C─âtre eurorealism

Alina-Roxana G├ÄRBEA ┼či Cristina ST─éNCULESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 417 din 9-15 februarie 2012
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Potrivit Eurobarometrului din prim─âvara trecut─â, 56% dintre rom├óni au o p─ârere pozitiv─â despre Uniunea European─â. ├Än timp ce media europenilor care au o imagine bun─â despre UE a sc─âzut cu 7 procente fa┼ú─â de 2009, ajung├«nd la 40%, la rom├óni media a crescut cu tot at├«t. Dincolo de aceast─â rela┼úie cvasi-idilic─â cu UE, evolu┼úia discursurilor din Rom├ónia asupra Uniunii merge spre critici tot mai acide cu privire la construc┼úia european─â. O parte dintre aceste critici vin din faptul c─â rom├ónii se simt cet─â┼úeni europeni de rangul doi ┼či consider─â c─â ┼úara lor nu este suficient de luat─â ├«n seam─â ├«n deciziile adoptate la Bruxelles. Am├«narea ├«n dosarul Schengen a creat sentimentul c─â regulile se pot schimba ├«n timpul jocului ┼či a adus suspiciuni asupra corectitudinii procesului decizional. Apoi, reintroducerea permisului de lucru ├«n Spania pentru rom├óni sau repatrierea romilor rom├óni ajun┼či ├«n Fran┼úa nu au f─âcut dec├«t s─â ├«nt─âreasc─â senza┼úia c─â, de┼či am intrat ├«n UE, nu avem tocmai acela┼či statut cu ceilal┼úi membri.
Discursurile anumitor politicieni europeni, nu ├«ntotdeauna de pe extrema e┼čichierului politic, care consider─â intrarea Rom├óniei ├«n UE ├«n 2007 drept o gre┼čeal─â, nu ├«mbun─ât─â┼úesc situa┼úia. De altfel, cifrele ultimului Eurobarometru ne indic─â ┼či c─â, ├«n ciuda sus┼úinerii ridicate pentru integrarea european─â, rom├ónii s├«nt coda┼či ├«n ceea ce prive┼čte autoidentificarea cu cet─â┼úenia european─â, situ├«ndu-se sub media UE. Sus┼úinem construc┼úia european─â, dar nu ne sim┼úim la fel de europeni ca ceilal┼úi. 

Aceast─â percep┼úie este legat─â ┼či de imaginea Uniunii Europene ca o entitate extern─â care ÔÇ×ne pune la punctÔÇť atunci c├«nd gre┼čim ÔÇô fie prin rapoartele de ┼úar─â din cadrul Mecanismului de Cooperare ┼či Verificare, fie prin suspendarea finan┼ú─ârilor. Politicienii na┼úionali ├«nt─âresc aceast─â percep┼úie folosind afacerile europene ca argumente ├«n dezbaterile interne, f─âr─â a le explica cet─â┼úenilor ce ├«nseamn─â, de fapt, intrarea ├«n Schengen, adoptarea monedei euro etc. Dimpotriv─â, uneori sporesc confuzia publicului prin informa┼úii incomplete sau incorecte ori chiar d├«nd impresia c─â Bruxelles-ul are mai multe competen┼úe dec├«t ├«n realitate. Astfel, Uniunea European─â apare drept t─âr├«mul de lapte ┼či miere ├«n care accesul este doar par┼úial permis. 

