Oamenii locului

Ionu╚Ť-Tiberiu BALAN
Publicat în Dilema Veche nr. 885 din 25 - 31 martie 2021
Oamenii locului jpeg

Cei mai mul╚Ťi dintre oameni s├«nt condamna╚Ťi la uitare. Fie c─â e vorba de c├«╚Ťiva ani ÔÇô iar, ├«n unele cazuri mai rare, zeci, sute de ani ÔÇô, prea pu╚Ťini au fost cei care au sfidat timpul. Mormintele celor mai mul╚Ťi dintre aceia care au ridicat ora╚Öe, au sus╚Ťinut comunit─â╚Ťi sau pur ╚Öi simplu au reprezentat o mic─â roti╚Ť─â important─â din marele sistem au fost l─âsate prad─â mucegaiului, v├«ntului, ploilor, z─âpezilor, p├«n─â au ajuns a╚Öa cum le ╚Ötim ast─âzi: ni╚Öte pietre de pe care cu greu mai putem citi c├«te ceva, nevizitate de ani, r─âmase drept dovad─â a trecerii unui timp pierdut.

Obi╚Önuiesc s─â vizitez cimitire ├«n fiecare ora╚Ö prin care trec. Unele dintre ele par a fi parcuri ├«n care te reg─âse╚Öti, ascul╚Ťi lini╚Ötea ╚Öi-╚Ťi imaginezi pove╚Ötile acelora ce nu mai au glas. Altele par a fi muzee, iar, trec├«nd printre morminte, ├«╚Ťi opre╚Öti privirea asupra epitafurilor, le cite╚Öti cu interes, pronun╚Ťi numele celui care odihne╚Öte acolo ╚Öi te cuprinde o bucurie sub forma unui fior, de parc─â l-ai fi cunoscut dinainte, iar clipa ├«n care ai ajuns la morm├«ntul omului nu e dec├«t o re├«nt├«lnire ├«ntr-un altfel de context. Nu e prietenul t─âu odihnindu-se acolo, dar ar fi putut fi. ╚śi mai s├«nt cimitirele triste, locuri prin care nu se trece, cu ziduri ├«nalte din v├«rful c─ârora r─âsare s├«rma ghimpat─â, cu por╚Ťi nemi╚Öcate ╚Öi lac─âte ruginite. Cele mai multe cimitire triste s├«nt cele ale comunit─â╚Ťii evreie╚Öti ÔÇô ast─âzi o comunitate aproape complet disp─ârut─â din peisajul multicultural bucovinean de odinioar─â. Dac─â cimitirul evreiesc de la Gura Humorului din secolul al XVIII-lea a fost cuprins de iarba ├«nalt─â, av├«nd un destin mai pu╚Ťin tragic, la Vatra Dornei au r─âs─ârit din morminte mici p─âduri, pietrele funerare au alunecat unele peste altele, iar c─âr─ârile nici nu mai exist─â, cimitirul fiind definitiv ├«nchis. La C├«mpulung Moldovenesc pasc oile ╚Öi caprele oamenilor din zon─â, fiind ferite de privirile trec─âtorilor printr-un zid de beton care ├«nconjoar─â ├«n cea mai mare parte cimitirul. Aici, ultima evreic─â, supravie╚Ťuitoare a lag─ârelor de concentrare din Transnistria, Rica Herling, a murit ├«n 2016, la 103 ani. Astfel, cimitirele evreie╚Öti r─âm├«n p─âr─âsite, prad─â vegeta╚Ťiei s─âlbatice, ne├«ngrijite, ├«nchise definitiv, uitate.

