Analiza plagiatului de la vîrful Harvard
Harvard este cea mai longevivă instituție de învățămînt privat din Statele Unite ale Americii, fondată în anul 1636, și este una dintre cele opt instituții de învățămînt superior din lume care formează „Liga Ivy”, cunoscută pentru standardele academice înalte, prestigiul social și pentru criteriile exigente de selecție și de admitere a studenților. Pe parcursul existenței universității, printre personalitățile care au absolvit programe educaționale ale Harvard se numără laureați ai premiilor Nobel, medaliați cu premiul Fields, membrii ai Congresului american, cîștigători ai premiului Turing etc., iar studenții Harvard au cîștigat „10 premii Oscar, 48 de premii Pulitzer, 110 medalii olimpice (dintre care 46 de aur) și au fondat companii reputate”, conform Wikipedia. Universitatea Harvard a avut pînă în prezent 30 de președinți după directorul fondator Nathaniel Eaton, Claudine Gay fiind prima persoană de culoare care a deținut funcția de președinte al Universității Harvard începînd cu luna iulie a anului 2023 și a doua femeie desemnată în această funcție în istoria organizației.
După atacul Hamas asupra Israelului din luna octombrie 2023, Harvard a atras atenția publică la nivel global pentru declarațiile antisemite ale unor studenți ai universității împotriva evreilor, ceea ce a condus la reacții ferme din partea comunității de studenți de origine ebraică din campus. Claudine Gay a fost ținta unor atacuri sistematice privind lipsa de rigoare pentru impunerea unui standard de conduită demn de prestigiul Universității Harvard. Claudine Gay declară în scrisoarea de demisie din data de 2 ianuarie 2024: „În acest context încărcat, a fost dureros să mi se pună la îndoială angajamentul de a descuraja ura și de a susține rigoarea academică – două valori fundamentale (ale Harvard) care sînt și valori personale –, fiind totodată înspăimîntată de atacurile personale la care am fost supusă și de amenințările alimentate de animozități rasiale” (traducerea ne aparține). Claudine Gay a fost convocată în fața Congresului american pe data de 5 decembrie 2023 pentru a oferi explicații asupra poziției cu privire la evenimentele petrecute în instituția de învățămînt, alături de președinții altor două universități de elită din Statele Unite ale Americii, respectiv Universitatea Pennsylvania și M.I.T. Ca urmare a declarațiilor celor trei profesori, președinta Universității Pennsylvania, Elizabeth Magill, a demisionat, incertitudinea în legătură cu poziția celorlalți doi președinți fiind în continuare discutată de presa din întreaga lume.
Simultan cu acuzațiile privind lipsa unei reacții ferme împotriva comportamentului antisemit din cadrul celei mai prestigioase universități din America, parcursul academic al Dr. Claudine Gay a fost în repetate rînduri pus la îndoială. Activistul conservator Christopher Rufo a publicat pe website-ul său un articol amplu în care ridică semne de întrebare privind parcursul academic al profesoarei de studii africane și afro-americane Claudine Gay. Astfel, au fost obținute documente care demonstrează ca președinta Harvard a plagiat secțiuni ale lucrării doctorale publicate în anul 1997 cu titlul „Taking Charge: Black Electoral Success and the Redefinition of American Policies” („Preluarea controlului: succesul electoral al persoanelor de culoare și redefinirea politicilor americane“), ceea ce contravine politicii interne privind plagiatul a Universității Harvard. Acuzațiile aduse în articol vizează cu precădere modalitatea de utilizare a formulărilor și a citării corecte a autorului unor paragrafe din lucrare. Paragrafele sînt preluate de autoare verbatim din lucrările autorilor Lawrence Bobo și Franklin Gilliam în lucrarea „Race, Socioplitical Participation, and Black Empowerment” în propria teza doctorală, ca și cum ar fi fraze concepute de aceasta din punct de vedere al compoziției și limbajului.
