ┼či confiscarea averilor lorÔÇť. Apreciere cu at├«t mai uluitoare cu c├«t nici m─âcar sovieticii, inspiratorii acestei prigoane, nu au catalogat ├«ntrega popula┼úie a Germaniei ocupate drept ÔÇ×hitlerist─âÔÇť sau colabora┼úionist─â.

Explica┼úia acestei atitudini, de o tectonic─â mai profund─â, fa┼ú─â de germanii din Rom├ónia anilor ÔÇÖ40 este doar sugerat─â de autorii studiului. Culmea ironiei, acest tip de ÔÇ×lumpenweltanschauungÔÇť a fost anticipat cu dou─â secole ├«n urm─â de un romantic german, Friedrich Schiller, cu drama sa Wallenstein. Miza prigonirii sa┼čilor ┼či a ┼čvabilor ÔÇô deposedarea complet─â a acestora de prosperele lor ferme ÔÇô era uneori deschis asumat─â de activi┼čtii politici ai vremii. Un anume ┼×tefan Cleja, frunta┼č al Frontului Plugarilor din jude┼úul Sibiu, recunoa┼čte f─âr─â prea multe scrupule c─â ÔÇ×noi am procedat la ├«nf─âptuirea legii de reform─â agrar─â ┼či am expropriat a┼ča cum scrie la regulament, ├«n ├«ntregime, pe to┼úi Sa┼čii Hitleri┼čti, care au colaborat cu inamicul. Am expropriat ├«n multe comune din acestea s─âse┼čti, comune bogate (subl. n.), comune care aveau c├«te 400 de gospod─ârii ┼či deabea c├«te 80-100 sau maxim 200 de gospod─ârii de plugari rom├óniÔÇť (pag. 35). Cum rom├ónii localnici nu erau ├«n num─âr suficient pentru a ocupa toate propriet─â┼úile confiscate de la sa┼či, acela┼či Cleja propune str─âmutarea altor rom├óni, din alte zone. Aceasta, ├«n speran┼úa unei ÔÇ×solu┼úii finaleÔÇť, expulzarea tuturor sa┼čilor ├«n Germania, pe modelul brevetat de Cehoslovacia cu germanii sude┼úi, model al c─ârui ÔÇ×exportÔÇť ├«n alte ┼ú─âri cu regimuri de ÔÇ×democra┼úie popular─âÔÇť a fost refuzat de sovietici. ÔÇ×Dup─â unele estim─âri, la ├«nceputul anului 1947, la nivelul ├«ntregii ┼ú─âri au fost expropriate 143.000 de familii germane, cu un total de 804.000 de iug─âre (pag. 39)ÔÇť, deci, practic, ├«ntreaga na┼úiune german─â din Rom├ónia a fost pauperizat─â sub pretexte ideologice. De un umor negru s├«nt propunerile acelora┼či activi┼čti ai vremii de a fi am├«nat─â aceast─â confiscare total─â p├«n─â dup─â ÔÇ×perioada ├«ns─âm├«n┼ú─ârilorÔÇť, pentru c─â cineva trebuia, ├«n definitiv, s─â ┼či lucreze ├«n acele prospere ferme, or, cine erau mai potrivi┼úi dec├«t proprietarii acestora?

Volumul urm─âre┼čte nu doar prima faz─â, a brutalit─â┼úii primitive, adic─â confiscarea tuturor bunurilor germanilor din Rom├ónia, petrecut─â ├«n perioada incipient─â a regimului comunist, ci radiografiaz─â conving─âtor toate etapele ÔÇ×solu┼úiei finaleÔÇť aplicate acestui grup etnic: deportarea la munc─â for┼úat─â, diabolizarea lor, prin asumarea programat ideologic─â a falsei identit─â┼úi conceptuale ÔÇ×german egal nazistÔÇť, ┼či, ├«n a doua etap─â a comunismul rom├ónesc, de dup─â venirea la putere a lui Nicolae Ceau┼čescu, prin v├«nzarea sa┼čilor ┼či ┼čvabilor guvernului Republicii Federale Germane.

