Elve┼úia ┼či Rom├ónia

Laurent CHRZANOVSKI
Publicat în Dilema Veche nr. 390 din 4-10 august 2011
Elve┼úia ┼či Rom├ónia jpeg

- o mo┼čtenire comun─â antic─â pentru dou─â mitologii identitare diferite -

Identitatea na┼úional─â ┼či mitologia care contribuie la fondarea ei s├«nt concepte cu r─âd─âcini vechi, dar ale c─âror ecloziune ┼či dezvoltare pot fi situate, pentru cea mai mare parte a ┼ú─ârilor europene, ├«n cea de-a doua jum─âtate a secolului al XVII-lea. ├Än aceast─â epoc─â, elitele cantoanelor elve┼úiene, ca ┼či cele ale diferitelor entit─â┼úi, care formeaz─â Rom├ónia de azi, descoper─â interesul fa┼ú─â de istoria roman─â ca factor de sus┼úinere a propagandei identitare. De-a lungul istoriei lor moderne, cele dou─â ┼ú─âri vor aborda marile evenimente ale Antichit─â┼úii, ├«n dou─â maniere foarte diferite ┼či unice ├«n felul lor.

Pretutindeni ├«n Europa, promotorii patriotismelor ├«n curs de afirmare au f─âcut alegeri neechivoce, prefer├«ndu-i uneori mai degrab─â pe cel┼úi ┼či pe conduc─âtorii lor, invadatorilor romani. A┼ča a fost, de pild─â, pentru Fran┼úa, mitul lui Brennus, n─âscut ├«n timpul Revolu┼úiei Franceze, iar apoi cel al lui Vercing├ętorix, f─âurit ├«n epoca Restaura┼úiei; pentru Germania, cel al lui Arminius, conduc─âtor german victorios asupra romanilor. Pe de alt─â parte, al┼úii se declarau urma┼či ai romanit─â┼úii, a┼ča cum a fost, desigur, cazul Italiei, dar ┼či al Spaniei, care prefer─â s─â-l glorifice pe Traian, n─âscut pe teritoriul s─âu, ┼či care a f─âcut, ├«n schimb, prea pu┼úin caz de Celtiberi.

Rom├ónia a reu┼čit paradoxul de a fi la fel de m├«ndr─â de originile sale dacice, c├«t ┼či de mo┼čtenirea roman─â ┼či de latinitatea sa, dup─â cum au dovedit, ├«n 2006, amplele manifest─âri de s─ârb─âtorire a ├«mplinirii a 1900 de ani de la crearea Provinciei romane Dacia. De asemenea, se pot vedea, ├«n majoritatea ora┼čelor rom├óne┼čti, statui ridicate ├«n onoarea regelui Decebal, ├«n apropierea monumentelor care ├«l glorific─â pe ├«mp─âratul Traian. Elve┼úia, la r├«ndul ei, a reu┼čit un alt paradox, acela de a crea un neologism, o figur─â federativ─â neo-clasic─â, Helvetia, f─âr─â s─â recurg─â nici la mo┼čtenirea galic─â, nici la cea roman─â (dac─â except─âm etimologia latin─â a acestei crea┼úii virtuale). Nu ├«l celebreaz─â, de fapt, nici pe Divico, marele ┼čef helvet care-l ├«nfrunt─â pe Cezar la Bibracte, nici pe celebrul s─âu ├«nving─âtor care s-a aflat la originea romaniz─ârii ┼ú─ârii. Cauzele acestui recurs foarte diferit la Antichitate s├«nt de c─âutat ├«n evolu┼úia geopolitic─â a celor dou─â ┼ú─âri. La mijlocul secolului al XVIII-lea, Maria-Tereza a Austriei ┼či fiul ei, Iosif al II-lea, decid s─â ├«nt─âreasc─â credibilitatea ┼či legitimitatea reformelor lor agrare, miniere ┼či politice, ├«n Transilvania, printr-o mare campanie de propagand─â centrat─â pe conceptul Dacia Felix Restituta. Aceast─â simbolistic─â va fi preluat─â ├«n mod continuu p├«n─â la Marea Unire din 1921, c├«nd regele Ferdinand I va bate, de asemenea, medalii cu portretul s─âu pe o fa┼ú─â ┼či portretul ├«mp─âratului Traian pe cealalt─â fa┼ú─â, ├«ntotdeauna cu deviza Dacia Felix.