Compararea celor două texte evidențiază intenția autoarei de a face referire la lucrarea autorilor Bobo și Gilliam citînd numai o referință sumară din textul scris de coautori, în timp ce Claudine Gay preia textul scris de aceștia fără a cita întotalitate cuvintele care le aparțin și înlocuind chiar un cuvînt în formularea – „towards politics” în loc de „to” politicsdin textul original. Or, criticul Chris. Rufo arată că politica Harvard prevede că, atunci cînd este utilizată o parafrazare, sarcina autorului este aceea de a transpune ideea sursă în cuvintele proprii ale autorului. „Nu este de ajuns, prevede politica, să schimbi anumite cuvinte ici și colo, iar restul frazei să fie reprodus în text cuvînt cu cuvînt. În schimb, autorul trebuie să rescrie ideile din paragraful original în propriile sale cuvinte. Dacă cuvintele autorului sînt mult prea apropiate ca formă de textul original, atunci autorul plagiază, chiar și în cazul în care utilizează semnele de citare.”
Claudine Gay repetă pe parcursul lucrării acest pattern, prin reproducerea textuală a pasajelor din lucrările altor autori studiați, fără a utiliza semnele de citare. O altă abatere sesizată de autorul articolului este reprezentată de însușirea de către Dr. Gay a unor idei ale autoarei Carol Swain în două situații. În cadrul unui paragraf, Claudine Gay face un rezumat al unor concepte relatate de Carol Swain prin copierea frazării și a limbajului din cartea acesteia Black Faces, Black Interests, fără a utiliza semnele de citare, introducînd modificări de punctuație si modificînd modul de formulare textuală a frazei sursă.
De asemenea, este criticată introducerea de către Dr. Gay a unei anexe constituite ca parte integrantă din teza de doctorat, preluată integral din cartea autorului Gary King A Solution to the Ecological Interference Problem (O soluție la problema interferenței ecologice), care a fost de altfel coordonatorul lucrării doctorale a fostei președinte a Universității Harvard, fără ca aceasta din urmă să indice în mod explicit faptul că Anexa B în cauză este creația conceptuală a lui King și preluînd documentul ca fiind rodul creației originale proprii. Christopher Ruffo arată că, în conținutul anexei, Gay preia fraze și propoziții direct din cartea lui King fără a cita textele preluate (criticul arată că au fost preluate cel puțin douăsprezece paragrafe din volumul lui Gary King, prin încălcarea standardelor de integritate academică ale Harvard), solicitînd board-ului Universității să realizeze o investigație complexă a integrității academice a Dr. Claudine Gay.
Mai mult, o publicație conservatoare din Washington (The Washington Free Beacon), care a investigat articolele academice publicate de Dr. Gay, a inițiat două sesizări scrise la nivelul Departamentului de Studiu al Integrității din cadrul Facultății de Științe și Arte al Universității Harvard (Research Integrity Office of Harvard’s Faculty of Arts and Sciences), al cărui membru era și Claudine Gay. Acuzațiile de plagiat, care au fost publicate printr-o plîngere nesemnată pe website-ul The Washington Beacon, ridică numărul cazurilor la 47.
Pe data de 12 decembrie 2023, board-ul facultății răspunde că a investigat aspectele sesizate și că au fost găsite „cîteva cazuri de citare neadecvată” în două articole, afirmînd că Dr. Gay va corecta aceste erori. Poziția Harvard în raport cu acuzele aduse activității de cercetare a președintei aflate în funcție la data respectivă a fost împărțită, unii membri fiind de părere că acuzațiile sînt serioase, iar alții fiind de părere că acuzațiile sînt minore. Însă din ce în ce mai multe sesizări au fost publicate, apar presupuse cazuri noi de plagiat provenite din surse multiple, procedurile corporației Harvard fiind aduse în discuție în raport cu modul în care universitatea a realizat verificările președintei.
Unul dintre autorii care au fost plagiați de Claudine Gay, respectiv Dr. Carol M. Swain (politolog și cercetător în drept american), a reacționat ferm față de atitudinea fostei președinte și fața de susținerea de către Harvard a conduitei acesteia din urmă, într-un articol publicat pe data de 17 decembrie 2023 de Wall Street Journal: „Claudine Gay and My Scholarship – She failed to credit me for sections of my book, Black Faces, Black Interests” („Claudine Gay și lucrarea mea – Aceasta nu m-a citat pentru secțiuni luate din cartea mea Black Faces, Black Interests“).
