Orașul-vitrină

Andreea APOSTU
Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
Orașul vitrină jpeg

Tr─âim ast─âzi ├«ntr-un ora╚Ö v─âduvit de vitrine. Alt─âdat─â, ele constituiau o elaborat─â punere ├«n scen─â a pr─âv─âliilor din Bucure╚Öti ╚Öi a Bucure╚Ötiului ├«n sine, un adev─ârat spectacol ├«n care creativitatea comercian╚Ťilor lua forme dintre cele mai originale. Pasiunea aceasta ╚Ťinea, cred eu, de o cultur─â a privirii care se dezvoltase considerabil ├«n mediul urban ╚Öi care se reflecta ├«n preocuparea edililor de a crea un ora╚Ö mai ra╚Ťional, mai pl─âcut, cu linii armonioase ╚Öi cu spa╚Ťii publice curate ╚Öi ordonate. Asta cel pu╚Ťin ├«n zona central─â, pentru c─â periferia reprezenta ├«nc─â o imens─â provocare, pe care interbelicii nu au mai apucat s─â o desc├«lceasc─â, de╚Öi existau planuri de sistematizare ├«nc─â de pe atunci. ├Äntre timp, opt decenii mai t├«rziu, s├«ntem parc─â din ce ├«n ce mai indiferen╚Ťi fa╚Ť─â de peisajul din jur, ora╚Öul devenind invizibil, un simplu loc de tranzit pentru activit─â╚Ťile noastre zilnice. Nu mai privim exteriorul, ca s─â nu ne afecteze aspectul s─âu dezolant, ╚Öi ne vedem lini╚Öti╚Ťi de treburile desf─â╚Öurate ├«n spa╚Ťiul ├«nchis ╚Öi protector al birourilor moderne. Urbanismul a ├«ncetat s─â ├«i preocupe at├«t pe edili, c├«t ╚Öi pe locuitori. Ne-am obi╚Önuit s─â nu mai avem preten╚Ťii estetice. 

├Än perioada interbelic─â, lucrurile st─âteau altfel. Nu doar bulevardele erau luminoase, curate, disciplinate, ci ╚Öi vitrinele c─âutau s─â ├«mbie trec─âtorii s─â le cumpere produsele. A╚Öadar, pe l├«ng─â prim─ârie, comercian╚Ťii ├«ncercau, ├«n scopuri ceva mai b─ânoase, s─â contribuie la estetica propriei pr─âv─âlii ╚Öi, indirect, la cea a ora╚Öului. Preocuparea era at├«t de vie, ├«nc├«t Realitatea ilustrat─â a organizat ├«n 1932 un concurs de vitrine. De-a lungul mai multor numere, revista a publicat imagini cu magazinele bucure╚Ötene ╚Öi fantezia lor debordant─â. Aceasta, de altfel, se exprimase ├«nc─â de la ├«nceputuri, prin denumirile alese de proprietari: La Papagal, La Vulturul de mare cu pe╚Ötele ├«n ghiare, La Mo╚Ö Cr─âciun, Pomul de Aur,  Turnul de aur, Ursul alb, Cronometrul, Hercule, Colibri etc. Existau ╚Öi magazine cu nume mai pu╚Ťin spectaculoase, dar renumite: Luca I. Niculescu, LyonÔÇÖs, Gaston Mih─âilescu, Aeroclub, Chic de Paris, Cent mille chemises, Fin de si├Ęcle, Dortheimer, Royal Shoe, Solavici, Cehoslovaca etc. C├«nd m-am uitat prima dat─â la fotografiile din revist─â, la bog─â╚Ťia de modele, de stofe, la aranjamentele simetrice, teancurile aliniate de covoare ╚Öi covora╚Öe, p─âl─âriile parc─â plutitoare, suspendate ├«n c├«rlige de sus p├«n─â jos, r├«ndurile suprapuse ╚Öi interminabile de pantofi, m-am g├«ndit imediat la romanul Au Bonheur des Dames ╚Öi la descrierile aproape decadente f─âcute de Zola magazinului cu acela╚Öi nume, un infinit de nimicuri feminine, delicate ╚Öi rafinate p├«n─â la extrem, situat ├«n mijlocul Parisului. Nici produsele masculine nu se aflau mai prejos ├«n Bucure╚Ötiul interbelic, cu zeci de modele de p─âl─ârii, stofe pentru costume, pantofi de lac ╚Öi c─âm─â╚Öi. De altfel, unul dintre magazine se numea chiar Cent mille chemises ÔÇô a╚Öadar, o sut─â de mii de c─âm─â╚ÖiÔÇŽ Aveai de unde alege!