├Än acela┼či timp, ├«n Elve┼úia, anumi┼úi erudi┼úi au ├«ncercat s─â elaboreze un concept federativ ┼či s─â dea un puternic simbol istoric Confedera┼úiei, eclipsat─â de bog─â┼úia particularit─â┼úilor cantonale. Asist─âm astfel la apari┼úia, ├«n timpul ultimei treimi a secolului al XVII-lea, a figurii Helvetia, alegorie feminin─â reprezent├«nd Confedera┼úia. Numele s─âu este derivat din cel al helve┼úilor, un termen utilizat pentru prima oar─â de Iuliu Cezar ├«n Comentariile R─âzboiului Galic, pentru a defini un ansamblu sau federa┼úie a popoarelor galice care tr─âiau pe actualul platou elve┼úian. Elve┼úia a devenit Conf├ęd├ęration helv├ętique ┼či chiar R├ępublique helv├ętique sub Napoleon, pentru ca apoi Constitu┼úia din 1999 s-o transforme ├«n Conf├ęd├ęration suisse. Ast─âzi, termenul de Helv├ętie este utilizat ├«n mai multe limbi, printre care ┼či limba rom├ón─â, pentru a desemna la Suisse.

Dou─â motive explic─â de ce elve┼úienii n-au dorit, a┼ča cum au f─âcut rom├ónii, s─â invoce r─âd─âcinile lor helvetice ┼či/sau romane ca surse ale unei mitologii fondatoare: pe de o parte, fiecare dintre statele independente care compuneau vechea Confedera┼úie avea o puternic─â identitate istoric─â proprie, iar, pe de alt─â parte, diferen┼úele culturale ┼či lingvistice regionale au f─âcut ca partea germanofon─â a ┼ú─ârii s─â-┼či vad─â identitatea provenind mai degrab─â dinspre popoarele germanice care s-au succedat pe teritoriul lor, dec├«t de prezen┼úa roman─â (vestitul Wilhelm Tell este un bun exemplu ├«n acest sens). ├Än acela┼či timp, minorit─â┼úile francofone, italofone ┼či reto-romanice erau ├«n mod natural mai ├«nclinate s─â dea importan┼ú─â trecutului lor latin.

Elveţia, bogat patrimoniu roman

Chiar dac─â este eclipsat─â de renumele interna┼úional al siturilor naturale ┼či al centrelor urbane din epoca medieval─â, care abund─â ├«n Elve┼úia, mo┼čtenirea arheologic─â roman─â de aici este tot at├«t de important─â pe c├«t este de pu┼úin cunoscut─â, chiar ┼či acolo unde este vorba de numeroasele sale situri de excep┼úie.

