Lectura ora┼čului

Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
Lectura ora┼čului jpeg

S─â cite┼čti ora┼čul nu este lucru u┼čor. De unde s─â-l prive┼čti ca s─â-l cuprinzi cu ochii? De foarte departe, el se ├«nf─â┼úi┼čeaz─â ca o siluet─â de case, turnuri, cupole, bidimensional, ├«ntocmai ca o pictur─â. De foarte departe, nu-l po┼úi cunoa┼čte, nu-i po┼úi vorbi. Nu-l auzi.

De deasupra, dintr-un montgolfier, po┼úi observa str─âzile, bulevardele, pie┼úele, traficul aglomerat, palatele ┼či cl─âdirile guvernamentale, catedralele, cartierele, cimitirele, chiar ┼či micile case. Vezi forma ora┼čului, iar ea poate fi o pas─âre, ca Brasilia, sau un p─âtrat, ca La Plata, sau chiar stea, cu un cerc de case, iar ├«n mijloc, un fulg de nea, ca Palmanova. ├Äi ├«n┼úelegi sensul, sau ┼úi-l imaginezi. Vezi cartierele bogate ┼či s─ârace, dup─â verdea┼ú─â, vezi parcurile ┼či ┼čantierele ├«necate ├«n praf. ╚śi chiar ai putea spune c─â ├«┼úi place ora┼čul, te-ai muta acolo, c─âci clima e bl├«nd─â, aerul curat, casele frumoase, parcurile verzi ┼či traficul bun, dar ar fi ├«ntru totul pripit, c─âci, cobor├«nd din balon ┼či str─âb─ât├«nd str─âzile, ai putea observa fa┼úade co┼čcovite, u┼či b─âtute ├«n cuie, iarb─â pe pragul caselor, storuri trase ┼či geamuri sparte, c├«ini url├«nd.

Doar parcurg├«nd str─âzile, po┼úi vedea gropile din asfalt, gunoiul de pretutindeni, putregaiul sau, dimpotriv─â, c─âutarea frumosului ├«n d─âltuirea pietrelor, ├«n umerii unor felinare, ├«ntr-o arcad─â sau coloan─â. Po┼úi auzi r├«sete sau scr├«┼čnete de din┼úi. Po┼úi vedea ├«ndr─âgosti┼úi ┼úin├«ndu-se de m├«n─â sau oameni tri┼čti alerg├«nd dispera┼úi. Noaptea, c├«nd ora┼čul se lini┼čte┼čte, ├«i po┼úi respira lini┼čtea ┼či parfumul teilor ┼či, ├«n zgomotul propriilor pa┼či, po┼úi z─âri, ca ├«ntr-o pictur─â de Edward Hopper,  o vitrin─â luminat─â ┼či, la o tejghea, un cuplu. Str─âb─ât├«nd ora┼čul cu r─âbdare, ├«i po┼úi descoperi reversul ascuns ├«n spatele firmelor luminoase, al restaurantelor sc─âldate ├«n lumin─â, r├«sete ┼či clinchet de pahare, ┼či atunci vei ┼čti dac─â e un ora┼č trist sau vesel, ├«nsp─âim├«ntat sau ├«ncrez─âtor, nevrotic sau seren.

Arhitectul olandez John Nicholas Habraken spune c─â lectura ora┼čului se aseam─ân─â cu observarea unei partide de ╚Öah, ├«ntr-o pauz─â a meciului. Dac─â nu ┼čtii jocul, po┼úi face o descriere minu┼úioas─â a ceea ce vezi ÔÇô cai, ture, pioni, p─âtrate albe ┼či negre, dimensiuni, diametre, stilistic─â ÔÇô, f─âr─â a ├«n┼úelege nimic din ceea ce se ├«nt├«mpl─â, de fapt. Cunosc├«nd regulile, ├«┼úi dai seama dac─â albul este ├«n avantaj, sau negrul, ├«ns─â nu po┼úi ┼čti cine este la mutare, nu ├«n┼úelegi dinamica. La fel ca ├«ntr-o partid─â de ┼čah, ora┼čul ├«nt├«mpin─â zorii la ├«ntret─âierea unor vectori opu┼či, unor for┼úe care ├«l modeleaz─â ┼či ├«i definesc caracterul. A cunoa┼čte cu adev─ârat un ora┼č ├«nseamn─â s─â-i prevezi viitorul, ├«n┼úeleg├«ndu-i prezentul. ╚śi nu e de ajuns.

Obrajii ora╚Öului s├«nt br─âzda┼úi de timp. Un sur├«s ascunde o cicatrice, iar privirea evoc─â o iubire pierdut─â. Sub un palat se afl─â un cartier ├«ntreg, distrus f─âr─â cru┼úare, piatr─â cu piatr─â, fresc─â cu fresc─â, gr─âdin─â cu gr─âdin─â, amintire cu amintire. ├Äntr-o vesel─â pia┼ú─â unde po┼úi s─â-╚Ťi comanzi o caricatur─â pentru un pol, ardeau rugurile sau sc├«r┼ú├«iau sp├«nzur─âtorile. Pe o scar─â se mai vede ├«nc─â o gaur─â ├«n perete ce m─ârturise┼čte un asasinat. Pe o groap─â de gunoi se afl─â acum un parc. Pe un vechi cimitir, o sal─â de bal. ├Äntr-o biseric─â, un muzeu. Ora┼čul este viu, rena┼čte dup─â incendii ┼či inunda┼úii, cutremure ┼či invazii. Sur├«sul usuc─â lacrimile, iar s├«ngele proasp─ât clocote┼čte. B─âtr├«nii ├«┼či retr─âiesc tinere┼úea, privindu-l. Dac─â-i ├«ntrebi, ├«┼úi vor spune c─â, ├«n urm─â cu cincizeci de ani, strada se numea altfel ┼či era renumit─â pentru balurile date de familia ce locuia casa cu logii ┼či majolic─â la parter, p├«n─â c├«nd fiica cea mare a bancherului a fugit cu un soldat din trupele de ocupa┼úie. Procesiunile religioase o cur─â┼úau periodic de patimi ┼či o fac ┼či acum, chiar dac─â mult mai rar. Ce nu s-a schimbat este pavajul din bazalt ┼či granit alb, ca o tabl─â de ┼čah infinit─â, ┼či fetele frumoase c─ârora b─âie┼úii le arunc─â noaptea trandafiri ├«n balcoane.

Ascult├«ndu-i pe b─âtr├«ni, vei sim┼úi poate o afinitate pentru acel ora┼č ┼či vei recunoa┼čte cu surprindere cl─âdiri pe care nu le-ai v─âzut niciodat─â, ascunse ├«ntr-un vis uitat al copil─âriei. Bosajele parterurilor ├«╚Ťi s├«nt familiare, iar piatra cubic─â este exact cum ┼úi-o aminte┼čti. ╚śtii sigur c─â ai deschis c├«ndva u┼ča din lemn cioplit pe l├«ng─â care treci, te ├«ntorci c├«┼úiva pa┼či ┼či ├«i ├«ncerci clan┼úa veche, ondulat─â, ruginit─â. ├Än parc, o bunic─â ├«╚Ťi z├«mbe┼čte de parc─â te-ar ╚Öti de copil. De┼či ├«l vezi pentru prima oar─â, ├«l recuno┼čti: este ora┼čul t─âu.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg
Cum vorbim despre arhitectur─â?
Arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu.
Hai hui prin Zakynthos jpeg
Hai-hui prin Zakynthos
Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Bazaltul și asfaltul jpeg
Bazaltul și asfaltul
Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.