Hai-hui prin Zakynthos

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 906 din 19 ÔÇô 25 august 2021
Hai hui prin Zakynthos jpeg

Trebuie s─â recunosc cu umilin╚Ť─â c─â am un amic care iube╚Öte Grecia cel pu╚Ťin la fel de mult ca mine (dac─â nu ╚Öi mai mult). Fiind pasionat de aceast─â ╚Ťar─â, o str─âbate ne├«ncetat de vreo ╚Öase-╚Öapte ani. Iar ca un bun prieten, profit de aceast─â conjunctur─â ╚Öi m─â inspir. Unde s-a cazat, ce este de v─âzut ├«n insula X sau Y, unde se poate m├«nca mai bine, trasee etc. Ce sens are s─â-mi petrec zeci de ore studiind ceea ce au scris sute de al╚Ťi c─âl─âtori, ce s-a publicat ├«n ghidurile turistice sau au comentat al╚Ťii? Prefer s─â merg la sigur. Iar el nu se sup─âr─â. P├«n─â la urm─â, o fac pe banii mei. P├«n─â ├«n aceast─â var─â observasem trei insule grece╚Öti (Thassos, Corfu ╚Öi Lefkada). Anul trecut mi-am f─âcut planuri pentru a ajunge ├«n Evia, dar pandemia mi-a dat planurile peste cap. ├Än prim─âvar─â mi-am zis c─â, dac─â pandemia va permite, mi-a╚Ö duce familia pe o alt─â insul─â a Arhipelagului Ionic, ├«n mult mai cunoscuta Zakynthos. ├Änc─â din februarie am rezervat un apartament, am pl─âtit un mic avans, a╚Öa cum se procedeaz─â de regul─â ├«n Grecia. ╚śi, evident, am ├«nceput s─â m─â rog s─â pot ajunge ├«n Grecia. Vara trecut─â m─â rezumasem doar cu un all-inclusive bulg─âresc cam banal, de numai ╚Öase zile. Inutil de spus c─â ├«ntr-a patra zi deja ne plictisiser─âm.

Arhipelagul Ionic are o istorie foarte interesant─â. ├Än afara faptului c─â a fost ocupat de multe imperii, r─âm├«ne remarcabil faptul c─â numai cel otoman nu a reu╚Öit s─â le subjuge. De altfel, este singura p─ârticic─â din Grecia care nu a fost ocupat─â de Imperiul Otoman, iar aceasta este foarte vizibil, mai ales ├«n arhitectura deosebit─â a ora╚Öelor mai mari precum Corfu City, Lefkada City sau Zakynthos City (evident, termenul de city este cam pompos pentru ni╚Öte or─â╚Öele de 20-30.000 de locuitori, ├«ns─â dac─â le compar─âm cu satele insulelor, exist─â o deosebire important─â). Vene╚Ťienii au ╚Ťinut cu din╚Ťii de acest minunat arhipelag. Elita politico-economic─â a ├«nceput s─â vorbeasc─â italiana, s─â treac─â la catolicism. Anumite terenuri ├«nc─â ar fi ├«n posesia unor familii de italieni (cel pu╚Ťin ├«n Zakynthos), iar cl─âdirile bisericilor, acum ortodoxe, tr─âdeaz─â influen╚Ťele italice. ├Än 1797, Republica Vene╚Ťia ╚Öi-a ├«ncetat glorioasa existen╚Ť─â, iar insulele ionice au fost preluate de c─âtre Napoleon, care avea planurile lui de expansiune teritorial─â. Fran╚Ťa a anexat frumoasele insule, ├«ns─â nu pentru mult timp (au fost organizate trei departamente). Dup─â numai un an, amiralul rus U╚Öakov i-a alungat pe francezi, stabilind Republica Septinsular─â (arhipelagul are ╚Öapte insule mai mari ÔÇô Corfu, Zakynthos, Ithaca, Cefalonia, Lefkada, Paxi si Kythera) sub condominium ruso-turc. Pentru prima oar─â, popula╚Ťia greac─â a avut dreptul de a se autoguverna. ├Än 1807, francezii au revenit, reocup├«ndu-le prin Tratatul de la Tilsit. Nici de aceast─â dat─â nu aveau s─â se men╚Ťin─â mai mult c─âci, ├«n 1809, Royal Navy avea s─â ├«nfr├«ng─â flota francez─â ├«n largul coastelor insulei Zakynthos  (la 2 octombrie 1809), ocup├«nd Cefalonia, Zakynthos ╚Öi Kythira (cea mai sudic─â din acest arhipelag). ├Än 1810 avea s─â cad─â ╚Öi Lefkada, doar ├«n insula Corfu francezii men╚Ťin├«ndu-se p├«n─â ├«n 1814. Fascinanta istorie a acestor minunate locuri avea s─â continue. Prin Tratatul de la Paris din 1815 se formau Statele Unite ale Insulelor Ionice, sub protectorat britanic. Dup─â anii 1830 ╚Öi apari╚Ťia statului elen independent, grecii din arhipelag au ├«nceput s─â-╚Öi manifeste dorin╚Ťa de a se uni cu acesta. Englezii au cedat, una din foarte pu╚Ťinele d─â╚Ťi c├«nd s-au retras de bun─âvoie, iar ziua de 21 mai 1864 avea s─â fie una de referin╚Ť─â pentru aceste insule (├«n ora╚Öul Zakynthos exist─â o strad─â central─â care poart─â acest nume) ╚Öi le-au predat regatului grec. Evident c─â foarte pu╚Ťine persoane viziteaz─â un loc doar pentru c─â are o istorie interesant─â, dar nu stric─â s─â ╚Ötim mai multe.