Romanitatea ┼ú─ârii ├«ncepe chiar cu deplasarea c─âtre vest a celei mai mari p─âr┼úi a popoarelor ┼či a popula┼úiilor cunoscute sub numele comun de helve┼úi. Dup─â Cezar, sub presiunea triburilor de germanici cobor├«nd c─âtre sud ÔÇô cimbrii ┼či teutonii ÔÇô, aproape 400.000 de helve┼úi, incendiindu-┼či satele, ├«ncep ├«n anul 58 ├«.Ch. un lung periplu care ar fi trebuit s─â-i conduc─â pe coastele mediteraneene. Tem├«ndu-se pentru stabilitatea tinerei provincii romane Narbonensis, Cezar a ordonat distrugerea unicului pod de peste Ron, la Geneva, oblig├«ndu-i astfel pe migratori s─â se ├«ndrepte spre nord. F─âr─â a fi descuraja┼úi de acest obstacol, helve┼úii ├«┼či continu─â mar┼čul pe teritoriul galic. Hot─âr├«t ├«ns─â s─â nu-┼či asume riscul unei bulvers─âri majore ├«n echilibrul popula┼úiei din Gallia, Cezar ├«i va opri pe helve┼úi din drumul lor la Bibracte, unde ├«i va ├«nfr├«nge definitiv. Printr-un tratat ├«ncheiat cu aceast─â ocazie, ei vor fi obliga┼úi s─â revin─â pe teritoriile lor de origine ┼či s─â-┼či refondeze propriile habitate. Pentru a ├«nchide principala cale de trecere dintre lacul L├ęman ┼či Jura, Cezar decide, ├«n anul 44 ├«.Ch., s─â fondeze colonia Iulia Equestris, amplasat─â pe locul actualului ora┼č Nyon. El ordon─â, de asemenea, unuia dintre locotenen┼úii s─âi, Lucius Munatius Plancus, s─â fac─â acela┼či lucru pe teritoriul rauracilor, cu scopul de a bloca orice migra┼úie ├«ntre Rin ┼či Jura. Dar asasinarea sa, precum ┼či anii de r─âzboi civil care au urmat nu au permis finalizarea planurilor sale de romanizare a platoului elve┼úian. Doar ├«ntre finele secolului I ├«.Ch. ┼či primul deceniu al secolului urm─âtor, ├«n urma cuceririi trec─âtorilor alpine de c─âtre ├«mp─âratul Augustus, ├«ntreg teritoriul elve┼úian a fost integrat ├«n Imperiul Roman, fiind ├«mp─âr┼úit ├«n patru provincii distincte. Ora┼čul Geneva, situat pe malul drept al Ronului, a fost ata┼čat la provincia Gallia Narbonensis. Platoul elve┼úian constituia partea meridional─â a provinciei Germania Superior, care cuprindea ┼či actualele regiuni Franche-Comt├ę, Bourgogne ┼či Haut-Rhin. Pe de alt─â parte, cantonul Valais constituia, ├«mpreun─â cu Valea Aostei, provincia Alpes Poeninae. ├Än sf├«r┼čit, Elve┼úia oriental─â f─âcea parte din provincia Raetia, care se ├«ntindea de la Grizonii actuali p├«n─â ├«n Tirol ┼či ├«n sudul Bavariei. ├Än cele patru mari centre urbane al acestui teritoriu se p─âstreaz─â monumente de excep┼úie. Pe un mic platou domin├«nd Lacul L├ęman, la 18 km vest de Geneva, vestigiile Coloniei Iulia Equestris, una dintre rarele colonii a c─âror fondare a fost hot─âr├«t─â de ├«nsu┼či Cezar, emerg la fiecare col┼ú de strad─â al vechiului ora┼č Nyon. Basilica forumului, descoperit─â ├«n anul 1974, este conservat─â ├«ntr-un mod remarcabil. Zidurile sale ad─âpostesc ast─âzi Muzeul Roman, special amenajat la subsol. Printre alte edificii cunoscute, trebuie amintite pia┼úa, termele ┼či mai ales amfiteatrul, a c─ârui descoperire nea┼čteptat─â, ├«n 1996, a f─âcut senza┼úie ├«n principalele publica┼úii ale ┼ú─ârii ÔÇô monumentul nu era men┼úionat ├«n nici o surs─â istoric─â.