O alt─â parte dintre criticile tot mai des auzite vizeaz─â eficien┼úa UE. De┼či vinova┼úii pentru gradul ├«nc─â prea redus de absorb┼úie a fondurilor europene se afl─â, ├«n opinia beneficiarilor sau a poten┼úialilor beneficiari, ├«n primul r├«nd ├«n administra┼úia rom├óneasc─â, birocra┼úia european─â nu este complet scutit─â de critici, fiind calificat─â deseori ca mult prea rigid─â. Critic─âm corup┼úia, dar s├«ntem nemul┼úumi┼úi c├«nd lucrurile nu se pot ÔÇ×aranjaÔÇť a┼ča cum s├«ntem obi┼čnui┼úi. ├Än plus, euromiturile ce au caracterizat perioada de preaderare a ┼ú─ârii noastre (legate de t─âierea porcului ┼č.a.m.d.) continu─â s─â se dezvolte (vezi zvonurile legate de sf├«r┼čitul medicinii naturiste). Se adaug─â faptul c─â presa rom├óneasc─â a ├«nceput s─â se conecteze la dezbaterile europene care arat─â acum o Uniune ├«n criz─â ÔÇô economic─â ┼či politic─â ÔÇô f─âr─â sf├«r┼čit.  

Desigur, toate acestea nu ├«nseamn─â c─â rom├ónii au devenit eurosceptici. Este vorba mai degrab─â de o tranzi┼úie de la euroidealism la eurorealism, de o normalizare a rela┼úiei cu UE, care devine o alt─â institu┼úie de criticat. Oricum, at├«ta vreme c├«t standardul de via┼ú─â din ┼ú─ârile occidentale va r─âm├«ne net superior celui de acas─â ┼či c├«t timp ├«ncrederea ├«n institu┼úiile statului va continua s─â aib─â nivelul sc─âzut de acum, rom├ónii vor continua s─â-┼či alimenteze mirajul european. Liderii rom├óni trebuie s─â dea un con┼úinut acestui miraj, pe care cet─â┼úenii rom├óni s─â ├«nceap─â s─â-l ├«n┼úeleag─â. Dac─â vrem s─â fim trata┼úi de la egal la egal, trebuie s─â ne facem temele, s─â punem ├«n practic─â m─âsurile de combatere a corup┼úiei ┼či de ├«nt─ârire a justi┼úiei. A fi cet─â┼úean european nu se traduce doar printr-un nivel ridicat al calit─â┼úii vie┼úii, ci ┼či prin respectarea normelor statului de drept. S├«ntem ├«n Europa nu doar c├«nd trecem grani┼úa, ci chiar acas─â. 

Cristina St─ânculescu ┼či Alina-Roxana G├«rbea s├«nt membre ale grupului Europuls.

De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg
Ce a┼čteapt─â un om de dreapta de la un nou partid de dreapta
Am fost invitat s─â ┼úin un discurs la lansarea noului partid M10 ÔÇô condus de Monica Macovei. Am avut impresia, dup─â aplauze ├«n primul r├«nd, c─â sala a rezonat bine la ideile exprimate. Urez mult succes acestui nou partid ┼či m─â g├«ndesc cu drag la prietenii care au f─âcut acest pas.
Mo┼čtenire jpeg
Mo┼čtenire
Cu mul┼úi ani ├«n urm─â, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei a fost condamnat la ├«nchisoare. Fusese prins ├«ntr-o afacere ilegal─â ce implica bani ┼či politic─â, ├«n statul Maryland. Desigur, asta nu era ceva anormal pe-atunci ÔÇô uita┼úi-v─â doar la povestea fostului vicepre┼čedinte Spiro Agnew, unul dintre prietenii lui.
"┼×tiin┼úa ┼či filozofia vizeaz─â, ambele, domeniul existen┼úei obiective"   interviu cu Cristian COCO┼× jpeg
"┼×tiin┼úa ┼či filozofia vizeaz─â, ambele, domeniul existen┼úei obiective" - interviu cu Cristian COCO┼×
Originar din Rom├ónia, Cristian Coco┼č are o carier─â reu┼čit─â ├«n str─âin─âtate, lucr├«nd la Mayo Clinic din Minnesota, SUA, motiv pentru care Claudia Silaghi de la Romanian Education Foundation (organiza┼úie preocupat─â de facilitarea accesului rom├ónilor la educa┼úie ├«n str─âin─âtate) i-a luat un interviu.