Odat─â ajuns ├«n portul Kyllini, care asigur─â leg─âtura maritim─â ├«ntre Grecia continental─â, Cefalonia (care este insula cea mai mare dintre cele ╚Öapte) ╚Öi Zakynthos, am c─âutat portul. ╚śtiam c─â exist─â o curs─â a companiei Levante Ferry la ora 17,30. Condusesem bine ╚Öi pe la ora 16,30 parcam ├«n port. M-am dat jos, iar c─âldur─â de amiaz─â m-a izbit frontal. Erau cel pu╚Ťin 36-37 de grade Celsius. Dar m─â a╚Öteptam. Trebuia s─â cump─âr biletele pentru feribot. Fiicei mele de 16 ani ├«i f─âcusem testul PCR ├«n ╚Ťar─â, ne parvenise rezultatul (negativ) c├«nd eram ├«n Bulgaria, pentru c─â aflasem c─â adolescen╚Ťii trebuiau s─â fac─â dovad─â vaccin─ârii sau a testului. Evident c─â la controlul de rutin─â nimeni nu ne-a mai cerut acest document. Erau mult prea multe ma╚Öini care a╚Öteptau, prea pu╚Ťin timp. Doi angaja╚Ťi ai firmei solicitau cele dou─â formulare pe care le completaser─âm ├«n ma╚Öin─â ╚Öi pe care le primiser─âm de la ghi╚Öeu. Unde ne cazam, de unde veneam, dac─â eram vaccina╚Ťi, c├«t st─âteam, informa╚Ťii de baz─â. Am r─âsuflat u╚Öurat abia c├«nd am deschis prima sticl─â de Mythos. Dac─â eram ├«mbarcat pe feribot era ca ╚Öi cum a╚Ö fi fost pe insul─â. Nu se mai putea ├«nt├«mpla nimic. Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.

A. ├Än sudul insulei Zakynthos, ├«ncep├«nd din anul 1999 (printr-un decret preziden╚Ťial) a luat fiin╚Ť─â un interesant Parc Na╚Ťional Marin, care este administrat de c─âtre o Agen╚Ťie de Management. Scopul instituirii acestui Parc Na╚Ťional este acela de a proteja o serie de specii de p─âs─âri, reptile ╚Öi animale, cea mai celebr─â fiind, desigur, broasca ╚Ťestoas─â Caretta caretta. Aceste broa╚Öte ╚Ťestoase tr─âiesc ├«n Marea Adriatic─â ╚Öi ├«n Marea Ionic─â, plimb├«ndu-se din Croa╚Ťia p├«n─â ├«n Grecia, bucur├«ndu-se de o minunat─â libertate de mi╚Öcare. P├«n─â la urm─â, at├«t Croa╚Ťia, c├«t ╚Öi Grecia s├«nt membre ale Uniunii. Chiar dac─â au pl─âm├«ni ╚Öi respir─â aer, cea mai mare parte a vie╚Ťii ╚Öi-o petrec sub ap─â. Motivul pentru care Golful Laganas a ajuns s─â fie protejat prin lege este faptul c─â pe aceste plaje femelele ├«╚Öi depun ou─âle (chiar ╚Öi o sut─â pe sezon) ╚Öi care ar sem─âna cu ni╚Öte mingi de ping-pong. Eu nu le-am v─âzut, dar at├«t pe plaja de pe insula Marathonisi, c├«t la Dafni am observat ni╚Öte be╚Ťe de lemn, ├«nfipte ├«n nisip, tocmai pentru a proteja aceste cuiburi ╚Öi pentru ca turi╚Ötii s─â nu calce peste ele. De la ora 19, pe aceste plaje turi╚Ötii nu mai au acces. ├Än ambele locuri exist─â o suprafa╚Ť─â de plaj─â unde turistului ├«i este interzis accesul. Era evident c─â broa╚Ötele ╚Ťestoase nu aveau cum s─â nu fie exploatate turistic de c─âtre ├«ntreprinz─âtorii autohtoni. De