Dorit─â de Cezar, dar fondat─â ÔÇô dup─â r─âzboaiele civile ÔÇô de c─âtre Augustus, Colonia Paterna Munatia Felix Apollinaris Augusta Emerita Raurica se situeaz─â pe malul st├«ng al Rinului, la c├«┼úiva kilometri ├«n amonte de Basel. Forumul, teatrul, mai multe temple, terme ┼či locuin┼úe, la fel ca r─âm─â┼či┼úele castrumului militar tardiv constituie un ansamblu foare bine conservat, ast─âzi foarte vizitat de turi┼čti. Bogat ├«n numeroase monumente bine conservate, dar situate ├«n centrul platoului elve┼úian, Aventicum este cu siguran┼ú─â ora┼čul roman care a cunoscut cea mai mare expansiune demografic─â. Probabil originar ├«ntr-un centru helvet, ├«n mod progresiv romanizat, ora┼čul va purta numele de Forum Tiberii ├«nainte de a intra ├«n istorie sub numele de Colonia Pia Flavia Constans Emerita Helvetiorum Foederata. Acest semn de recuno┼čtin┼ú─â a ├«mp─âratului Vespasian, al c─ârui tat─â a locuit mult timp ├«n ora┼č, dovede┼čte, totodat─â, ata┼čamentul popoarelor romanizate fa┼ú─â de originile lor celtice. Federa┼úia helve┼úilor, men┼úionat─â ├«n titulatura ora┼čului, nu poate s─â nu ne aminteasc─â de Sanctuarul Federal al celor Trei Galii, implantat ├«n inima coloniei Lyon. Mai modest, Forumul Claudii Vallensium, ast─âzi Martigny, a fost fondat de Claudiu, ├«ntre 41 ┼či 47 d.Ch., ├«n partea occidental─â a regiunii Valais, ├«n locul ├«n care drumul venind dinspre Marele Saint-Bernard ├«nt├«lne┼čte Valea Ronului. Putem aici admira amfiteatrul, vestigiile mai multor domus, dar mai ales unul dintre mithraea cele mai bine conservate din nordul Alpilor. ├Än sf├«r┼čit, nu am putea conclude acest scurt rezumat, f─âr─â s─â men┼úion─âm splendidele vestigii cu o multitudine de mozaicuri policrome ale primului grup episcopal din Geneva, ast─âzi pus ├«n valoare ├«ntr-un muzeu special amenajat sub catedral─â. Ele s├«nt considerate, pe scar─â european─â, ca f─âc├«nd parte dintre cele mai importante monumente cre┼čtine din secolul al IV-lea care au supravie┼úuit p├«n─â ├«n zilele noastre.

Arheologie complementar─â, colaborare exemplar─â

├Än ciuda dep─ârt─ârii geografice, teritoriile Rom├óniei ┼či Elve┼úiei au numeroase puncte comune, un studiu sinoptic demonstr├«nd analogii de o mare utilitate pentru arheologi ┼či istorici. Pentru epoca roman─â, putem sublinia afinit─â┼úi ├«n modul de g├«ndire ┼či de exprimare artistic─â ale celor dou─â teritorii, legate de substratul celtic romanizat, dar mai ales surprinz─âtoarea similitudine a dezvolt─ârii habitatelor, a ora┼čelor ┼či satelor, ├«n condi┼úii topografice cvasi-identice: mun┼úi, piemonturi ┼či platouri str─âb─âtute de r├«uri ┼či fluvii navigabile. De altfel, pentru speciali┼čti, siturile militare romane din Dacia reprezint─â un complement indispensabil al marelui castru elve┼úian de la Vindonissa, baza Legiunii XI Claudia (ast─âzi Windisch, situat ├«ntre Aarau ┼či Z├╝rich, pe un platou domin├«nd r├«ul Aar). Aceast─â armat─â a primit de fapt ordin de la Traian, ├«n 101 d.Chr. s─â p─âr─âseasc─â Platoul elve┼úian pentru a se instala ├«n Moesia, cu scopul de a contribui la r─âzboiul ├«mpotriva dacilor. ├Än ceea ce prive┼čte cultura material─â, datele provenind din s─âp─âturile de la Vindonissa, ast─âzi utilizate la nivel mondial, g─âsesc aici succesorii lor imedia┼úi ├«n artefactele reg─âsite ├«n marile castre din Rom├ónia de la Porolissum, Potaissa ┼či ├«nc─â multe altele, fondate la pu┼úin timp dup─â abandonarea sitului elve┼úian. Pe aceste premise a ├«nceput, ├«nc─â de la finele anilor ÔÇÖ70, o colaborare fructuoas─â ├«ntre arheologii dintre cele dou─â ┼ú─âri. De-a lungul a ┼čase ani (1979-1984), peste treizeci de studen┼úi ┼či cercet─âtori elve┼úieni au participat ├«n mod constant la s─âp─âturile organizate de Muzeul Na┼úional de Istorie a Transilvaniei pe situl de la Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane din Dacia.