Nu v─â fie fric─â, euro nu pic─â jpeg
Nu v─â fie fric─â, euro nu pic─â
ÔÇ×Zona euro e cu mult mai puternic─â dec├«t se crede. Iar c├«nd se vorbe┼čte despre fragilitatea zonei euro, se subestimeaz─â capitalul politic investit ├«n acest proiectÔÇť ÔÇô a spus Mario Draghi, pre┼čedintele BCE, la o conferin┼ú─â din Londra ├«n luna iulie.
"Esticii au trecut prin experien┼úa incertitudinii  Transformarea ┼či sinteza cultural─â a Europei de azi trec prin Est"   interviu cu Bogdan SUCEAV─é jpeg
"Esticii au trecut prin experien┼úa incertitudinii. Transformarea ┼či sinteza cultural─â a Europei de azi trec prin Est" - interviu cu Bogdan SUCEAV─é
A┼č putea specula faptul c─â Bogdan Suceav─â e matematician, de┼či nici cu scriitorii nu mi-e ru┼čine: cu ce sim┼ú ne┼čtiut se ridic─â ei deasupra ├«nt├«mpl─ârilor, spre a distinge curentul istoriei? A┼č putea specula faptul c─â tr─âie┼čte departe de Rom├ónia, dar ┼čtiu c─â ┼úara natal─â ├«i este lipit─â, ca o cochilie de melc, de fiin┼úa c─âl─âtoare.
Indiile galante   iradiantul gest inaugural jpeg
Indiile galante - iradiantul gest inaugural
Aceste notaţii întîrziate încearcă să descrie o experienţă. Una ireductibilă oricăror prejudecăţi. Experienţă a bucuriei pure. Relativa distanţare în timp poate fi benefică unui reportaj sui generis suportînd, fără preţiosul ambalaj bun la toate, reflexii subiective.
Un viol prezumtiv ┼či blocarea ├«njur─âturilor jpeg
Un viol prezumtiv ┼či blocarea ├«njur─âturilor
├Än Germania exist─â, ├«nc─â din 1956 ÔÇô dup─â modelul British Press Council, ÔÇ×Der Deutsche PresseratÔÇť ÔÇô Consiliul german al presei, alc─âtuit din jurnali┼čti, care supravegheaz─â at├«t respectarea libert─â┼úii presei, c├«t ┼či a unor deziderate etice elementare.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Diabolizarea ideologică a germanilor din România
Germanii din Rom├ónia au fost considera┼úi, ├«n totalitatea lor, nazi┼čti, deci culpabili, astfel c─â, ├«n viziunea liderilor Frontului Plugarilor, condus de Petru Groza, ┼či ai Partidului Comunist, orice m─âsur─â punitiv─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva ├«ntregului grup etnic cap─ât─â valoare silogistic─â.
Tradiţia tectonică jpeg
Tradiţia tectonică
Tectonica este ┼čtiin┼úa alc─âtuirii, a articul─ârii prin edificare ├«ntr-un ansamblu a unor lucruri altminteri disparate, astfel ├«nc├«t ele s─â dea seama despre distribu┼úia corect─â, armonioas─â, a for┼úelor, a tensiunilor de pe p─âm├«nt. Arhitektonul este b─âtr├«nul, ┼čeful echipei de tektoni, singurul care ┼čtie de la ├«nceput cum va ar─âta cl─âdirea, edificiul ├«nc─â neterminat.
De ce Europa are nevoie de parteneriate jpeg
De ce Europa are nevoie de parteneriate
Opinia public─â rom├óneasc─â are ast─âzi o percep┼úie mult mai critic─â asupra rolului Germaniei ├«n dep─â┼čirea crizei, ├«n compara┼úie cu toamna anului 2011, c├«nd se solicita Germaniei un rol mai activ de conducere, stat considerat ast─âzi, de departe, drept cel mai influent al Uniunii Europene.
Diaconescu  Cristian sau Cristi? jpeg
Diaconescu. Cristian sau Cristi?
