Ce aşteaptă un om de dreapta de la un nou partid de dreapta

Publicat în Dilema Veche nr. 577 din 5-11 martie 2015
De unde vine gazul cînd nu mai vine de la ruși – și cu cine îl împărțim? jpeg

Am fost invitat să ţin un discurs la lansarea noului partid M10 – condus de Monica Macovei. Aceasta este forma scrisă a acestui discurs – forma orală s-a abătut pe alocuri şi a venit cu unele înflorituri stilistice relevante contextului de la faţa locului. Am avut impresia, după aplauze în primul rînd, că sala a rezonat bine la ideile exprimate. Urez mult succes acestui nou partid şi mă gîndesc cu drag la prietenii care au făcut acest pas.  

E prima oară cînd particip la un congres de partid, deşi am fost invitat să particip la foarte multe ca analist politic. Să zicem că am avut nişte nepotriviri de caracter. Dar aici mă simt bine, mă simt între prieteni.

Nu vreau să vă dau sfaturi, pentru că oricum riscaţi să fiţi partidul cu zece strategi la un activist. De cînd aţi anunţat partidul, pe mine m-au sunat diverşi cunoscuţi, la modul: tu te ştii cu Monica, uite ce trebuie să facă. Şi invariabil omul avea multe idei de cum să îi pună pe alţii la muncă. Deci, nu vă dau sfaturi, vă admir energia şi implicarea şi atît.

Aş vrea însă să vă spun la ce visez eu, eu ca cetăţean, eu ca votant.  Visez la multiplicarea factorului Macovei. I-am explicat Monicăi Macovei odată că e un Factor şi a rîs de mine. Asta vine din încercările mele academice de a explica fenomenul anticorupţiei în România – am scris o disertaţie şi mai multe rapoarte pe acest subiect. În zona academică, oamenii vor lecţii replicabile, vor să ştie cum se poate transfera un succes dintr-o ţară în alta. Iar răspunsurile academice au oroare de persoane, trebuie mereu să te raportezi la factori. De genul: presiune externă, instituţii, ideologii, orice, numai persoane nu. Şi tot am analizat şi re-analizat asemenea factori şi oricum o dădeam, tot la persoane ajungeam. Ca să funcţioneze o reformă, ai nevoie de oameni buni în funcţii potrivite. Ca să creezi instituţii bune anticorupţie, ai nevoie de decizii curajoase din interiorul sistemului. Acesta este factorul Macovei. Avem nevoie de factorul Macovei la Ministerul de Interne, la Ministerul Economiei, la toate ministerele. Oameni din interior care să ia decizii radicale, care să se ţină de idei şi principii, care să nu se îngroape în documente furnizate de sistem. Care să nu preia inerţia sistemului atunci cînd ajung în fruntea lui.

Ce aştept eu de la un partid nou de dreapta? Aştept moderaţie în discurs şi radicalism în decizii. De obicei e exact invers cu dreapta din România: vezi diverşi băţoşi care zic că sînt de dreapta puri şi duri, dar cînd ajung în funcţii se îngroapă în hîrtii şi preiau exact ideile sistemului de sub ei şi nu mai decid nimic. De aceea, vreau radicalism în decizii. Dar vreau moderaţie în discurs. 

Deciziile majore luate de Monica la Ministerul Justiţiei au fost decizii radicale: a reformat PNA şi l-a transformat în DNA, care acum a devenit un brand de ţară. A pus un procuror liber şi curajos acolo, pe Daniel Morar. A eliberat procurorii de sub tirania şefilor. A desfiinţat serviciul secret al Ministerului Justiţiei. Toate acestea sînt decizii radicale, însă bazate pe moderaţie, pe bun-simţ, pe principii bune.