Mecanismul prin care ├«ntreaga na┼úiune german─â din Rom├ónia a fost asimilat─â propagandistic na┼úional-socialismului a fost declan┼čat imediat dup─â r─âzboi, chiar ├«naintea instal─ârii guvernului comunist Petru Groza. Astfel, volumul citeaz─â un ÔÇ×document trimis de c─âtre administra┼úia local─â c─âtre conducerea Ministerului de Interne ├«n 23 septembrie 1945 (ÔÇŽ) ├«n care se preciza c─â ┬źnu exist─â riscul de acuze de sentimente rasiale┬╗ ├«n acest caz, din cauza colabor─ârii cu nazismul a acestei minorit─â┼úiÔÇť (pag. 137). Corneliu Pintilescu, autorul studiului, dezvolt─â considera┼úiile asupra evolu┼úiei conceptului propagandistic ÔÇ×german egal nazistÔÇť, devenit o constant─â a ideologiei Securit─â┼úii pe tot parcursul existen┼úei acestei structuri represive. ÔÇ×Conceptul de ┬źna┼úionali┼čti germani┬╗ a devenit astfel, la sf├«r┼čitul anilor ÔÇÖ40, unul din conceptele cadru pentru ├«ntreaga perioad─â de func┼úionare a Securit─â┼úii, prin prisma sa fiind percepu┼úi de c─âtre Securitate to┼úi membrii comunit─â┼úii germane din Rom├ónia, indiferent dac─â avuseser─â sau nu leg─âturi cu mi┼čcarea nazist─âÔÇť (pag. 137). Primul pas a constat ├«n schimbarea, operat─â de Comitetul Central al PMR, ├«n iulie 1948, a denumirii Serviciului ÔÇ×Na┼úionalit─â┼úi, Culte ┼či SecteÔÇť din cadrul Direc┼úiei I Informative a Securit─â┼úii, ├«n ÔÇ×Na┼úionali┼čti, Culte ┼či SecteÔÇť.

Pintilescu identific─â ├«n studiul s─âu c├«teva repere temporale ├«n istoria prigonirii etnicilor germani din Rom├ónia de c─âtre regimul comunist: ÔÇ×anul 1945, deportarea ├«n URSS; anii 1948-1949, ├«ntoarcerea ├«n etape a popula┼úiei deportate ├«n URSS; anul 1956, revolu┼úia din Ungaria ┼či ├«nceputul celui de-al doilea val de represiune ├«n Rom├ónia; anii 1962-1964, eliberarea de┼úinu┼úilor politici ┼či cre┼čterea importan┼úei activit─â┼úii informative ├«n ac┼úiunea de control asupra minorit─â┼úii germane ┼či nu numai; anul 1968, negocierea ├«ntre reprezentan┼úii neoficiali ai RFG-ului ┼či ai statului rom├ón a emigr─ârii ├«n mas─â a minorit─â┼úii germane, ├«n schimbul pl─â┼úii de c─âtre Republica Federal─â a unor sume de baniÔÇť (pag. 139).

A doua etap─â, cea de dup─â anii 1948-1949, ar fi trebuit s─â conving─â conducerea comunist─â c─â minoritatea german─â era cea mai pu┼úin periculoas─â pentru stabilitatea regimului. ÔÇ×Regionala Bra┼čov (a Securit─â┼úii, n.n) men┼úiona abuzurile unui Comitet Local al Frontului Plugarilor dintr-o comun─â din regiune, abuzuri ce accentuaser─â starea de nemul┼úumire a popula┼úiei germane din localitate. Temerile legate de o nou─â deportare explic─â ├«ntr-un fel cazurile rare de opozi┼úie f─â┼úi┼č─â fa┼ú─â de regimul comunist ┼či, ├«n consecin┼ú─â, num─ârul redus de procese politice intentate membrilor minorit─â┼úii germane ├«n aceast─â perioad─â, comparativ cu popula┼úia majoritar─â sau cu alte minorit─â┼úi etniceÔÇť (pag. 139). ├Ämprejurarea c─â, ├«ntr-adev─âr, o parte a germanilor din Rom├ónia a aderat la ideologia na┼úional-socialist─â (cum s-a ├«nt├«mplat, de altfel, ┼či cu o parte a rom├ónilor) le ofer─â liderilor comuni┼čti prilejul de a-i acuza in corpore. ÔÇ×Faptul c─â participarea etnicilor germani la aceste forma┼úiuni de mas─â (├«n principal Grupul Etnic German, n.n) a avut adesea un caracter formal, f─âr─â activit─â┼úi politice concrete, nu a redus, ├«n viziunea regimului, vinov─â┼úia public─â a acestor persoane, fixat─â deja ├«n fi┼čele lor personaleÔÇť (pag. 141). Corneliu Pintilescu conchide de aici c─â regimul comunist din Rom├ónia a procedat doar la ÔÇ×denazificarea superficial─âÔÇť, operat─â cu mijloacele propagandei, ÔÇ×spre deosebire de societatea german─â din RFG care a trecut printr-o evaluare profund─â a trecutului nazist ├«n contextual dezbaterilor publice dintr-o societate liberal─âÔÇť, ├«n care doar culpa individual─â este luat─â ├«n calcul, similar procedurilor juridice veritabile.