Ministru de externe ├«n cabinetul Mihai R─âzvan Ungureanu, Cristian Diaconescu a devenit cunoscut acum vreo zece ani, dup─â ce, ├«n 2000, devenise secretar de stat ├«n acela┼či minister pe care ├«l conduce acum. ├Äntre aceste date, a pendulat de la Externe la Justi┼úie ┼či de la PSD la UNPR, cu gra┼úie ┼či sex appeal. Cum a f─âcut el asta? ┼×i la ce fel de viitor ├«l predispune?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
┼×ansele revolu┼úiei ruse - interviu cu Lilit GEVORGYAN
Cu toate amplele proteste de dup─â parlamentarele din decembrie, Putin n-a pierdut partida. Vor ap─ârea ├«ns─â mi┼čc─âri politice noi ┼či contracandida┼úi-surpriz─â ÔÇô explic─â Lilit Gevorgyan, cercet─âtoare specializat─â ├«n spa┼úiul ex-sovietic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Verticala puterii - cum funcţionează putinismul
Structura institu┼úional─â a statului rus este astfel construit─â ├«nc├«t factorul principal ├«n formarea percep┼úiei despre sine ┼či despre locul statului ├«n lume vine de la autoritatea suprem─â cu puteri cvasimonarhice a pre┼čedintelui ┼či administra┼úiei sale. Direc┼úia societ─â┼úii este ├«n cea mai mare parte dirijat─â de elitele de la Kremlin.
Cazul Fjordman jpeg
Cazul Fjordman
ÔÇ×├Än┼úeleg c─â oamenii au nevoie de un ┼úap isp─â┼čitor ┼či, acum, c├«nd Breivik este ├«n spatele gratiilor, am ┼čanse s─â devin ┼úapul isp─â┼čitor la ├«ndem├«n─â, mai ales fiindc─â s├«nt singurul norvegian pe care ├«l citeaz─â.ÔÇť Cel care a publicat zeci de articole online sub pseudonimul Fjordman, autorul cel mai citat de Breivik ├«n ÔÇ×manifestulÔÇť s─âu ┼či indicat de terorist ca idol, s-a dus, dup─â cum m─ârturise┼čte, de bun─âvoie la poli┼úie.
Elve┼úia ┼či Rom├ónia jpeg
Elve┼úia ┼či Rom├ónia
Identitatea na┼úional─â ┼či mitologia care contribuie la fondarea ei s├«nt concepte cu r─âd─âcini vechi, dar ale c─âror ecloziune ┼či dezvoltare pot fi situate, pentru cea mai mare parte a ┼ú─ârilor europene, ├«n cea de-a doua jum─âtate a secolului al XVII-lea. ├Än aceast─â epoc─â, elitele cantoanelor elve┼úiene, ca ┼či cele ale diferitelor entit─â┼úi, care formeaz─â Rom├ónia de azi, descoper─â interesul fa┼ú─â de istoria roman─â.
Scrisoare deschis─â jpeg
Scrisoare deschis─â
Sub ochii no┼čtri ai tuturor, de ani de zile, Capitala (┼či a┼ča traumatizat─â de stric─âciunile vechiului regim) e victima unui insidios proces de fals─â autodistrugere, cu acte ├«n regul─â, ├«n urma c─âruia mafia cu m─ânu┼či a speculei imobiliare ├«┼či cl─âde┼čte imperiul kitsch. Dac─â am socoti Bucure┼čtiul o fiin┼ú─â, am putea compara aceast─â agresiune cu otr─âvirea pl─âm├«nilor prin care ora┼čul respir─â.
"Gestul de a veni ├«n ├«nt├ómpinarea celuilalt, ├«n c─âutarea lui, reprezint─â un nivel mai profund al dezvolt─âriiÔÇŁ jpeg
"Gestul de a veni ├«n ├«nt├ómpinarea celuilalt, ├«n c─âutarea lui, reprezint─â un nivel mai profund al dezvolt─âriiÔÇŁ
Fran├žois Farah este Reprezentant UNFPA (Fondul ONU pentru Popula┼úie) pentru Rom├ónia ┼či Director de ┼óar─â pentru FRI Macedonia, Moldova ┼či Serbia ┼či, de asemenea, responsabil pe probleme de securitate ONU ├«n Rom├ónia. Este doctor ├«n demografie social─â, a lucrat ├«n multe ┼ú─âri din lume pe probleme de dezvoltare ┼či iube┼čte Rom├ónia pentru c─âldura locuitorilor s─âi.