De asta avem nevoie. Avem o dreaptă în România care se bate cu pumnul în piept că e de dreapta. Dar cînd ajunge la putere, nu face decît să prelungească sistemul. De aceea, vă spun că m-am săturat de limbuţi de dreapta, de gargaragii de dreapta. De aceea, vă rog să fiţi partidul de dreapta moderat în discurs şi radical în fapte. Avem nevoie de oameni care să schimbe realitatea, nu doar să o gestioneze. Avem o clasă politică cu anvergură de gestionari de butic: nu schimbă nimic. Avem nevoie de oameni care să producă şocuri în sistem. Epoca marilor ideologii a murit. Şocurile se produc azi prin decizii mici, multe şi curajoase. 

Vă dau cîteva exemple de decizii radicale. Aş face o comisie de desfiinţat hîrtii. E exasperant cîte hîrtii ni se cer, pentru firme, pentru ONG, pentru persoane. Statul român ne sufocă cu hîrtii. Visez la o comisie condusă de prim-ministrul Monica Macovei care să cheme toate instituţiile centrale şi să le ceară lista de hîrtii pe care le solicită de la cetăţeni. Apoi să le ceară să justifice raţional de ce le cer şi să desfiinţeze 80% dintre ele. Să vedem dacă se va prăbuşi România fără hîrtii! Se va spune că nu se poate, mereu se spune asta: cînd ajung în funcţie, nu se mai poate nimic. Politicianul preia ideile consilierilor, directorilor din ministere şi se lasă convins că nu se poate, că fără hîrtii se va prăbuşi statul. 

Visez la o lege propusă de Ministrul Internelor şi Administraţiei – domnul Mihai Poliţeanu

cu numele acesta nu are scăpare – o lege simplă, şi ideea am auzit-o la un coleg din societatea civilă, nu îmi aparţine: nici o instituţie a statului să nu mai ceară de la cetăţeni hîrtii care există la altă instituţie a statului. Adică dacă Primăria sector 1 are nevoie de un cazier al lui Ghinea, să o ceară de la Poliţie, să nu mă trimită pe mine. La fel, dacă Fiscul are nevoie să ştie dacă mi-am plătit taxele la Primărie, să ceară informaţiile de la Primărie direct. Vă daţi seama cîţi oameni circulă prin Bucureşti ca să ducă hîrtii de la o instituţie la alta? Asta ar fi şi o măsură de decongestionare a traficului. 

Ce e mai de bun-simţ şi mai moderat decît să nu mai fii plimbat de la stat la stat? Şi mă bucur să văd că Monica Macovei a preluat deja această idee. Dar să nu vă închipuiţi că nu am discutat ideea asta şi cu alţi politicieni. Unii au zis că da, sună bine. Apoi, cînd mă văd cu ei după ce au ajuns în funcţii, îi văd ocupaţi şi resemnaţi: da, ideea aia, să ştii că m-am interesat, nu se poate. Dar de ce nu se poate? Aici intervin explicaţiile meschine care arată că deja au fost înghiţiţi de argumentele sistemului, i-ai pierdut. Nu se poate pentru că fiecare instituţie are baza de date proprie. Şi? Nu le pot lega? Nu, că aşa e legea, trebuie să le ceri tu informaţiile. Şi nu se poate schimba legea? E complicat.

Sau explicaţia: nu ne lasă STS-ul să legăm bazele de date. Sînt exasperat de povestea asta. Vreau decizii radicale: cine nu leagă bazele de date pleacă. Dacă STS-ul nu ne lasă, să desfiinţăm STS-ul. Apropo de asta, avem aici singurul om politic care a desfiinţat un serviciu secret în România: Monica Macovei a desfiinţat SIPA

A fost mare scandal atunci: se va prăbuşi justiţia din România, judecătorii şi procurorii o vor lua razna. Uite că au luat-o razna, dar în sensul bun. Nu vă temeţi de decizii radicale, mereu se vor folosi de frică pentru a vă opri, se va spune că se prăbuşeşte ţara în vreun fel sau altul, nu vă lăsaţi intimidaţi! Nu zic acum să desfiinţăm serviciile secrete, dar nu credeţi că e momentul unor decizii radicale, nu credeţi că e momentul unui control civil real asupra serviciilor? 