altfel, ├«n toate magazinele de suveniruri puteai cump─âra diverse obiecte care aveau forma lor, de la magne╚Ťi de frigider, plu╚Öuri de zece euro, c─âr╚Ťi po╚Ötale, calendare, mici sculpturi foarte scumpe etc. Dar ele puteau fi ╚Öi admirate. Live. ├Än prima zi de vacan╚Ť─â, ne-am r─âsf─â╚Ťat nu numai cu frumoasa insuli╚Ť─â Camino, unde ne-am b─âl─âcit pe cinste ├«n apele verzi, ci ╚Öi cu o excursie pe unul dintre nenum─âratele vapora╚Öe care ├«nconjoar─â Golful Laganas ╚Öi propun tot fel de itinerarii. ├Änainte de a ajunge pe insuli╚Ťa Marathonisi ╚Öi a admira pe╚Öterile am fost transporta╚Ťi ├«n Golful Laganas pentru a vedea o astfel de broasc─â ╚Ťestoas─â. Am avut noroc. C─âpitanul micului vas reperase o umbr─â neagr─â pe fundul apei. Mie nu-mi spunea nimic, mai mult, am confundat-o cu o st├«nc─â, ├«ns─â exper╚Ťii au stabilit f─âr─â putin╚Ť─â de t─âgad─â c─â aveam de-a face cu o broasc─â testoas─â adormit─â. Mie ├«mi erau dragi broa╚Ötele ╚Ťestoase ├«nc─â din anii 1990, c├«nd nu ratam nici un episod al serialului cu ╚Üestoasele Ninja. ├Än scurt timp, ╚Öi alte ambarca╚Ťiuni s-au str├«ns ╚Öi mai bine de 30 de perechi de ochi se a╚Ťinteau spre fundul marii, doar-doar broasca va avea bunul-sim╚Ť s─â se ridice la suprafa╚Ť─â. Grecii vorbeau ├«ntre ei, puneau pariuri, cine va fi mai norocos, ├«╚Ťi dau dou─â beri dac─â, ba nu, tu ├«mi dai trei etc. ├Än timpul ├«ncordatei a╚Ötept─âri de cinci-╚Öase minute (unicul marinar de pe vas, care era ├«n acela╚Öi timp ╚Öi ghid, ne-a asigurat c─â puteam sta ╚Öi o jum─âtate de or─â a╚Ötept├«nd ca broasca s─â ias─â la suprafa╚Ť─â) s-a petrecut ╚Öi un incident bizar, care avea s─â m─â urm─âreasc─â de-a lungul ├«ntregii vacan╚Ťe. Copiii m-ar fi auzit spun├«nd ÔÇ×LetÔÇÖs shoot the turtleÔÇť, ceea ce eu nu-mi aduc deloc aminte. Cert este c─â nu exist─â dec├«t versiunea lor (oral─â) ├«mpotriva punctului meu de vedere. ├Än mod sigur, un activist ecologist, dac─â ar fi auzit replica, pseudo-amuzant─â, m-ar fi aruncat peste bord. Oricum, apa era mic─â ╚Öi a╚Ö fi ajuns f─âr─â probleme la ╚Ť─ârm. Evident c─â replica mea se dorea una ├«n registru ironic, un fel de amenin╚Ťare voalat─â la adresa broa╚Ötei, magnific─â creatur─â, care se odihnea la doi metri de noi, d├«nd dovad─â de nesim╚Ťire. Admiratorii ├«╚Öi ╚Ťineau r─âsuflarea, iar ea dormita arogant─â. S├«nt sigur c─â la un moment dat chiar am auzit-o sfor─âind. Totu╚Öi, agita╚Ťia cre╚Ötea, a╚Öa c─â la un moment dat a ie╚Öit la suprafa╚Ť─â ╚Öi s-a ar─âtat ├«n toat─â splendoarea ei natural─â zecilor de paparazzi care s-au gr─âbit s─â o imortalieze prin sute ╚Öi mii de cadre. ÔÇ×A╚Öa ai zis, letÔÇÖs shoot the turttle.ÔÇť

p23 plaja laganas zakynthos wc jpg jpeg