Motiva┼úi de reu┼čita acestor prime schimburi, dr. Dorin Alicu (┼čeful sec┼úiei de arheologie a Muzeului Na┼úional de Istorie a Transilvaniei) ┼či dr. Hans B├Âgli (director al sitului ┼či al Muzeului de Arheologie din Avenches) au lansat ├«n 1990 Congresele romano-elve┼úiene de politic─â edilitar─â ├«n provinciile Imperiului Roman. Aceste ├«nt├«lniri ┼čtiin┼úifice interna┼úionale de ├«nalt nivel, care au avut loc la Deva ├«n 1991, la Berna ├«n 1994, la Tulcea ├«n 1997, din nou la Deva ├«n 2008, au permis un schimb de experien┼ú─â unic, pentru mai mult de o sut─â de cercet─âtori veni┼úi din ├«ntreaga Europ─â.

Laurent Chrzanovski este doctor ├«n arheologie ┼či pred─â la universit─â┼úile din Lyon ┼či Fribourg. Fiu de diplomat elve┼úian, s-a stabilit la Deva ├«n 2006.

De unde vine gazul c├«nd nu mai vine de la ru╚Öi ÔÇô ╚Öi cu cine ├«l ├«mp─âr╚Ťim? jpeg
Ce a┼čteapt─â un om de dreapta de la un nou partid de dreapta
Am fost invitat s─â ┼úin un discurs la lansarea noului partid M10 ÔÇô condus de Monica Macovei. Am avut impresia, dup─â aplauze ├«n primul r├«nd, c─â sala a rezonat bine la ideile exprimate. Urez mult succes acestui nou partid ┼či m─â g├«ndesc cu drag la prietenii care au f─âcut acest pas.
Mo┼čtenire jpeg
Mo┼čtenire
Cu mul┼úi ani ├«n urm─â, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei a fost condamnat la ├«nchisoare. Fusese prins ├«ntr-o afacere ilegal─â ce implica bani ┼či politic─â, ├«n statul Maryland. Desigur, asta nu era ceva anormal pe-atunci ÔÇô uita┼úi-v─â doar la povestea fostului vicepre┼čedinte Spiro Agnew, unul dintre prietenii lui.
"┼×tiin┼úa ┼či filozofia vizeaz─â, ambele, domeniul existen┼úei obiective"   interviu cu Cristian COCO┼× jpeg
"┼×tiin┼úa ┼či filozofia vizeaz─â, ambele, domeniul existen┼úei obiective" - interviu cu Cristian COCO┼×
Originar din Rom├ónia, Cristian Coco┼č are o carier─â reu┼čit─â ├«n str─âin─âtate, lucr├«nd la Mayo Clinic din Minnesota, SUA, motiv pentru care Claudia Silaghi de la Romanian Education Foundation (organiza┼úie preocupat─â de facilitarea accesului rom├ónilor la educa┼úie ├«n str─âin─âtate) i-a luat un interviu.
Nu v─â fie fric─â, euro nu pic─â jpeg
Nu v─â fie fric─â, euro nu pic─â
ÔÇ×Zona euro e cu mult mai puternic─â dec├«t se crede. Iar c├«nd se vorbe┼čte despre fragilitatea zonei euro, se subestimeaz─â capitalul politic investit ├«n acest proiectÔÇť ÔÇô a spus Mario Draghi, pre┼čedintele BCE, la o conferin┼ú─â din Londra ├«n luna iulie.
"Esticii au trecut prin experien┼úa incertitudinii  Transformarea ┼či sinteza cultural─â a Europei de azi trec prin Est"   interviu cu Bogdan SUCEAV─é jpeg
"Esticii au trecut prin experien┼úa incertitudinii. Transformarea ┼či sinteza cultural─â a Europei de azi trec prin Est" - interviu cu Bogdan SUCEAV─é