Oamenii care s-au stabilit ├«n sate ╚Öi ora╚Öe, fie datorit─â comer╚Ťului, precum armenii ╚Öi evreii, fie datorit─â imigra╚Ťiei ╚Öi coloniz─ârii, precum germanii ╚Öi maghiarii, au devenit, cu timpul, oameni de-ai locului. Ulterior, au murit ╚Öi au fost ├«ngropa╚Ťi ├«n satele ╚Öi ora╚Öele care le-au devenit ÔÇ×acas─âÔÇŁ. Spiritul multicultural poate fi ╚Öi azi resim╚Ťit ├«n micile ora╚Öe bucovinene, unde cl─âdirile evreie╚Öti se ridic─â ├«n jungla de beton modern─â, printre blocurile adeseori obositoare vizual ╚Öi banale, poate fi resim╚Ťit ├«n satele bucovinene ale colonizatorilor germani, unde b─âtr├«nii satului ├«╚Ťi pot vorbi ore ├«ntregi despre cei care au plecat ├«napoi ÔÇ×├«n patria lorÔÇŁ, au fugit din fa╚Ťa prigoanelor ori au murit. De╚Öi multe dintre comunit─â╚Ťile care-au stat la dezvoltarea satelor ╚Öi ora╚Öelor au disp─ârut, spiritul lor a r─âmas tocmai ├«n mo╚Ötenirea primit─â: sinagogi, biserici catolice, evanghelice, simple case, drumuri de piatr─â ╚Öi cimitire.

Unul dintre ora╚Öele care s-au dezvoltat rapid ├«n urma anex─ârii Bucovinei de c─âtre Imperiul Habsburgic a fost Vatra Dornei, unde s-au a╚Öezat ├«n primii ani ai secolului al XIX-lea colonizatorii germani, constituind ╚Öi dezvolt├«nd ├«n timp comunitatea catolic─â dornean─â. Mai t├«rziu, spre finalul secolului al XIX-lea, ├«n Dorna au ajuns ╚Öi evreii. Ca s─â ne putem imagina impactul pe care l-au avut aceste dou─â comunit─â╚Ťi asupra ora╚Öului, afl─âm c─â la 1930, conform recens─âm├«ntului, la aproximativ 12 ani de la unirea Bucovinei cu Rom├ónia, peste 30% din popula╚Ťia Dornei era reprezentat─â de germanii catolici ╚Öi de evrei. Mai apoi, ├«n urma Holocaustului rom├ónesc, evreii au disp─ârut aproape complet. Mul╚Ťi dintre ei, b─âtr├«ni, copii, femei, indiferent de v├«rst─â, ocupa╚Ťie sau sex, au fost urca╚Ťi ├«n Trenul Mor╚Ťii care avea ca ╚Ťint─â lag─ârele din Transnistria. Unii au murit pe drum, ├«n urma condi╚Ťiilor infernale, a lipsei apei ╚Öi a hranei. Al╚Ťii au murit ├«n lag─âre ╚Öi foarte pu╚Ťini au fost cei care au sc─âpat. ├Än 2008 mai locuiau ├«n ora╚Ö doar opt evrei. ├Än prezent, nici un evreu nu mai tr─âie╚Öte la Vatra Dornei. Germanii, pe de alt─â parte, au fost du╚Öi ├«napoi ├«n Reich ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, conform planului autorit─â╚Ťilor germane de a-i readuce ├«n patrie. M─ârturia trecerii lor pe meleagurile Dornei n-a r─âmas numai prin cl─âdirile de importan╚Ť─â ├«n dezvoltarea B─âilor, ci ╚Öi prin cimitirul catolic, un loc pe unde ast─âzi se mai trece, se mai aprind lum├«n─âri ╚Öi se mai aduc coroane. De╚Öi germanii au disp─ârut la r├«ndul lor, comunitatea catolic─â a rezistat datorit─â c─âs─âtoriilor mixte dintre popula╚Ťia b─â╚Ötina╚Ö─â ╚Öi colonizatori.

Cimitirul catolic, spre deosebire de cel evreiesc din localitate, este func╚Ťional ╚Öi ├«ngrijit. Cele dou─â c─âr─âri principale care traverseaz─â cimitirul dintr-un cap─ât ├«n altul s├«nt desz─âpezite constant dup─â ninsorile mai puternice, iar ├«n fiecare var─â se cose╚Öte iarba. Aici, ├«n ÔÇ×cimitirul-muzeuÔÇŁ, se odihnesc oamenii locului: primii colonizatori ajun╚Öi ├«n t├«rgul dornean, ctitorii Bisericii Catolice, notari, avoca╚Ťi, ingineri, solda╚Ťi, preo╚Ťi, profesori ╚Öi oameni simpli.