B. E greu de ├«n╚Ťeles (pentru un rom├ón) cum reu╚Öesc grecii s─â fie at├«t de amabili. Sigur este ╚Öi pentru c─â ╚Ötiu c─â depind (cel pu╚Ťin cei din insule) de turist ╚Öi de turism, dar aceasta-i doar o explica╚Ťie par╚Ťial adev─ârat─â. Reu╚Öesc s─â nu fie b─âd─ârani. ╬ô. ╚śi ├«n Zakynthos ÔÇô dar se aplic─â ├«n toat─â Grecia ÔÇô am observat camionetele (pick-up) grecilor, care dateaz─â din anii 1980, pe c├«nd noi st─âteam la coad─â la salam cu soia. S├«nt mai ales ma╚Öini folosite pentru a transporta ceva, dintr-o parte ├«n alta. ├Än unele cazuri, micii comercian╚Ťi greci le ├«ncarc─â cu fructe, str─âb─ât├«nd cu 20 km/h ╚Öoselele insulelor, url├«nd ├«n difuzoare. Cam cum se ├«nt├«mpl─â prin satele rom├óne╚Öti. S├«nt m─ârci japoneze. Remarcabil este c─â ╚Öoferii s├«nt exper╚Ťi ├«n arta c├«rpelii mecanice. ╬ö. Din nordul insulei, din micul port Agios Nikolaos, unde ne-am ├«mbarcat ├«ntr-o croazier─â pentru a vedea celebrele Grote Albastre, se z─ârea Cefalonia. ├Äntre cele dou─â insule ar exista ╚Öi feriboturi care asigur─â leg─âtura maritim─â. Locuitorii celor dou─â insule vecine nu prea se ├«n╚Ťeleg. Doar s├«nt vecini. ╬Ľ. ├Än timpul zilei, greierii ├«╚Öi f─âceau de cap, dar seara era acaparat─â de sunetul electric al miilor de l─âcuste, care dominau fondul sonor al colinelor acoperite cu planta╚Ťii de m─âslini. Zakynthos este o insul─â incredibil de verde, foarte pu╚Ťin afectat─â de teribilele incendii de vegeta╚Ťie din Grecia. ╬Ś. Oare nu exist─â nici un document ├«n familie care s─â dovedeasc─â faptul c─â str─â-str─âbunicul meu, tat─âl lui Chiriac, originar din Grecia, venea de fapt din vreo insul─â (oricare, nu am preferin╚Ťe) unde de╚Ťinea c├«teva livezi de m─âslini? Cum ├«i ╚Ötiu pe cei din familia mea, s├«nt sigur c─â le-ar fi revendicat ╚Öi nu mi-ar fi spus nimic. ╬ś.├Än Grecia nu este nici o problema dac─â ├«╚Ťi stabile╚Öti tab─âra l├«ng─â sectorul ╚Öezlongurilor, ├«╚Ťi ├«ntinzi cear╚Öaful, ├«╚Ťi ├«nfigi umbrela chinezeasc─â, te instalezi. Nu te alung─â nimeni. Nu te prive╚Öte nimeni cu superioritate ╚Öi sc├«rb─â. Mai mult, pe ├«ngusta plaj─â Pelagaki Lithai, t├«n─ârul grec care era responsabil cu aceast─â treab─â a ajutat un pensionar maghiar s─â-╚Öi ├«nfig─â mai ad├«nc umbrela ├«n nisip. ╬Ť.E drept c─â pre╚Ťurile practicate ├«n insule s├«nt aproape duble fa╚Ť─â de cele unde se str├«ng elenii. ├Än satul unde am stat, Vasilikos, am studiat o tavern─â care avea un aer mai pauper, mai de ╚Ťar─â, unde se str├«ngeau ╚Öi socializau autohtonii. Probabil c─â ╚Öi pre╚Ťurile de acolo erau mai mici dec├«t cele de la tavernele de fi╚Ťe. M. Fa╚Ť─â de infrastructura rutier─â din Thassos, Lefkada sau chiar ╚Öi Corfu, cea din Zakynthos m-a surprins pl─âcut, ╚Öoselele erau bine asfaltate, mai mult, am v─âzut