P├«n─â la urm─â, sanc┼úionarea politic─â, moral─â sau juridic─â a aderen┼úilor la regimuri totalitare s-a f─âcut, ├«n regimurile liberale care le-au succedat, strict individual ┼či ├«ntemeiat─â pe ac┼úiuni concrete sau declara┼úii publice precis identificabile. Regimul comunist, venit ├«n consecu┼úia celor de extrem─â dreapt─â (termen ├«ncet─â┼úenit, ├«ns─â nu mai pu┼úin ilicit, ├«ntruc├«t doar mi┼čc─ârile de mase au generat totalitarisme, nu dreapta pedant─â normativ ┼či sus┼úin─âtoare a individualismului), a judecat ÔÇ×colabora┼úionismulÔÇť f─âr─â a se mai ÔÇ×├«ncurcaÔÇť cu proceduri subsumate principiului prezum┼úiei de nevinov─â┼úie. Simpla apartenen┼ú─â la grupul etnic german transforma automat, ideologic, persoana respectiv─â ├«n nazist. Securitatea nu se ├«mpiedica nici m─âcar ├«n propriile contradic┼úii c├«nd era vorba de catalogarea ideologic─â a etnicilor germani din Rom├ónia. De pild─â, o caracterizare citat─â de autorul studiului enun┼úa c─â ÔÇ×susnumitul este un element care nu prezint─â pericol pentru actualul regim ├«ntruc├«t din manifest─ârile sale nu reiese s─â aib─â ostilitate fa┼ú─â de actuala conducere democratic─âÔÇť. Sau, despre alt german: ÔÇ×Este un element fricos, nu se manifest─â pe fa┼ú─â (sic! ÔÇô n.n.) contra regimului, ├«l preocup─â educarea copiilor ├«n spirit religios, cu priz─â la mase, foarte inteligent, singuratic, f─âr─â anturaj, se ocup─â tot timpul de religieÔÇť. Caracterizare care se ├«ncheia, cum altfel, c─â respectivul etnic german era ÔÇ×ostil regimului democratÔÇť (pag. 141).

├Äns─â nu doar fo┼čtii membrii ai Grupului Etnic German au fost asimila┼úi de Securitate colabora┼úioni┼čtilor na┼úional-socialismului, ci chiar ┼či germanii din Rom├ónia n─âscu┼úi dup─â colapsul regimului nazist. Regimul comunist privea ÔÇ×nazismulÔÇť oric─ârui vorbitor nativ de german─â ca pe un soi de muta┼úie genetic─â. Astfel, Pintilescu citeaz─â ÔÇ×un bilan┼ú statistic al problemei ┬źna┼úionali┼čtilor germani┬╗ din 1985 numit ┬źPrevenirea ac┼úiunilor cu caracter Na┼úional-Fascist ├«ntreprinse de elemente din r├«ndul Na┼úionalit─â┼úii conlocuitoare germane┬╗ÔÇť (pag. 147). Aceasta chiar dac─â eviden┼úa popula┼úiei germane din Rom├ónia avea miz─â schimbat─â ├«n anii ÔÇÖ80, fa┼ú─â de ├«nceputurile regimului comunist. ├Än anii din urm─â, deposedarea de bunuri a germanilor era aproape complet─â (unii ├«┼či mai p─âstraser─â ├«nc─â m├«ndrele case specifice sa┼čilor), deci regimul purcedea la ultima etap─â: deposedarea lor de trupuri, prin v├«nzarea c─âtre RFG, cu pre┼úuri stabilite ├«n func┼úie de ÔÇ×valoarea de pia┼ú─âÔÇť a acestora, mai precis de calific─ârile dob├«ndite ┼či demonstrate ├«n Rom├ónia (ÔÇ×gril─âÔÇť aplicat─â ┼či evreilor). Sub firave pretexte ideologice, statul rom├ón ┼či-a t├«lh─ârit efectiv una din na┼úiunile sale. Timp de mai bine de o jum─âtate de secol.