A┼č putea specula faptul c─â Bogdan Suceav─â e matematician, de┼či nici cu scriitorii nu mi-e ru┼čine: cu ce sim┼ú ne┼čtiut se ridic─â ei deasupra ├«nt├«mpl─ârilor, spre a distinge curentul istoriei? A┼č putea specula faptul c─â tr─âie┼čte departe de Rom├ónia, dar ┼čtiu c─â ┼úara natal─â ├«i este lipit─â, ca o cochilie de melc, de fiin┼úa c─âl─âtoare.
Indiile galante   iradiantul gest inaugural jpeg
Indiile galante - iradiantul gest inaugural
Aceste notaţii întîrziate încearcă să descrie o experienţă. Una ireductibilă oricăror prejudecăţi. Experienţă a bucuriei pure. Relativa distanţare în timp poate fi benefică unui reportaj sui generis suportînd, fără preţiosul ambalaj bun la toate, reflexii subiective.
Un viol prezumtiv ┼či blocarea ├«njur─âturilor jpeg
Un viol prezumtiv ┼či blocarea ├«njur─âturilor
├Än Germania exist─â, ├«nc─â din 1956 ÔÇô dup─â modelul British Press Council, ÔÇ×Der Deutsche PresseratÔÇť ÔÇô Consiliul german al presei, alc─âtuit din jurnali┼čti, care supravegheaz─â at├«t respectarea libert─â┼úii presei, c├«t ┼či a unor deziderate etice elementare.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Diabolizarea ideologică a germanilor din România
Germanii din Rom├ónia au fost considera┼úi, ├«n totalitatea lor, nazi┼čti, deci culpabili, astfel c─â, ├«n viziunea liderilor Frontului Plugarilor, condus de Petru Groza, ┼či ai Partidului Comunist, orice m─âsur─â punitiv─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva ├«ntregului grup etnic cap─ât─â valoare silogistic─â.
Tradiţia tectonică jpeg
Tradiţia tectonică
Tectonica este ┼čtiin┼úa alc─âtuirii, a articul─ârii prin edificare ├«ntr-un ansamblu a unor lucruri altminteri disparate, astfel ├«nc├«t ele s─â dea seama despre distribu┼úia corect─â, armonioas─â, a for┼úelor, a tensiunilor de pe p─âm├«nt. Arhitektonul este b─âtr├«nul, ┼čeful echipei de tektoni, singurul care ┼čtie de la ├«nceput cum va ar─âta cl─âdirea, edificiul ├«nc─â neterminat.
De ce Europa are nevoie de parteneriate jpeg
De ce Europa are nevoie de parteneriate
Opinia public─â rom├óneasc─â are ast─âzi o percep┼úie mult mai critic─â asupra rolului Germaniei ├«n dep─â┼čirea crizei, ├«n compara┼úie cu toamna anului 2011, c├«nd se solicita Germaniei un rol mai activ de conducere, stat considerat ast─âzi, de departe, drept cel mai influent al Uniunii Europene.
Diaconescu  Cristian sau Cristi? jpeg
Diaconescu. Cristian sau Cristi?
Ministru de externe ├«n cabinetul Mihai R─âzvan Ungureanu, Cristian Diaconescu a devenit cunoscut acum vreo zece ani, dup─â ce, ├«n 2000, devenise secretar de stat ├«n acela┼či minister pe care ├«l conduce acum. ├Äntre aceste date, a pendulat de la Externe la Justi┼úie ┼či de la PSD la UNPR, cu gra┼úie ┼či sex appeal. Cum a f─âcut el asta? ┼×i la ce fel de viitor ├«l predispune?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