La intrarea sudic─â a cimitirului, aproape de poart─â, sub o cruce de metal grea ╚Öi lipsit─â de ornamente, ├«╚Öi duce ve╚Önicia Maria Chrsch, pre╚Öedinta ÔÇ×societ─â╚Ťii a femeilor romano-catholice Vatra DorneiÔÇŁ ╚Öi membr─â a Comitetului de ini╚Ťiativ─â ╚Öi construc╚Ťie a Bisericii. Moare ├«n 1955, dup─â aproape nou─â decenii de via╚Ť─â. Morm├«ntul ei, din c─âp─ât├«iul c─âruia se ridic─â crucea scund─â de care at├«rn─â o pl─âcu╚Ť─â sub╚Ťire de metal peste care i-a fost ├«ntip─ârit cu litere mici numele, e bine ascuns ├«ntre pietrele funerare din marmur─â neagr─â, astfel ├«nc├«t un simplu trec─âtor nu va putea s─â-l observe.

Aproape de c─ârarea central─â, la c├«╚Ťiva pa╚Öi de capel─â, dou─â chipuri surprinse, pu╚Ťin speriate ╚Öi obosite, dar cu privirile bl├«nde, ne opresc ├«n loc. Aici ╚Öi-au g─âsit lini╚Ötea Luise ╚Öi Franz Astalosch, p─ârin╚Ťii a opt copii dintre care supravie╚Ťuiesc doar trei: Blanka, Samual ╚Öi Francisc. Luise Astalosch, mama lor, ├«i va l─âsa orfani devreme, murind ├«n 1922, atunci c├«nd t├«n─ârul Francisc nu avea dec├«t ╚Öapte ani. Viitorul p─ârinte Francisc Astalosch va urma ╚ścoala Primar─â de cinci clase la Vatra Dornei, Seminarul din Ia╚Öi ╚Öi Seminarul Arhiepiscopal din Bucure╚Öti. Franz Astalosch moare la 1938, ├«n timpul penultimului an de studiu al fiului s─âu ├«n cadrul Academiei Teologice de la Bucure╚Öti. Va fi urm─ârit de Securitate vreme de 18 ani din cauza unchiului s─âu, scriitorul George Astalosch, mutat definitiv la 1971 ├«n Fran╚Ťa. Nenorocul va face ca P─ârintele Astalosch s─â fie ├«ngropat departe de p─ârin╚Ťii s─âi, ├«n cimitirul catolic din C├«mpulung Moldovenesc, la sf├«r╚Öitul mileniului doi, ├«n 1997.

Tot aproape de capel─â se afl─â un morm├«nt neobi╚Önuit. Orientat spre nord, nu spre vest, privind ora╚Öul, nu r─âs─âritul, se odihne╚Öte fostul primar pe timp de r─âzboi ├«ntre 1917-1918 ╚Öi preot la Vatra Dornei ├«ntre 1915-1929 Iulius Josef Weber. N─âscut la Pa╚Öcani (sau Dorohoi, dup─â unele surse), ├«n 1872, ca fiu al unui muncitor de la Compania de cale ferat─â Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn, urmeaz─â cursurile Seminarului diecezan ÔÇ×Sf├«ntul IosifÔÇŁ din Ia╚Öi, unde este hirotonit preot ├«n 1898. ├Än anul 1911, ├«╚Öi d─â doctoratul ├«n filosofie ╚Öi teolofie la Colegiul Germanicorum Hungaricum din Roma ÔÇô Universitatea Pontifical─â Gregorian─â, mo╚Ötenitoarea Colegiului Roman fondat de Igna╚Ťiu de Loyola. ├Än urma pagubelor produse de r─âzboi, se vede nevoit s─â cumpere, ├«n 1921, dou─â clopote noi pentru Biserica Catolic─â din localitate. La doar 57 de ani trece la cele ve╚Önice ╚Öi e ├«ngropat ├«n cimitirul catolic dornean.