De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg
Ce a┼čteapt─â un om de dreapta de la un nou partid de dreapta
Am fost invitat s─â ┼úin un discurs la lansarea noului partid M10 ÔÇô condus de Monica Macovei. Am avut impresia, dup─â aplauze ├«n primul r├«nd, c─â sala a rezonat bine la ideile exprimate. Urez mult succes acestui nou partid ┼či m─â g├«ndesc cu drag la prietenii care au f─âcut acest pas.
Mo┼čtenire jpeg
Mo┼čtenire
Cu mul┼úi ani ├«n urm─â, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei a fost condamnat la ├«nchisoare. Fusese prins ├«ntr-o afacere ilegal─â ce implica bani ┼či politic─â, ├«n statul Maryland. Desigur, asta nu era ceva anormal pe-atunci ÔÇô uita┼úi-v─â doar la povestea fostului vicepre┼čedinte Spiro Agnew, unul dintre prietenii lui.
"┼×tiin┼úa ┼či filozofia vizeaz─â, ambele, domeniul existen┼úei obiective"   interviu cu Cristian COCO┼× jpeg
"┼×tiin┼úa ┼či filozofia vizeaz─â, ambele, domeniul existen┼úei obiective" - interviu cu Cristian COCO┼×
Originar din Rom├ónia, Cristian Coco┼č are o carier─â reu┼čit─â ├«n str─âin─âtate, lucr├«nd la Mayo Clinic din Minnesota, SUA, motiv pentru care Claudia Silaghi de la Romanian Education Foundation (organiza┼úie preocupat─â de facilitarea accesului rom├ónilor la educa┼úie ├«n str─âin─âtate) i-a luat un interviu.
Nu v─â fie fric─â, euro nu pic─â jpeg
Nu v─â fie fric─â, euro nu pic─â
ÔÇ×Zona euro e cu mult mai puternic─â dec├«t se crede. Iar c├«nd se vorbe┼čte despre fragilitatea zonei euro, se subestimeaz─â capitalul politic investit ├«n acest proiectÔÇť ÔÇô a spus Mario Draghi, pre┼čedintele BCE, la o conferin┼ú─â din Londra ├«n luna iulie.
"Esticii au trecut prin experien┼úa incertitudinii  Transformarea ┼či sinteza cultural─â a Europei de azi trec prin Est"   interviu cu Bogdan SUCEAV─é jpeg
"Esticii au trecut prin experien┼úa incertitudinii. Transformarea ┼či sinteza cultural─â a Europei de azi trec prin Est" - interviu cu Bogdan SUCEAV─é
A┼č putea specula faptul c─â Bogdan Suceav─â e matematician, de┼či nici cu scriitorii nu mi-e ru┼čine: cu ce sim┼ú ne┼čtiut se ridic─â ei deasupra ├«nt├«mpl─ârilor, spre a distinge curentul istoriei? A┼č putea specula faptul c─â tr─âie┼čte departe de Rom├ónia, dar ┼čtiu c─â ┼úara natal─â ├«i este lipit─â, ca o cochilie de melc, de fiin┼úa c─âl─âtoare.
Indiile galante   iradiantul gest inaugural jpeg
Indiile galante - iradiantul gest inaugural
Aceste notaţii întîrziate încearcă să descrie o experienţă. Una ireductibilă oricăror prejudecăţi. Experienţă a bucuriei pure. Relativa distanţare în timp poate fi benefică unui reportaj sui generis suportînd, fără preţiosul ambalaj bun la toate, reflexii subiective.
Un viol prezumtiv ┼či blocarea ├«njur─âturilor jpeg
Un viol prezumtiv ┼či blocarea ├«njur─âturilor
├Än Germania exist─â, ├«nc─â din 1956 ÔÇô dup─â modelul British Press Council, ÔÇ×Der Deutsche PresseratÔÇť ÔÇô Consiliul german al presei, alc─âtuit din jurnali┼čti, care supravegheaz─â at├«t respectarea libert─â┼úii presei, c├«t ┼či a unor deziderate etice elementare.
Tradiţia tectonică jpeg
Tradiţia tectonică
Tectonica este ┼čtiin┼úa alc─âtuirii, a articul─ârii prin edificare ├«ntr-un ansamblu a unor lucruri altminteri disparate, astfel ├«nc├«t ele s─â dea seama despre distribu┼úia corect─â, armonioas─â, a for┼úelor, a tensiunilor de pe p─âm├«nt. Arhitektonul este b─âtr├«nul, ┼čeful echipei de tektoni, singurul care ┼čtie de la ├«nceput cum va ar─âta cl─âdirea, edificiul ├«nc─â neterminat.