Dr. Swain explică: „Scriu aceste cuvinte în calitate de cercetător a cărui lucrare a fost plagiată de doamna Gay. Aceasta a omis să mă citeze pentru secțiuni preluate din cartea publicată de mine în anul 1993 și intitulată Black Faces, Black Interests: The Representation of African Americans in Congress (Persoane de culoare, interese de culoare: Reprezentarea afro-americanilor în Congres) și dintr-un articol publicat în anul 1997, „Women and Blacks înCongress: 1870-1996” („Femei și persoane de culoare în Congres: 1870-1996“). Prejudiciul pe care aceasta mi l-a adus este mai mare decît cele două cazuri de plagiat identificat de cercetătorii Christopher Rufo și Christopher Brunet. [...] Cartea mea a cîștigat premiul D.B. Harderman și a fost citată în opinii juridice susținute în fața instanțelor de judecată, inclusiv în fața Curții Supreme de Justiție. Prejudiciul cauzat de doamna Gay este cu atît mai grav cu cît activitatea publicistică inițială a acesteia a vizat un domeniu în care activitatea mea de cercetare este considerată fundamentală. [...] Atunci cînd un cercetător debutant urmează unui cercetător senior, se așteaptă recunoașterea contribuției cercetătorului senior în domeniul cercetat și a modului în care ideile acestuia sînt afirmate, explicate sau perfecționate. Doamna Gay a ignorat importanța substanțială a cercetării mele, pe care ar fi trebuit să o recunoască și să o aplice corespunzător. De regulă, o singură citare sau două nu reprezintă o practică considerată sinceră din punct de vedere intelectual. Cînd oamenii de știință nu sînt citați în mod corespunzător sau munca lor este ignorată, le dăunează acestora deoarece prestigiul academic este determinat de numărul citărilor unei lucrări academice. Doamna Gay nu a avut rețineri în a-și însuși munca altora”.
Ceea ce nu înțeleg, totuși, este reacția inițială a board-ului Harvard, care a susținut-o pe Claudine Gay, menținînd poziția acesteia în ciuda intervențiilor multor sponsori ai universității și a unor politicieni care au solicitat revocarea ei din funcție și după ce acuzațiile de plagiat au început să fie lansate în spațiul public: „Noi, membrii Corporației Harvard, reafirmăm astăzi susținerea noastră pentru conducerea de către președinta Claudine Gay a Universității Harvard. Urmare a deliberărilor noastre, ne afirmăm încrederea că președinta Gay este liderul potrivit care poate să contribuie la vindecarea comunității și care poate aborda cu seriozitate problemele sociale pe care le traversăm”.
Mai mult, ca urmare a mărturiei controversate depuse de Claudine Gay pe data de 5 decembrie 2023 în fața Congresului american, 700 de membri ai universității au semnat o petiție pentru susținerea președintei și peste 800 de membri Harvard, persoane de culoare, și-au arătat sprijinul inechivoc pentru Claudine Gay. Încontextul acuzațiilor de plagiat formulate de către miliardarul american Bill Ackman (director executiv al companiei Pershing Square Capital Management și fost absolvent al Harvard), universitatea a angajat un auditor extern pentru verificarea abaterilor de la regulile academice de citare ale președintei Claudine Gay, după ce aceasta a solicitat corectarea a patru texte din două articole aflate în discuție pentru a îndrepta erorile de citare. Concluzia auditului achitat de corporație a fost aceea că, deși au fost constatate cîteva cazuri de citare inadecvată, „nu au fost constatate abateri de la standardele etice în activitatea de cercetare academică ale Harvard”.
Avînd în vedere suita acestor evenimente, am rămas cu impresia că demisia președintei Claudine Gay a urmat presiunii sociale și nu convingerii etice a board-ului Harvard, urmată de un proces formal de sancționare a intenției frauduloase a unui reprezentant al protipendadei academice a prestigioasei instituții americane...
Alexandru Gheorghe este jurist și student doctorand în domeniul Filosofie Politică și Morală la Școala Doctorală a Facultății de Filosofie din București.