Eduard von Bayersfeld-Bayer, notarul cezaro-cr─âiesc al comunit─â╚Ťii catolice de la Vatra Dornei ╚Öi casierul Comitetului de construc╚Ťie a Bisericii Catolice, ╚Öi-a g─âsit lini╚Ötea ve╚Önic─â aici, ├«n cimitirul de la poalele mun╚Ťilor. La nivel local, a reprezentat unul dintre cele mai importante personaje ├«n apari╚Ťia unei sucursale parohiale independente fa╚Ť─â de parohia de la Iacobeni, o localitate la 12 kilometri de Dorna, dar ╚Öi ├«n construc╚Ťia Bisericii Jubiliare ├Ämp─âratul Franz Joseph I, actual numit─â ÔÇ×Schimbarea la Fa╚Ť─â a lui IisusÔÇŁ, o adev─ârat─â capodoper─â arhitectural─â, ridicat─â dup─â ani de lupt─â ╚Öi str├«ngeri de fonduri, at├«t de la oamenii de r├«nd, c├«t ╚Öi de la ├«nalte personalit─â╚Ťi, precum Johann al II-lea, principe al Liechtenstein-ului vreme de 71 de ani, ╚Öi Arhiducele Eugen Ferdinand de Austria-Teschen, ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Teutoni din dinastia de Habsburg. Notarul Eduard von Bayersfeld-Bayer moare la 11 aprilie 1905, cu patru luni ├«nainte de sfin╚Ťirea bisericii ÔÇô 6 august, acela╚Öi an. Dup─â un veac, morm├«ntul lui a c─âzut prad─â mucegaiului, doar marmura neagr─â pe care ├«i este trecut numele a rezistat. Acolo unde ar fi trebuit s─â fie fotografia lui n-a r─âmas dec├«t un spa╚Ťiu gol care ne las─â nou─â, trec─âtorilor, libertatea de a ni-l imagina.

Michel ╚Öi Karolina Pop s├«nt ├«ngropa╚Ťi, de asemenea, ├«n micul cimitir catolic de provincie. Personaje importante ├«n comunitatea local─â, Karolina Pop, al─âturi de familia sa, a donat primul clopot al viitoarei biserici, pe c├«nd Michel Pop a fost cenzor al Comitetului de construc╚Ťie, don├«nd 100 de florini ├«n anul 1900. Tot atunci, Michel Pop moare, ca anul imediat urm─âtor ╚Öi so╚Ťia sa, Karolina, s─â-i urmeze drumul ve╚Öniciei, f─âr─â s─â mai apuce vreunul dintre ei sfin╚Ťirea clopotului ╚Öi finalizarea lucr─ârilor Bisericii, la 1905.

Aici, ├«n cimitirul oamenilor locului, zac eroi (c─âci eroul este erou ├«n ochii celui pentru care se lupt─â), precum Maxsa Iler, soldat austriac mort la 25 de ani ├«n Primul R─âzboi Mondial, ╚Öi Alexandru Pedimonte, student rom├ón c─âzut pe Tisa la 24 de ani ├«n cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, ├«n 1944. ├Än cimitirul oamenilor locului exist─â poezie. Pe spatele pietrei funerare a r─âposatului Reu╚Ťi Victor, so╚Ťia i-a scris urm─âtoarele r├«nduri: Unde e╚Öti? Te-aud mereu la geam / Cum vii tiptil cu pasul t─âu u╚Öor / Cu degetul cum ba╚Ťi ├«nceti╚Öor / TresarÔÇŽ m─â scolÔÇŽ alerg, nimic! / Doar m─âru-╚Öi scutur─â sfios un ram. O poezie care se recit─â singur─â, ├«ntr-un col╚Ť ├«ndep─ârtat al min╚Ťii, unde oamenii locului s├«nt ├«nc─â printre noi, vii, tineri ╚Öi preg─âti╚Ťi s─â ridice un t├«rg dintr-un sat, un ora╚Ö dintr-un t├«rgÔÇŽ

Ionu╚Ť-Tiberiu Balan este student al Universit─â╚Ťii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇŁ, Facultatea de Litere, Departamentul Jurnalism.

Foto: wikimedia commons

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg
Cum vorbim despre arhitectur─â?
Arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu.
Hai hui prin Zakynthos jpeg
Hai-hui prin Zakynthos
Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Bazaltul și asfaltul jpeg
Bazaltul și asfaltul
Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.