O ├«ntreag─â lume en d├ętail ├«╚Öi expunea capriciile cump─âr─âtorilor nehot─âr├«╚Ťi sau trec─âtorilor vis─âtori. Ast─âzi, ora╚Öul pare grosolan ╚Öi nepriceput, cu magazine baricadate ├«n mall-uri ╚Öi f─âr─â nici o arter─â comercial─â de felul celor care subzist─â ├«nc─â ├«n ora╚Öele occidentale. Prim─âria a ratat ocazia de a re├«nvia Centrul vechi, f─âc├«nd din el doar o zon─â a cluburilor, a meselor care ├«mpiedic─â circula╚Ťia ╚Öi a muzicilor cacofonice, ce se suprapun ╚Öi se ├«ntrec care s─â se aud─â mai tare. Ideal─â ar fi fost o solu╚Ťie mixt─â, care s─â p─âstreze natura comercial─â elegant─â a zonei, cu mici ╚Öi mari negustori, ╚Öi s─â ofere ├«n acela╚Öi timp cump─âr─âtorilor ocazia s─â se r─âcoreasc─â cu o limonad─â sau o bere ╚Öi s─â ia o gustare. Seara ar fi putut s─â deschid─â por╚Ťile cluburilor pentru tineri, l─âs├«nd totodat─â str─âzile libere, cu mai pu╚Ťine mese, pentru a ├«ncuraja plimb─ârile. Din p─âcate, ├«ns─â, Centrul vechi se afl─â ├«n prezent mai degrab─â sub spectrul cantit─â╚Ťii dec├«t sub cel al calit─â╚Ťii. Formula mixt─â, de magazine en d├ętail, cafenele de zi ╚Öi baruri de noapte, ar fi fost benefic─â nu doar prin p─âstrarea par╚Ťial─â a memoriei locurilor, ci ╚Öi prin diversificarea activit─â╚Ťilor economice, cre├«nd o zon─â activ─â pe tot parcursul zilei.

Printre lucrurile pe care nu le voi putea ierta niciodat─â comunismului se afl─â ╚Öi uciderea spiritului negustoresc individual, a ini╚Ťiativei private ╚Öi a tradi╚Ťiei. ├Än Fran╚Ťa, de pild─â, unele vitrine s├«nt aproape neschimbate de c├«teva genera╚Ťii, iar afacerea e transmis─â din tat─â-n fiu sau de la me╚Öter la ucenic. Mi-au pl─âcut cel mai mult zilele petrecute ├«n Bordeaux, privind vitrinele nenum─ârate ╚Öi ├«ncerc├«nd s─â prind toate detaliile amuzante inserate de comercian╚Ťi pentru cump─âr─âtorii vigilen╚Ťi. ├Än nici un alt ora╚Ö nu m-am plimbat ├«n zona comercial─â cu un asemenea elan, delect├«ndu-m─â cu festivalul de vitrine ╚Öi de mici afaceri, de la ceasornic─ârii la magazine de mod─â, decora╚Ťiuni interioare, juc─ârii, gen╚Ťi, m─ânu╚Öi, rechizite ╚Öcolare ╚Öi ciocolat─â. Pentru toate magazinele ╚Öi buticurile exista un model respectat de toat─â lumea, pe care ├«l puteau personaliza f─âr─â exagerare: nu erau folosite culori stridente, nici panouri de plastic ├«n exces, iar forma veche a pr─âv─âliilor, cu vitrin─â ampl─â ╚Öi placaj de lemn, era p─âstrat─â aproape pretutindeni.

M─â plimbam astfel cu nesa╚Ť pe micile str─âzi, pline de pr─âv─âlii cu nume la fel de juc─âu╚Öe ca acelea interbelice de la noi, cum ar fi LÔÇÖInstant po├ętique sau Arsenic des dentelles, Nous les libellules, Bonendroi, La chaise longue, pentru c─â privirea acestor vitrine devenise cumva terapeutic─â ÔÇô m─â relaxa. ╚śi nu vorbesc prostii, serios! Au spus-o ╚Öi al╚Ťii, cum ar fi Mircea Eliade, ├«n ├Äntoarcerea din rai: ÔÇ×Str─âzile miros ├«ntotdeauna altfel. Fiecare strad─â are mirosul ei special ╚Öi parc─â lumina lor e felurit─â, e personal─â; s├«nt oameni care par mai frumo╚Öi, sau mai tineri, pe anumite str─âzi. S├«nt str─âzi bune, altele rele; s├«nt unele cu prezen╚Ťe fantastice, altele frivole. ╚śi vitrinele au fiecare un strig─ât al lor, ne├«n╚Ťeles de toat─â lumea. (ÔÇŽ) A nimerit o strad─â bun─â, asta e.  O strad─â pe care pot vorbi, o strad─â care s─â-mi descopere deodat─â ceva de care s─â m─â pot ag─â╚Ťa. ╚śi o vitrin─â ├«n fa╚Ťa c─âreia voi putea reflectaÔÇť. ├Än perioada interbelic─â, de la vitrinele pline cu stofe sau p─âl─ârii ale micilor negustori de pe Lipscani la amplele structuri de sticl─â ale magazinelor de ma╚Öini de lux de pe bulevardele Magheru-B─âlcescu, pe atunci Take Ionescu-Br─âtianu, totul era transparen╚Ť─â ╚Öi reflexie. Dar ╚Öi reflec╚Ťie ╚Öi medita╚Ťie, pentru c─â, a╚Öa cum scria ╚Öi Eliade, o vitrin─â era pretextul ideal pentru a reflecta. ├Än fa╚Ťa ei, pierdut ├«n multitudinea de obiecte expuse, g├«ndul putea hoin─âri nestingherit prin cotloanele min╚Ťii.