┼×ansele revolu┼úiei ruse - interviu cu Lilit GEVORGYAN
Cu toate amplele proteste de dup─â parlamentarele din decembrie, Putin n-a pierdut partida. Vor ap─ârea ├«ns─â mi┼čc─âri politice noi ┼či contracandida┼úi-surpriz─â ÔÇô explic─â Lilit Gevorgyan, cercet─âtoare specializat─â ├«n spa┼úiul ex-sovietic.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Verticala puterii - cum funcţionează putinismul
Structura institu┼úional─â a statului rus este astfel construit─â ├«nc├«t factorul principal ├«n formarea percep┼úiei despre sine ┼či despre locul statului ├«n lume vine de la autoritatea suprem─â cu puteri cvasimonarhice a pre┼čedintelui ┼či administra┼úiei sale. Direc┼úia societ─â┼úii este ├«n cea mai mare parte dirijat─â de elitele de la Kremlin.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
C─âtre eurorealism
Potrivit Eurobarometrului din primăvara trecută, 56% dintre români au o părere pozitivă despre Uniunea Europeană. În timp ce media europenilor care au o imagine bună despre UE a scăzut cu 7 procente faţă de 2009, ajungînd la 40%, la români media a crescut cu tot atît.
Cazul Fjordman jpeg
Cazul Fjordman
ÔÇ×├Än┼úeleg c─â oamenii au nevoie de un ┼úap isp─â┼čitor ┼či, acum, c├«nd Breivik este ├«n spatele gratiilor, am ┼čanse s─â devin ┼úapul isp─â┼čitor la ├«ndem├«n─â, mai ales fiindc─â s├«nt singurul norvegian pe care ├«l citeaz─â.ÔÇť Cel care a publicat zeci de articole online sub pseudonimul Fjordman, autorul cel mai citat de Breivik ├«n ÔÇ×manifestulÔÇť s─âu ┼či indicat de terorist ca idol, s-a dus, dup─â cum m─ârturise┼čte, de bun─âvoie la poli┼úie.
Scrisoare deschis─â jpeg
Scrisoare deschis─â
Sub ochii no┼čtri ai tuturor, de ani de zile, Capitala (┼či a┼ča traumatizat─â de stric─âciunile vechiului regim) e victima unui insidios proces de fals─â autodistrugere, cu acte ├«n regul─â, ├«n urma c─âruia mafia cu m─ânu┼či a speculei imobiliare ├«┼či cl─âde┼čte imperiul kitsch. Dac─â am socoti Bucure┼čtiul o fiin┼ú─â, am putea compara aceast─â agresiune cu otr─âvirea pl─âm├«nilor prin care ora┼čul respir─â.
"Gestul de a veni ├«n ├«nt├ómpinarea celuilalt, ├«n c─âutarea lui, reprezint─â un nivel mai profund al dezvolt─âriiÔÇŁ jpeg
"Gestul de a veni ├«n ├«nt├ómpinarea celuilalt, ├«n c─âutarea lui, reprezint─â un nivel mai profund al dezvolt─âriiÔÇŁ
Fran├žois Farah este Reprezentant UNFPA (Fondul ONU pentru Popula┼úie) pentru Rom├ónia ┼či Director de ┼óar─â pentru FRI Macedonia, Moldova ┼či Serbia ┼či, de asemenea, responsabil pe probleme de securitate ONU ├«n Rom├ónia. Este doctor ├«n demografie social─â, a lucrat ├«n multe ┼ú─âri din lume pe probleme de dezvoltare ┼či iube┼čte Rom├ónia pentru c─âldura locuitorilor s─âi.
