Hasdeu și regulamentul

Cristinel MUNTEANU
Publicat în Dilema Veche nr. 1027 din 14 decembrie – 20 decembrie 2023
image

Pînă să fie dat afară din învățămînt (de la Gimnaziul din Iași), dar și din funcția de bibliotecar al universității ieșene, pentru niște pretinse „frivolități” publicate în „foaia” sa Lumina (Din Moldova), un „comitet de inspecțiune” al școlilor din România i-a trimis (pe 18 aprilie 1863) lui B.P. Hasdeu o adresă, semnată, printre alții, și de T.L. Maiorescu.

Firește, chiar și membrii respectivului comitet s-au delectat cu „ștrengăriile și glumele” din Duduca Mămuca (cum apreciază Barbu Lăzăreanu, din a cărui carte reeditată în 2015, Umorul lui Hasdeu, am preluat citatele de mai jos), însă, după ce au primit unele plîngeri de la alți profesori, au fost nevoiți să ia atitudine, făcînd trimitere și la regulamentul școlar: „D-voastră știți, Domnule Profesor, că în virtutea §§ 150, 153, 154 din regulamentul școlar, care zic: «Profesorii sînt datori a da pildă de zel și de moralitate atît celor pe care îi învață, cît și societății în cuvînt și în faptă. Cînd profesorii s-ar depărta de la principiile mai sus zise... unii ca aceia se vor depărta de la posturi... dacă sfaturile îndeosebi ale sfatului școlar nu-i vor aduce la cunoștință și îndreptare etc.». Comitetul are dreptul de a vă sfătui cu autoritate oficială să părăsiți calea pe care ați început a păși în ultimele numere”.

Se poate spune că membrii comitetului (care îl prețuiau pe Hasdeu) au acționat chiar cu delicatețe, cu „spirit de colegialitate”, adăugînd cuvintele: „Domnule profesor și confrate, să binevoiți a nu mai publica în foaia D-voastră lucruri care vatămă simțimîntul de onestitate a lectorilor, un simțimînt ce – sperăm că în privința aceasta sîntem de aceeași opiniune – trebuie să fie respectat în toată candiditatea sa”.

Regulamentul era bun, dar aplicarea lui era proastă uneori, chiar tendențioasă, de vreme ce glumele (sau aluziile) literare ale lui Hasdeu nu erau așa de grave, iar tînărul savant nu merita un atare tratament. Însă atîta i-a trebuit lui Hasdeu! S-a dezlănțuit imediat împotriva acuzatorilor – cum numai el știa să o facă – într-un lung articol plin de înțepături pentru cei implicați: Titu Maiorescu, V.A. Urechia și alții. A fost destul pentru ca ministrul Instrucțiunii Publice de atunci, Christian Tell, să decidă excluderea lui Hasdeu din profesorat. Bineînțeles că hotărîrea cu pricina l-a înveninat și mai mult pe tînărul cărturar, determinîndu-l să-i atace în continuare în alte texte pamfletare și chiar în versuri acide (mai mult sau mai puțin subtile) pe cei care contribuiseră la îndepărtarea sa din învățămînt.

Este cunoscută această latură „combativă” a personalității lui B.P. Hasdeu (1838-1907), căreia el însuși i-a dat apoi un spațiu larg de manifestare în reviste (grăitoare ca nume) precum Aghiuță și Satyrul. La 185 de ani de la nașterea lui, s-ar cuveni, totuși, să subliniem mai degrabă geniul său științific, faptul că a fost un gînditor aflat înaintea timpului în care a trăit. Contemporanii nu l-au înțeles întotdeauna ca teoretician. A fost un mare nedreptățit. De altfel, abia acum am ajuns să-i prețuim unele idei ori noțiuni. Este și cazul unei discipline lingvistice, noematologia (pe care a propus-o în 1882 într-un studiu teoretic, plecînd de la „ideile latente” ale lui M. Bréal), o știință menită să se ocupe de „subînțelesuri”, de sensul ascuns („lăsat fără expresiune”) etc. În felul acesta, Hasdeu (după cum am arătat cu un deceniu în urmă) – îndeosebi prin dezvoltările aduse de ultimul său discipol, N.I. Apostolescu – a fost, pe terenul românesc, întemeietorul hermeneuticii. Am dat doar acest exemplu conceptual, fiindcă se relaționează și cu abilitatea lui Hasdeu de a presăra aluzii sau sugestii în textele sale.

Revenind la subiectul de mai sus, trebuie precizat că destituirea lui Hasdeu nu a fost singurul necaz abătut atunci asupra tînărului (fost) profesor. Curînd după aceea, procurorul Curții Criminale din Iași i-a intentat un proces de presă (pentru „atacarea moralității publice”). După cum se știe, Hasdeu a fost achitat în acest caz celebru, dată fiind măiestria cu care s-a apărat.

ADDENDA. Întrucît în scrisoarea „prevenitoare” adresată lui Hasdeu i se cerea acestuia să nu mai publice în „foaia” lui „lucruri care vatămă simțimîntul de onestitate a lectorilor”, profit de ocazie pentru a semnala un eveniment. Tot în 2023 s-au împlinit 333 de ani de la susținerea (la Universitatea din Leipzig) a primei teze de doctorat din lume dedicată jurnalismului. Este vorba despre disertația lui Tobias Peucer, De relationibus novellis („Despre relatările jurnalistice”), publicată în același an (1690). Chiar și după atîta timp, textul lui Peucer rămîne în multe privințe unul actual. Din acest motiv, l-am editat critic în 2008 (căci nu era tradus în românește), cu ajutorul latinistului Cristian Bejan. Să-mi fie permis să extrag din textul tezei lui Tobias Peucer (sau Peucerus) unele observații ori recomandări legate de morală (sau decență), precum și remarci referitoare la responsabilitatea presei: „să nu includem lucruri care aduc daune bunelor maniere [= moravuri] sau adevăratei religii, cum sînt obscenităţile, crimele comise în mod îngrozitor, înjurăturile proferate de oameni, care sînt greu suportate de urechile pioase”. Mai mult decît atît, după ce, într-un paragraf anterior, afirmase că „într-un stat bine constituit, nu trebuie permis oricui să răspîndească ştiri publicului”, Peucer se declara de acord cu decizia „înţeleaptă” de a institui cenzura, pentru a proteja „spiritele inocente” şi pentru a nu-i încuraja „pe cei înclinaţi la rele” (trad. lui C.B.). Așadar, sfaturi bune, în principiu.