Cu ordinea ei meticuloas─â, vitrina putea fi a╚Öadar un fel de mandala mercantil─â, care-╚Ťi permitea s─â te concentrezi ╚Öi s─â te afunzi ├«n g├«ndurile tale. Poate chiar s─â iei o decizie capital─â. De ce am abandonat cu totul cl─âdirile negustore╚Öti ale ora╚Öului, slu╚Ťindu-le, mutil├«ndu-le, orn├«ndu-le cu plastic roz sau albastru electric? ├Äntregi artere au disp─ârut de pe harta economic─â a Bucure╚Ötiului, cum ar fi Calea Mo╚Öilor, Calea C─âl─âra╚Öilor sau Calea Grivi╚Ťei. Mi-ar fi pl─âcut teribil s─â m─â plimb pe l├«ng─â pr─âv─âliile din aceste zone ╚Öi s─â admir meticuloasa a╚Öezare a m─ârfurilor, a tinichelelor, oalelor, m─âturilor, coliviilor pentru p─âs─âri, a lingurilor ╚Öi polonicelor, care se ofereau privirii nu doar ├«n magazin, ci ╚Öi ├«n afara lor, pe ziduri. Spre deosebire de luxul Lipscaniului, aici ├«nt├«lneai o lume mai m─ârunt─â, dar nu mai pu╚Ťin priceput─â la afaceri. Pentru zonele istorice men╚Ťionate, nu exist─â din p─âcate nici ini╚Ťiative de revitalizare inteligent─â (care s─â nu fie o simpl─â pasti╚Ö─â) a vechilor pr─âv─âlii, nici un regulament al fa╚Ťadelor, care s─â interzic─â folosirea anumitor culori sau modificarea cl─âdirii ╚Öi folosirea unor materiale improprii. 

De ce s-a apucat ARCEN s─â numere, s─â analizeze ╚Öi s─â noteze toate cl─âdirile din zonele istorice ale ora╚Öului ╚Öi problemele lor? ├Än cazul fostelor artere comerciale, platforma interactiv─â ÔÇ×Catalog Bucure╚ÖtiÔÇť, realizat─â de ARCEN ├«n urma inventarului din cele 98 de zone protejate, va putea fi un punct de plecare pentru proiectele menite s─â recupereze ce a mai r─âmas din fostele pr─âv─âlii ╚Öi s─â le reinventeze. Municipalitatea ar putea facilita, de pild─â, ├«ntregul proces, printr-un sprijin financiar acordat celor ce doresc s─â-╚Öi deschid─â un mic magazin sau atelier ├«n fostele cartiere negustore╚Öti. Posibilit─â╚Ťile s├«nt nenum─ârate, numai voin╚Ť─â ╚Öi viziune s─â fie, pentru a readuce normalitatea ├«n zonele ast─âzi crepusculare ale vechiului Bucure╚Öti.

Platforma ÔÇ×Catalog Bucure╚ÖtiÔÇť va permite, prin urmare, analizarea acestor posibilit─â╚Ťi, lansarea unor ini╚Ťiative private sau publice, identificarea ╚Ťesuturilor cu poten╚Ťial comercial sau cultural, crearea unor regulamente noi privind fa╚Ťadele etc. Starea ├«n care se afl─â  ora╚Öul este cauzat─â ╚Öi de necunoa╚Öterea realit─â╚Ťii din teren: num─ârul de cl─âdiri, istoria ╚Öi aspectul lor, starea de degradare sau mutilare. C├«nd vom ╚Öti cu exactitate de unde plec─âm, vom ╚Öti ╚Öi unde vom ajunge. Sper─âm doar s─â existe dorin╚Ťa ca Bucure╚Ötiul s─â ajung─â (├«ntr-)un loc mai bun, mai ├«ngrijit ╚Öi mai fericit dec├«t ├«n prezent.

Andreea Apostu este membr─â ARCEN ╚Öi doctorand─â a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti (Facultatea de Limbi ╚Öi Literaturi Str─âine) ╚Öi a Universit─â╚Ťii din Poitiers.

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg
Cum vorbim despre arhitectur─â?
Arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu.
Hai hui prin Zakynthos jpeg
Hai-hui prin Zakynthos
Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Bazaltul și asfaltul jpeg
Bazaltul și asfaltul
Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.