Europa Liber─â   fereastra spre Rom├ónia ┼či spre lume jpeg
Europa Liber─â - fereastra spre Rom├ónia ┼či spre lume
Ross Johnson a fost director al Radio Europa Liber─â ├«ntre 1988 ┼či 2002. La Bucure┼čti, Ross Johnson a pledat pentru str├«ngerea de fonduri necesare digitaliz─ârii arhivelor REL. El a anun┼úat c─â este posibil un acord ├«ntre Institutul Hoover ┼či IICCMER ┼či Arhivele Na┼úionale, pentru a aduce la Bucure┼čti copii ale arhivelor REL.
╚śoapte pe h├«rtie jpeg
╚śoapte pe h├«rtie
Anul trecut am luat parte la un spectacol neobi┼čnuit. Un artist pe nume Tino Sehgal a ├«ndep─ârtat toat─â ÔÇ×artaÔÇť din Muzeul Guggenheim din New York, a str├«ns un grup de vorbitori buni ┼či le-a cerut s─â ├«nceap─â conversa┼úii cu vizitatorii muzeului despre ÔÇ×progresÔÇť ÔÇô ce consider─â c─â este, dac─â cred c─â acesta exist─â m─âcar. Eu m-am num─ârat printre vorbitori.
Despre imagini culturale ┼či cuvinte tip─ârite ÔÇô interviu cu Daniela ZECA BUZURA, jurnalist─â ┼či scriitoare jpeg
Despre imagini culturale ┼či cuvinte tip─ârite ÔÇô interviu cu Daniela ZECA-BUZURA, jurnalist─â ┼či scriitoare
A absolvit Facultatea de Litere ┼či Facultatea de Jurnalism ┼či ┼×tiin┼úele Comunic─ârii, ├«n cadrul Universit─â┼úii Bucure┼čti. ├Än calitate de realizator al Televiziunii Rom├óne, Daniela Zeca-Buzura a semnat peste 200 de emisiuni de autor, ├«ntre care Cafeneaua artelor, Libr─âria pe ro┼úi, Ceva de citit. Seria tematic─â Fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu autorul a fost distins─â de Uniunea Scriitorilor din Rom├ónia cu Premiul Special pentru reflectarea ├«n programe de televiziune a vie┼úii literare rom├óne┼čti ┼či cu Premiul Na┼úional
"P─âl─âria ┼či cuierul m au emo┼úionat ├«ntotdeauna"   interviu cu Constantin Ab─âlu┼ú─â jpeg
"P─âl─âria ┼či cuierul m-au emo┼úionat ├«ntotdeauna" - interviu cu Constantin Ab─âlu┼ú─â
Licen┼úiat ├«n arhitectur─â, Constantin Ab─âlu┼ú─â (n. 1938) a profesat arhitectura p├«n─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60. ├Än 1964 a debutat cu volumul de poezie Lumina p─âm├«ntului, a publicat ┼či volume de dramaturgie, proz─â, critic─â ┼či istorie literar─â, ┼či a tradus din autori americani, francezi, belgieni (Baudelaire, Charles Cros, Werner Lambersy, Carl Norac, Vahe Godel, Stevens, Th. Roethke, Dylan Thomas, Frank OÔÇÖHara etc.). Ultimul volum de poezie, Cineva care nu m─â cunoa┼čte umbl─â pe str─âzi, a ap─ârut anul t
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
M├«ine ├«n b─ât─âlie s─â te g├«nde┼čti la mine
Pre┼čedintele George W. Bush e cunoscut pentru c─â a proclamat drept punct Pre┼čedintele George W. Bush e cunoscut pentru c─â

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.