De ce Europa are nevoie de parteneriate jpeg
De ce Europa are nevoie de parteneriate
Opinia public─â rom├óneasc─â are ast─âzi o percep┼úie mult mai critic─â asupra rolului Germaniei ├«n dep─â┼čirea crizei, ├«n compara┼úie cu toamna anului 2011, c├«nd se solicita Germaniei un rol mai activ de conducere, stat considerat ast─âzi, de departe, drept cel mai influent al Uniunii Europene.
Diaconescu  Cristian sau Cristi? jpeg
Diaconescu. Cristian sau Cristi?
Ministru de externe ├«n cabinetul Mihai R─âzvan Ungureanu, Cristian Diaconescu a devenit cunoscut acum vreo zece ani, dup─â ce, ├«n 2000, devenise secretar de stat ├«n acela┼či minister pe care ├«l conduce acum. ├Äntre aceste date, a pendulat de la Externe la Justi┼úie ┼či de la PSD la UNPR, cu gra┼úie ┼či sex appeal. Cum a f─âcut el asta? ┼×i la ce fel de viitor ├«l predispune?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
┼×ansele revolu┼úiei ruse - interviu cu Lilit GEVORGYAN
Cu toate amplele proteste de dup─â parlamentarele din decembrie, Putin n-a pierdut partida. Vor ap─ârea ├«ns─â mi┼čc─âri politice noi ┼či contracandida┼úi-surpriz─â ÔÇô explic─â Lilit Gevorgyan, cercet─âtoare specializat─â ├«n spa┼úiul ex-sovietic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Verticala puterii - cum funcţionează putinismul
Structura institu┼úional─â a statului rus este astfel construit─â ├«nc├«t factorul principal ├«n formarea percep┼úiei despre sine ┼či despre locul statului ├«n lume vine de la autoritatea suprem─â cu puteri cvasimonarhice a pre┼čedintelui ┼či administra┼úiei sale. Direc┼úia societ─â┼úii este ├«n cea mai mare parte dirijat─â de elitele de la Kremlin.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
C─âtre eurorealism
Potrivit Eurobarometrului din primăvara trecută, 56% dintre români au o părere pozitivă despre Uniunea Europeană. În timp ce media europenilor care au o imagine bună despre UE a scăzut cu 7 procente faţă de 2009, ajungînd la 40%, la români media a crescut cu tot atît.
Cazul Fjordman jpeg
Cazul Fjordman
ÔÇ×├Än┼úeleg c─â oamenii au nevoie de un ┼úap isp─â┼čitor ┼či, acum, c├«nd Breivik este ├«n spatele gratiilor, am ┼čanse s─â devin ┼úapul isp─â┼čitor la ├«ndem├«n─â, mai ales fiindc─â s├«nt singurul norvegian pe care ├«l citeaz─â.ÔÇť Cel care a publicat zeci de articole online sub pseudonimul Fjordman, autorul cel mai citat de Breivik ├«n ÔÇ×manifestulÔÇť s─âu ┼či indicat de terorist ca idol, s-a dus, dup─â cum m─ârturise┼čte, de bun─âvoie la poli┼úie.
Elve┼úia ┼či Rom├ónia jpeg
Elve┼úia ┼či Rom├ónia
Identitatea na┼úional─â ┼či mitologia care contribuie la fondarea ei s├«nt concepte cu r─âd─âcini vechi, dar ale c─âror ecloziune ┼či dezvoltare pot fi situate, pentru cea mai mare parte a ┼ú─ârilor europene, ├«n cea de-a doua jum─âtate a secolului al XVII-lea. ├Än aceast─â epoc─â, elitele cantoanelor elve┼úiene, ca ┼či cele ale diferitelor entit─â┼úi, care formeaz─â Rom├ónia de azi, descoper─â interesul fa┼ú─â de istoria roman─â.
Scrisoare deschis─â jpeg
Scrisoare deschis─â
Sub ochii no┼čtri ai tuturor, de ani de zile, Capitala (┼či a┼ča traumatizat─â de stric─âciunile vechiului regim) e victima unui insidios proces de fals─â autodistrugere, cu acte ├«n regul─â, ├«n urma c─âruia mafia cu m─ânu┼či a speculei imobiliare ├«┼či cl─âde┼čte imperiul kitsch. Dac─â am socoti Bucure┼čtiul o fiin┼ú─â, am putea compara aceast─â agresiune cu otr─âvirea pl─âm├«nilor prin care ora┼čul respir─â.