În acelaşi timp, aştept moderaţie în discurs. Trebuie să fim conştienţi de cum arată România reală. 40 la sută din populaţie trăieşte la ţară. E nevoie de programe pentru aceşti oameni. Programe adaptate la situaţie. Să nu mai existe cazuri de genul: nu poţi să încasezi fonduri europene decît dacă te înregistrezi ca PFA. Nu vorbesc de subvenţiile care se dau pe suprafaţă, vorbesc de banii de investiţii în ferme, de banii care ar trebui să stimuleze producţia pentru piaţă. Ca să fii PFA trebuie să mergi la capitala de judeţ şi să cheltui cîştigul tău cam pe două luni, aşa încît cei mai mulţi zic „lasă, că trăim şi fără bani europeni“. Cretinismele administrative omoară eficienţa politicilor publice, inclusiv a programelor sociale. Aici nu e vorba de stînga sau de dreapta, e vorba de un stat obtuz. 

Monica Macovei a avut în programul său prezidenţial pentru agricultură obiectivul dezvoltării clasei de mijloc în mediul rural şi a fermei familiale. A fost singurul program care a pus acest accent. Nu vă temeţi să vorbiţi de sărăcie. Dreapta trebuie să aibă programe pentru săraci, programe de scoatere din sărăcie. Nu de prelungire a sărăciei cum face stînga ipocrită, ci programe care să ajute oamenii să nu mai fie săraci. Nu vă temeţi să vorbiţi despre asta, ţăranul român e tradiţional înclinat spre dreapta, nu îl lăsaţi pradă stîngii, stînga îi oferă pomeni electorale şi pomeni de la stat. Agricultura de mijloc, dezvoltarea fermelor e singura soluţie pe termen lung pentru a da acestor oameni şansa dezvoltării. Copiii din mediul rural nu mai ajung la facultate. Asta e o tragedie, ne întoarcem cu o sută de ani în timp. Idealul de politică agricolă trebuie să fie concentrat pe familia de fermieri medii: ţăranul să poată ieşi pe piaţă. Să iasă din calculul economic al purei subzistenţe, să-şi poată ţine copiii la şcoală. Sărăcia rurală este cea mai mare provocare internă pentru România în următorii 30 de ani.

Şi pentru că vorbim de 30 de ani, să ne uităm la cea mai mare provocare externă: intrăm într-un nou război rece. Nu vă iluzionaţi că e vorba despre Putin, că dacă dispare Putin se termină. Statul rus de azi a fost reconstruit în jurul unor idei, e fascismul de stat pur, cu un lider autoritar, cu un partid autoritar, cu liste de duşmani asasinaţi. 

Fascismul de stat rus provoacă lumea liberă, iar noi sîntem în avanpost. De aceea, trebuie să fim mai atenţi la ce ne uneşte decît la ce ne desparte. Se va da o bătălie pentru sufletele oamenilor şi trebuie să fim pregătiţi pentru ea. Să spunem limpede că România este avanpostul lumii libere aici şi că fascismul euro-asiatic nu îşi are locul la noi. Fascismul euro-asiatic va căuta să ne despartă. Se va da o bătălie pentru sufletul Bisericii Ortodoxe Române, se va spune oamenilor religioşi că ei trebuie să ţină cu Orientul. Li se va spune că Biserica Ortodoxă e ceea ce ne leagă de spaţiul rus. Nu e adevărat. Oameni ca Adrian Papahagi, oameni ca Teodor Baconschi, ca Sever Voinescu, ca Andrei Pleşu – oameni cu opţiuni occidentale ferme şi apropiaţi ideatic de ortodoxie au misiunea istorică de a ţine Biserica noastră de partea lumii libere. Se va duce o bătălie pentru sufletul ortodoxiei româneşti, în interiorul ortodoxiei. Dacă pierdem Biserica, dacă împingem Biserica în tabăra euro-asiatică, va fi o catastrofă. Chestiunile care ne despart, chestiunile care mă despart pe mine de Adrian Papahagi sînt mărunte faţă de cele care ne unesc şi sînt mărunte faţă de încercarea căreia trebuie să îi facem faţă împreună: fascismul euroasiatic. 