Europa Liber─â   fereastra spre Rom├ónia ┼či spre lume jpeg
Europa Liber─â - fereastra spre Rom├ónia ┼či spre lume
Ross Johnson a fost director al Radio Europa Liber─â ├«ntre 1988 ┼či 2002. La Bucure┼čti, Ross Johnson a pledat pentru str├«ngerea de fonduri necesare digitaliz─ârii arhivelor REL. El a anun┼úat c─â este posibil un acord ├«ntre Institutul Hoover ┼či IICCMER ┼či Arhivele Na┼úionale, pentru a aduce la Bucure┼čti copii ale arhivelor REL.
╚śoapte pe h├«rtie jpeg
╚śoapte pe h├«rtie
Anul trecut am luat parte la un spectacol neobi┼čnuit. Un artist pe nume Tino Sehgal a ├«ndep─ârtat toat─â ÔÇ×artaÔÇť din Muzeul Guggenheim din New York, a str├«ns un grup de vorbitori buni ┼či le-a cerut s─â ├«nceap─â conversa┼úii cu vizitatorii muzeului despre ÔÇ×progresÔÇť ÔÇô ce consider─â c─â este, dac─â cred c─â acesta exist─â m─âcar. Eu m-am num─ârat printre vorbitori.
Despre imagini culturale ┼či cuvinte tip─ârite ÔÇô interviu cu Daniela ZECA BUZURA, jurnalist─â ┼či scriitoare jpeg
Despre imagini culturale ┼či cuvinte tip─ârite ÔÇô interviu cu Daniela ZECA-BUZURA, jurnalist─â ┼či scriitoare
A absolvit Facultatea de Litere ┼či Facultatea de Jurnalism ┼či ┼×tiin┼úele Comunic─ârii, ├«n cadrul Universit─â┼úii Bucure┼čti. ├Än calitate de realizator al Televiziunii Rom├óne, Daniela Zeca-Buzura a semnat peste 200 de emisiuni de autor, ├«ntre care Cafeneaua artelor, Libr─âria pe ro┼úi, Ceva de citit. Seria tematic─â Fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â cu autorul a fost distins─â de Uniunea Scriitorilor din Rom├ónia cu Premiul Special pentru reflectarea ├«n programe de televiziune a vie┼úii literare rom├óne┼čti ┼či cu Premiul Na┼úional
"P─âl─âria ┼či cuierul m au emo┼úionat ├«ntotdeauna"   interviu cu Constantin Ab─âlu┼ú─â jpeg
"P─âl─âria ┼či cuierul m-au emo┼úionat ├«ntotdeauna" - interviu cu Constantin Ab─âlu┼ú─â
Licen┼úiat ├«n arhitectur─â, Constantin Ab─âlu┼ú─â (n. 1938) a profesat arhitectura p├«n─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ60. ├Än 1964 a debutat cu volumul de poezie Lumina p─âm├«ntului, a publicat ┼či volume de dramaturgie, proz─â, critic─â ┼či istorie literar─â, ┼či a tradus din autori americani, francezi, belgieni (Baudelaire, Charles Cros, Werner Lambersy, Carl Norac, Vahe Godel, Stevens, Th. Roethke, Dylan Thomas, Frank OÔÇÖHara etc.). Ultimul volum de poezie, Cineva care nu m─â cunoa┼čte umbl─â pe str─âzi, a ap─ârut anul t
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
M├«ine ├«n b─ât─âlie s─â te g├«nde┼čti la mine
Pre┼čedintele George W. Bush e cunoscut pentru c─â a proclamat drept punct Pre┼čedintele George W. Bush e cunoscut pentru c─â

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.