Marea de gunoi

Publicat în Dilema Veche nr. 853 din 13 - 19 august 2020
Marea de gunoi jpeg

Este incredibil c├«t de multe lucruri ne trebuie pe plaj─â: ╚Öezlonguri, umbrele, cear╚Öafuri, m─âsu╚Ťe, telefoane, c─âr╚Ťi, ╚Ťig─âri, scrumiere, m├«ncare, b─âutur─â, ╚Öepci, lo╚Ťiuni de plaj─â, ochelari de soare, bani, prosoape, haine de schimb, papuci, e╚Öarfe, c─âr╚Ťi de joc, table, tunuri cu ap─â, mingi. Din neglijen╚Ť─â, am omis multe dintre accesoriile de prim─â folosin╚Ť─â, f─âr─â de care confortul unei zile de bronzat ne-ar fi serios periclitat. C─âci nu te duci la mare ca s─â te privezi de confort, nu? Chiar ╚Öi a╚Öa, cu toate cele utile la ├«ndem├«n─â, siesta ├«ndestulat─â este mereu amenin╚Ťat─â de familii numeroase care vin ╚Öi se insereaz─â ├«ntre umbrelu╚Ťe, la limita distan╚Ťei de 2 m, sau de fum─âtori care fumeaz─â to╚Ťi deodat─â, ca s─â tr─âiasc─â bucuria inhal─ârii de nicotin─â ├«mpreun─â. Nu mai vorbim de melomani care ascult─â manele ├«n telefon sau de copiii care alearg─â ╚Öi ├«mpr─â╚Ötie nisip exact dup─â ce te-ai cremuit ╚Ötiin╚Ťific cu crema factor 30. Sup─âr─âtori s├«nt ╚Öi vecinii de cear╚Öaf care s├«nt am├«ndoi exper╚Ťi ├«n resurse umane ╚Öi care s├«nt la un fel de competi╚Ťie ├«n st─âp├«nirea domeniului, ├«n timp ce terasa pune muzic─â de bubuie, iar oameni feluri╚Ťi str─âbat regulat plaja cu colaci, scoici, n─âmol. De aceea, pentru c─â ai venit la mare cu nervii ├«n piuneze, iar aici nimeni nu ╚Ťi-i menajeaz─â, este nevoie de multe lucruri care s─â te fac─â, cu adev─ârat, fericit ╚Öi s─â te ajute s─â te bucuri de vacan╚Ťa pe care o meri╚Ťi pe deplin.

La sf├«r╚Öitul zilei, c├«nd soarele la amurg coloreaz─â apa M─ârii Negre cu o palet─â incredibil─â, c├«nd omenirea se ├«mpu╚Ťineaz─â ╚Öi terasele au ├«nchis, po╚Ťi contempla, ├«n lini╚Ötea punctat─â de ╚Ťipetele pesc─âru╚Öilor, valurile. Pur ╚Öi simplu, valurile. Doar c─â aceast─â bucurie simpl─â este maculat─â de mizeria pe care marea ├«ncearc─â s─â o returneze posesorilor. Fiece val aduce cu sine ambalaje dintre cele mai diverse, colorate strident. ├Änapoiaz─â lop─â╚Ťele ╚Öi g─âletu╚Öe, forme de locomotiv─â ╚Öi r─â╚Ťu╚Öte, fragmente de plastic care au fost ochelari de ├«not, pungi, saci, ╚Önururi. Capace ╚Öi dopuri puncteaz─â nisipul, al─âturi de recipiente din plastic ╚Öi aluminiu, caserole de m├«ncare ╚Öi r─âm─â╚Öi╚Ťe de tac├«muri albe, de unic─â folosin╚Ť─â. ├Än zona s─âlbatic─â a plajei, o u╚Ö─â de frigider ├«mpr─â╚Ötie la fiecare val spum─â poliuretanic─â, al─âturi de tuburi ruginite ╚Öi aproape de a se desface ├«n toate din care au fost, odinioar─â, alc─âtuite. Plasticul ├«nfrunt─â ├«ns─â mult mai bine apa s─ârat─â a m─ârii, iar garnituri de tot felul, bidoane de detergent, flacoane de lo╚Ťiune de plaj─â, col─âcei ╚Öi aripioare gonflabile arat─â ca noi, de╚Öi produsele respective nu se mai comercializeaz─â de ani buni.

╚śi chiar atunci c├«nd credeai c─â le-ai v─âzut pe toate ╚Öi c─â altceva nu mai poate ap─ârea, un val ├«╚Ťi aduce la picioare un pantof de muncitor, cu talpa ╚Öi bombeul tari ╚Öi care, judec├«nd dup─â scoicile care s-au lipit de el, a stat ├«n mare cel pu╚Ťin un an. Arat─â foarte bine ╚Öi, chiar ╚Öi cu scoici, ar putea face fa╚Ť─â cu succes rigorilor unui ╚Öantier. O sut─â de metri mai ├«ncolo, un alt pantof, alt model, alt num─âr.

Nimic din ce aduce marea la ╚Ť─ârm nu este de valoare. De fapt, majoritatea obiectelor s├«nt de unic─â folosin╚Ť─â sau ambalaje care oricum se arunc─â atunci c├«nd con╚Ťinutul este consumat. Nivelul de trai ne permite s─â arunc─âm, s─â ne debaras─âm de lucrurile devenite inutile, pentru a putea cump─âra altele, ╚Öi altele. Ne actualiz─âm mereu, din ce ├«n ce mai rapid, pentru a fi ├«n ton cu ultima mod─â, pentru a fi valida╚Ťi. Iar atunci c├«nd vedem pe plaj─â un pui de delfin mort, pe care ├«l ciugulesc pesc─âru╚Öii, ├«ntoarcem capul ╚Öi ne ├«ndrept─âm spre balansoarul din trunchi de mesteac─ân, ├«n jurul c─âruia se ├«ncol─âce╚Öte o ieder─â de plastic. Acolo, ├«n lumina fabuloas─â a apusului, fotografia de profil ne izbute╚Öte cel mai bine. ├Äns─â, dac─â am privi mai atent delfinul, am vedea c─â din gur─â ├«i iese o pung─â de plastic ╚Öi atunci, cine ╚Ötie, poate c─â iedera sintetic─â ni s-ar p─ârea nepotrivit─â, nelalocul ei, la fel ca tot gunoiul colorat care ne face via╚Ťa mai confortabil─â, ├«n fiecare zi.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Foto: wikimedia commons

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg
Cum vorbim despre arhitectur─â?
Arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu.
Hai hui prin Zakynthos jpeg
Hai-hui prin Zakynthos
Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Bazaltul și asfaltul jpeg
Bazaltul și asfaltul
Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?