Spunea domnul ministru Poliţeanu pe Facebook acum cîteva zile: „eram o mînă de oameni“. Eram o mînă de oameni indignaţi cînd s-a sinucis Panait, eram o mînă de oameni care au apărat DNA în momentele crunte. Da, dar agenda noastră a învins. Mă gîndeam la asta zilele trecute, cînd am participat la ultimul bilanţ al DNA. Au vorbit toţi de bine despre DNA. A vorbit şi ministrul Gabriel Oprea – zis şi Interes Naţional; spunea ce bun e DNA, cum şi raportul MCV confirmă ce bun e DNA-ul. Cînd oportuniştii ajung să repete ceea ce spunea o mînă de oameni acum cinci ani, e de bine: am învins. 

Nu uitaţi cine sînt adversarii. Adversarii nu sînt cei de lîngă dumneavoastră care gîndesc cu mici nuanţe diferite. Nu vă alimentaţi reciproc tribalismul de grup, nu vă pierdeţi în nuanţe şi delimitări. Fiţi moderaţi şi toleranţi. În acelaşi timp, nu vă temeţi să fiţi radicali în acţiuni şi în decizii. Nu vă temeţi să faceţi agenda publică. Vor face cum au făcut şi cu Monica Macovei: întîi vă vor huli, apoi vor repeta ce spuneţi dumneavoastră. Pentru că aveţi dreptate.

facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE  

Moştenire jpeg
Moştenire
Cu mulţi ani în urmă, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei a fost condamnat la închisoare. Fusese prins într-o afacere ilegală ce implica bani şi politică, în statul Maryland. Desigur, asta nu era ceva anormal pe-atunci – uitaţi-vă doar la povestea fostului vicepreşedinte Spiro Agnew, unul dintre prietenii lui.
"Ştiinţa şi filozofia vizează, ambele, domeniul existenţei obiective"   interviu cu Cristian COCOŞ jpeg
"Ştiinţa şi filozofia vizează, ambele, domeniul existenţei obiective" - interviu cu Cristian COCOŞ
Originar din România, Cristian Cocoş are o carieră reuşită în străinătate, lucrînd la Mayo Clinic din Minnesota, SUA, motiv pentru care Claudia Silaghi de la Romanian Education Foundation (organizaţie preocupată de facilitarea accesului românilor la educaţie în străinătate) i-a luat un interviu.
Nu vă fie frică, euro nu pică jpeg
Nu vă fie frică, euro nu pică
„Zona euro e cu mult mai puternică decît se crede. Iar cînd se vorbeşte despre fragilitatea zonei euro, se subestimează capitalul politic investit în acest proiect“ – a spus Mario Draghi, preşedintele BCE, la o conferinţă din Londra în luna iulie.
"Esticii au trecut prin experienţa incertitudinii  Transformarea şi sinteza culturală a Europei de azi trec prin Est"   interviu cu Bogdan SUCEAVĂ jpeg
"Esticii au trecut prin experienţa incertitudinii. Transformarea şi sinteza culturală a Europei de azi trec prin Est" - interviu cu Bogdan SUCEAVĂ
Aş putea specula faptul că Bogdan Suceavă e matematician, deşi nici cu scriitorii nu mi-e ruşine: cu ce simţ neştiut se ridică ei deasupra întîmplărilor, spre a distinge curentul istoriei? Aş putea specula faptul că trăieşte departe de România, dar ştiu că ţara natală îi este lipită, ca o cochilie de melc, de fiinţa călătoare.
Indiile galante   iradiantul gest inaugural jpeg
Indiile galante - iradiantul gest inaugural
Aceste notaţii întîrziate încearcă să descrie o experienţă. Una ireductibilă oricăror prejudecăţi. Experienţă a bucuriei pure. Relativa distanţare în timp poate fi benefică unui reportaj sui generis suportînd, fără preţiosul ambalaj bun la toate, reflexii subiective.
Un viol prezumtiv şi blocarea înjurăturilor jpeg
Un viol prezumtiv şi blocarea înjurăturilor
În Germania există, încă din 1956 – după modelul British Press Council, „Der Deutsche Presserat“ – Consiliul german al presei, alcătuit din jurnalişti, care supraveghează atît respectarea libertăţii presei, cît şi a unor deziderate etice elementare.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Diabolizarea ideologică a germanilor din România
Germanii din România au fost consideraţi, în totalitatea lor, nazişti, deci culpabili, astfel că, în viziunea liderilor Frontului Plugarilor, condus de Petru Groza, şi ai Partidului Comunist, orice măsură punitivă îndreptată împotriva întregului grup etnic capătă valoare silogistică.
Tradiţia tectonică jpeg
Tradiţia tectonică
Tectonica este ştiinţa alcătuirii, a articulării prin edificare într-un ansamblu a unor lucruri altminteri disparate, astfel încît ele să dea seama despre distribuţia corectă, armonioasă, a forţelor, a tensiunilor de pe pămînt. Arhitektonul este bătrînul, şeful echipei de tektoni, singurul care ştie de la început cum va arăta clădirea, edificiul încă neterminat.
De ce Europa are nevoie de parteneriate jpeg
De ce Europa are nevoie de parteneriate
Opinia publică românească are astăzi o percepţie mult mai critică asupra rolului Germaniei în depăşirea crizei, în comparaţie cu toamna anului 2011, cînd se solicita Germaniei un rol mai activ de conducere, stat considerat astăzi, de departe, drept cel mai influent al Uniunii Europene.
Diaconescu  Cristian sau Cristi? jpeg
Diaconescu. Cristian sau Cristi?
Ministru de externe în cabinetul Mihai Răzvan Ungureanu, Cristian Diaconescu a devenit cunoscut acum vreo zece ani, după ce, în 2000, devenise secretar de stat în acelaşi minister pe care îl conduce acum. Între aceste date, a pendulat de la Externe la Justiţie şi de la PSD la UNPR, cu graţie şi sex appeal. Cum a făcut el asta? Şi la ce fel de viitor îl predispune?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Şansele revoluţiei ruse - interviu cu Lilit GEVORGYAN
Cu toate amplele proteste de după parlamentarele din decembrie, Putin n-a pierdut partida. Vor apărea însă mişcări politice noi şi contracandidaţi-surpriză – explică Lilit Gevorgyan, cercetătoare specializată în spaţiul ex-sovietic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Verticala puterii - cum funcţionează putinismul
Structura instituţională a statului rus este astfel construită încît factorul principal în formarea percepţiei despre sine şi despre locul statului în lume vine de la autoritatea supremă cu puteri cvasimonarhice a preşedintelui şi administraţiei sale. Direcţia societăţii este în cea mai mare parte dirijată de elitele de la Kremlin.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Către eurorealism