Cristinel Munteanu este profesor univ. dr. habil. la Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius” din Galați; doctor în filologie și doctor în filozofie, afiliat (ca îndrumător de doctorat) la IOSUD – Universitatea din Pitești.

1037 23 foto I  Cosman jpg
Valul a venit, apoi a trecut – tsunami în Maldive –
Oamenii au învățat să trăiască prezentul, fără să-și pună problema zilei de mîine.
image png
Analiza plagiatului de la vîrful Harvard
„Nu au fost constatate abateri de la standardele etice în activitatea de cercetare academică ale Harvard”
p 23 jpg
Despre prostie – sau cum am devenit inteligent
E o alegere inconștientă a ceea ce vrem să fim, dar care poate deveni conștientă datorită cunoașterii.
p 22 Barcelona WC jpg
Universul Barcelonei
Numai un prost l-ar distruge. Dar istoria este plină de alde d-ăștia.
image png
Pirgu vs. Montaigne
„Mă-nnebunesc după tot ce ţine de memorialistică: jurnale, memorii, corespondenţă, note de drum etc.”.
p 23 Andrei Scrima jpg
O întîlnire mirabilă – interviu cu filozoful și psihanalistul Virgil CIOMOȘ –
Domnul Profesor nu mi-a recomandat studii și cărți de logică și de filosofie, ci Patericul egiptean, mai întîi, și Spovedania unui pelerin rus, mai apoi.
image png
Casa Regală a României și palatele prefecturilor
O altă statuie a lui Ferdinand din Rezina (amplasată în 1938, sculptor Alexandru Plămădeală) a fost aruncată în Nistru de către barbarii bolșevici în 1940.
p 23 Cefalonia WC jpg
Aventuri estivale cefalonite
Încă nu am un răspuns clar. Cîți bani îmi mai trebuie pentru a termina odată Elada?
p 23 WC jpg
Librarii din vechiul București
Cum a ajuns, însă, un librar să aibă un parc botezat după numele lui, este o altă poveste, pe care, deși stau de aproape douăzeci de ani în acest cartier, am aflat-o mai tîrziu.
image png
Poze, nu vorbe!
Nu mai insist asupra faptului că, în absența cuvintelor, gîndirea conceptuală și gîndirea discursivă nu sînt posibile.
p 23 WC jpg
La Peleș – proprietari triști și administratori buni
Altfel, castelul Peleș rămîne o capodoperă a bunului gust.
p 21 Josephus Szabo, Diploma de magister philosophiae,1768 jpg
O descoperire majoră pentru istoria învățămîntului universitar din România
Era prima instituție de învățămînt superior universitar de pe teritoriul actual al țării.
p 23 Ministerul Finantelor WC jpg
Cît de mare este datoria noastră publică sau despre suveica numită România
Există deci un PIB care lucrează în favoarea bugetului nostru de stat și unul care lucrează în favoarea altora.
image png
Inspecția, acolo unde sînt îngrijiți oameni
Un timp prea scurt alocat controlului duce la concluzii superficiale.
p 21 jpg
Credință. Încredere. Clandestinitate – imagini din Dosarele Securității
Este bine să le gîndim procesual, ca instrumente care se schimbă în timpul facerii.
p 23 jpg
p 23 Metroul din Atena WC jpg
Atena, așa cum am descoperit-o eu
„Cîtă vreme avem ce povesti, nu ieșim la pensie”.
index jpeg webp
Am înnebunit de fericire – despre tristețea abisală și apeirokalia cea de toate zilele –
Mă întreb în final, cumva retoric, cine sînt mai periculoși pentru lumea în care locuim: mîrlanii sau cei care înnebunesc de fericire și tristețe, respectiv maniaco-depresivii?
p 23 jpg
Sindromul nou-născutului maculat
Dar de ce să procedăm așa cînd putem lăsa totul la îndemîna șmecherilor pe care îi invocam?
p 23 WC jpg
Paris, după douăzeci de ani și patru luni
Dar cum mereu am fost în trecere prin Paris, nostalgiile nu au fost deloc puternice și au lăsat loc curiozității de a redescoperi minunatul univers parizian.
p 19 WC jpg
Oameni capabili să devină medici
Observația privind „dezumanizarea” medicinei, îndrăzneață în urmă cu o jumătate de secol, este astăzi banală.
p 23 2 WC jpg
O fată sub dărîmături. Un bărbat neputincios
Două zile mai tîrziu, ceva ajutor a început să apară în centrele marilor oraşe. Dar pentru nenumăraţi oameni, este prea puţin şi prea tîrziu.
982 23 Huqqa de origine persana 1770 jpg
2021 10 21 jpg
Sinele, între atac de panică și criză de anxietate – interviu cu psihoterapeutul de orientare psihanalitică Tiberiu SEEBERGER –
Din păcate, adevărul este că, în România, legătura dintre psihologie și medicină este aproape inexistentă.

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.