"Gestul de a veni ├«n ├«nt├ómpinarea celuilalt, ├«n c─âutarea lui, reprezint─â un nivel mai profund al dezvolt─âriiÔÇŁ jpeg
"Gestul de a veni ├«n ├«nt├ómpinarea celuilalt, ├«n c─âutarea lui, reprezint─â un nivel mai profund al dezvolt─âriiÔÇŁ
Fran├žois Farah este Reprezentant UNFPA (Fondul ONU pentru Popula┼úie) pentru Rom├ónia ┼či Director de ┼óar─â pentru FRI Macedonia, Moldova ┼či Serbia ┼či, de asemenea, responsabil pe probleme de securitate ONU ├«n Rom├ónia. Este doctor ├«n demografie social─â, a lucrat ├«n multe ┼ú─âri din lume pe probleme de dezvoltare ┼či iube┼čte Rom├ónia pentru c─âldura locuitorilor s─âi.
Europa Liber─â   fereastra spre Rom├ónia ┼či spre lume jpeg
Europa Liber─â - fereastra spre Rom├ónia ┼či spre lume
Ross Johnson a fost director al Radio Europa Liber─â ├«ntre 1988 ┼či 2002. La Bucure┼čti, Ross Johnson a pledat pentru str├«ngerea de fonduri necesare digitaliz─ârii arhivelor REL. El a anun┼úat c─â este posibil un acord ├«ntre Institutul Hoover ┼či IICCMER ┼či Arhivele Na┼úionale, pentru a aduce la Bucure┼čti copii ale arhivelor REL.
╚śoapte pe h├«rtie jpeg
╚śoapte pe h├«rtie
Anul trecut am luat parte la un spectacol neobi┼čnuit. Un artist pe nume Tino Sehgal a ├«ndep─ârtat toat─â ÔÇ×artaÔÇť din Muzeul Guggenheim din New York, a str├«ns un grup de vorbitori buni ┼či le-a cerut s─â ├«nceap─â conversa┼úii cu vizitatorii muzeului despre ÔÇ×progresÔÇť ÔÇô ce consider─â c─â este, dac─â cred c─â acesta exist─â m─âcar. Eu m-am num─ârat printre vorbitori.
Despre imagini culturale ┼či cuvinte tip─ârite ÔÇô interviu cu Daniela ZECA BUZURA, jurnalist─â ┼či scriitoare jpeg
Despre imagini culturale ┼či cuvinte tip─ârite ÔÇô interviu cu Daniela ZECA-BUZURA, jurnalist─â ┼či scriitoare
A absolvit Facultatea de Litere ┼či Facultatea de Jurnalism ┼či ┼×tiin┼úele Comunic─ârii, ├«n cadrul Universit─â┼úii Bucure┼čti. ├Än calitate de realizator al Televiziunii Rom├óne, Daniela Zeca-Buzura a semnat peste 200 de emisiuni de autor, ├«ntre care Cafeneaua artelor, Libr─âria pe ro┼úi, Ceva de citit. Seria tematic─â Fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu autorul a fost distins─â de Uniunea Scriitorilor din Rom├ónia cu Premiul Special pentru reflectarea ├«n programe de televiziune a vie┼úii literare rom├óne┼čti ┼či cu Premiul Na┼úional
"P─âl─âria ┼či cuierul m au emo┼úionat ├«ntotdeauna"   interviu cu Constantin Ab─âlu┼ú─â jpeg
"P─âl─âria ┼či cuierul m-au emo┼úionat ├«ntotdeauna" - interviu cu Constantin Ab─âlu┼ú─â
Licen┼úiat ├«n arhitectur─â, Constantin Ab─âlu┼ú─â (n. 1938) a profesat arhitectura p├«n─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60. ├Än 1964 a debutat cu volumul de poezie Lumina p─âm├«ntului, a publicat ┼či volume de dramaturgie, proz─â, critic─â ┼či istorie literar─â, ┼či a tradus din autori americani, francezi, belgieni (Baudelaire, Charles Cros, Werner Lambersy, Carl Norac, Vahe Godel, Stevens, Th. Roethke, Dylan Thomas, Frank OÔÇÖHara etc.). Ultimul volum de poezie, Cineva care nu m─â cunoa┼čte umbl─â pe str─âzi, a ap─ârut anul t
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
M├«ine ├«n b─ât─âlie s─â te g├«nde┼čti la mine
Pre┼čedintele George W. Bush e cunoscut pentru c─â a proclamat drept punct Pre┼čedintele George W. Bush e cunoscut pentru c─â

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.