Potrivit Eurobarometrului din primăvara trecută, 56% dintre români au o părere pozitivă despre Uniunea Europeană. În timp ce media europenilor care au o imagine bună despre UE a scăzut cu 7 procente faţă de 2009, ajungînd la 40%, la români media a crescut cu tot atît.
Cazul Fjordman jpeg
Cazul Fjordman
„Înţeleg că oamenii au nevoie de un ţap ispăşitor şi, acum, cînd Breivik este în spatele gratiilor, am şanse să devin ţapul ispăşitor la îndemînă, mai ales fiindcă sînt singurul norvegian pe care îl citează.“ Cel care a publicat zeci de articole online sub pseudonimul Fjordman, autorul cel mai citat de Breivik în „manifestul“ său şi indicat de terorist ca idol, s-a dus, după cum mărturiseşte, de bunăvoie la poliţie.
Elveţia şi România jpeg
Elveţia şi România
Identitatea naţională şi mitologia care contribuie la fondarea ei sînt concepte cu rădăcini vechi, dar ale căror ecloziune şi dezvoltare pot fi situate, pentru cea mai mare parte a ţărilor europene, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea. În această epocă, elitele cantoanelor elveţiene, ca şi cele ale diferitelor entităţi, care formează România de azi, descoperă interesul faţă de istoria romană.
Scrisoare deschisă jpeg
Scrisoare deschisă
Sub ochii noştri ai tuturor, de ani de zile, Capitala (şi aşa traumatizată de stricăciunile vechiului regim) e victima unui insidios proces de falsă autodistrugere, cu acte în regulă, în urma căruia mafia cu mănuşi a speculei imobiliare îşi clădeşte imperiul kitsch. Dacă am socoti Bucureştiul o fiinţă, am putea compara această agresiune cu otrăvirea plămînilor prin care oraşul respiră.
"Gestul de a veni în întâmpinarea celuilalt, în căutarea lui, reprezintă un nivel mai profund al dezvoltării” jpeg
"Gestul de a veni în întâmpinarea celuilalt, în căutarea lui, reprezintă un nivel mai profund al dezvoltării”
François Farah este Reprezentant UNFPA (Fondul ONU pentru Populaţie) pentru România şi Director de Ţară pentru FRI Macedonia, Moldova şi Serbia şi, de asemenea, responsabil pe probleme de securitate ONU în România. Este doctor în demografie socială, a lucrat în multe ţări din lume pe probleme de dezvoltare şi iubeşte România pentru căldura locuitorilor săi.
Europa Liberă   fereastra spre România şi spre lume jpeg
Europa Liberă - fereastra spre România şi spre lume
Ross Johnson a fost director al Radio Europa Liberă între 1988 şi 2002. La Bucureşti, Ross Johnson a pledat pentru strîngerea de fonduri necesare digitalizării arhivelor REL. El a anunţat că este posibil un acord între Institutul Hoover şi IICCMER şi Arhivele Naţionale, pentru a aduce la Bucureşti copii ale arhivelor REL.
Șoapte pe hîrtie jpeg
Șoapte pe hîrtie
Anul trecut am luat parte la un spectacol neobişnuit. Un artist pe nume Tino Sehgal a îndepărtat toată „arta“ din Muzeul Guggenheim din New York, a strîns un grup de vorbitori buni şi le-a cerut să înceapă conversaţii cu vizitatorii muzeului despre „progres“ – ce consideră că este, dacă cred că acesta există măcar. Eu m-am numărat printre vorbitori.
Despre imagini culturale şi cuvinte tipărite – interviu cu Daniela ZECA BUZURA, jurnalistă şi scriitoare jpeg
Despre imagini culturale şi cuvinte tipărite – interviu cu Daniela ZECA-BUZURA, jurnalistă şi scriitoare
A absolvit Facultatea de Litere şi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, în cadrul Universităţii Bucureşti. În calitate de realizator al Televiziunii Române, Daniela Zeca-Buzura a semnat peste 200 de emisiuni de autor, între care Cafeneaua artelor, Librăria pe roţi, Ceva de citit. Seria tematică Faţă în faţă cu autorul a fost distinsă de Uniunea Scriitorilor din România cu Premiul Special pentru reflectarea în programe de televiziune a vieţii literare româneşti şi cu Premiul Naţional
"Pălăria şi cuierul m au emoţionat întotdeauna"   interviu cu Constantin Abăluţă jpeg
"Pălăria şi cuierul m-au emoţionat întotdeauna" - interviu cu Constantin Abăluţă
Licenţiat în arhitectură, Constantin Abăluţă (n. 1938) a profesat arhitectura pînă la începutul anilor ’60. În 1964 a debutat cu volumul de poezie Lumina pămîntului, a publicat şi volume de dramaturgie, proză, critică şi istorie literară, şi a tradus din autori americani, francezi, belgieni (Baudelaire, Charles Cros, Werner Lambersy, Carl Norac, Vahe Godel, Stevens, Th. Roethke, Dylan Thomas, Frank O’Hara etc.). Ultimul volum de poezie, Cineva care nu mă cunoaşte umblă pe străzi, a apărut anul t
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Mîine în bătălie să te gîndeşti la mine
Preşedintele George W. Bush e cunoscut pentru că a proclamat drept punct Preşedintele George W. Bush e cunoscut pentru că

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.