pentru prima oar─â de c├«nd vizitez insulele grece╚Öti ╚Öi mici segmente proasp─ât asfaltate. ╬Ł. Phantasmatiki, un cuv├«nt adorabil pe care l-am re╚Ťinut, fiind rostit ├«n cadrul unei reclame de pe singurul post de radio care difuza numai muzic─â ├«n limba englez─â. Da, phantasmathiki. ╬á. Proprietarul Panagiotis a fost mult mai pu╚Ťin intruziv dec├«t Yoanis din Lefkada. Am comunicat de vreo patru ori prin WhatsApp. La venire, ├«mi l─âsase cheia ├«n u╚Öa apartamentului, la fel precum am f─âcut eu c├«nd am plecat. Abia ├«n a treia zi am reu╚Öit s─â ne coordon─âm pentru a-i achita diferen╚Ťa. A fost fericit c├«nd i-am spus c─â eu am bancnote, b─ânuia c─â poate vreau s─â pl─âtesc cu cardul. ÔÇ×├Ä╚Ťi trimit chitan╚Ťa pe e-mail?ÔÇť, m-a ├«ntrebat. ÔÇ×Stai lini╚Ötit, nu e nevoie, nu am ce face cu eaÔÇť, i-am r─âspuns balcanic. A patra sear─â, c├«nd ne ├«ntorceam din ora╚Öul Zakynthos, l-am surprins cu o lantern─â. Nu ╚Ötiu dac─â a╚Ötepta pe cineva sau chiar pe noi, s─â ne numere. ÔÇ×S├«nte╚Ťi patru?ÔÇť, m-a ├«ntrebat. ÔÇ×P─âi da, s├«ntem doar patru, c├«╚Ťi ai vrea s─â fim?ÔÇť E posibil s─â fi fost p─âc─âlit de al╚Ťi turi╚Öti, nu ╚Ötiu. ╬í(ro). R─âm├«ne uimirea mea continu─â cum de este posibil ca ├«ntr-un loc at├«t de restr├«ns din punct de vedere geografic s─â existe at├«t de multe atrac╚Ťii de tot felul, ├«ntr-o combina╚Ťie fin─â ├«ntre crea╚Ťiile umane ╚Öi cele ale naturii, ├«ntr-o ├«mpletire at├«t de armonioas─â. ╬ú. Cobor├«nd ├«ntr-o dup─â-amiaz─â serpentinele c─âtre Porto Vromi, am asistat la spectacolul contopirii cerului cu marea. Pur ╚Öi simplu, nu mai puteai spune unde ├«ncepe unul ╚Öi unde se termin─â cel─âlalt. Iar pentru aceasta regizorul folosea c├«teva zeci de nuan╚Ťe de albastru. T. Cine ar fi crezut acum trei decenii c─â noi, rom├ónii (sau m─âcar o parte semnificativ─â), vom putea avea ├«n timpul concediilor acelea╚Öi condi╚Ťii precum occidentalii, c─â vom putea vizita acelea╚Öi locuri precum ei, c─â vom conduce cam acelea╚Öi ma╚Öini (dac─â nu, uneori, chiar mai puternice ╚Öi mai scumpe) ├«n condi╚Ťiile ├«n care eram paria Europei, mai ales dup─â Revolu╚Ťia furat─â de nomenclaturi╚Ötii lui Iliescu, alia╚Ťi cu ofi╚Ťerimea Securit─â╚Ťii? ╬ą. ├Än apartamentul unde am locuit se afla ╚Öi un televizor. ├Än primele dou─â zile nu a func╚Ťionat pentru c─â nu pornea. Dup─â ce proprietarul l-a schimbat, am observat c─â era conectat la o anten─â parabolic─â ce oferea vreo 600 sau 700 de programe, ├«n toate limbile P─âm├«ntului, cu excep╚Ťia limbii rom├óne. L-am fixat pe canalul BBC World Service. Nu ├«mi strica s─â aud limba englez─â c├«teva ore, oricum peste tot m─â ├«n╚Ťelegeam numai ├«n englez─â. Grecii din Zakynthos cunosc mai pu╚Ťine cuvinte ├«n limba rom├ón─â dec├«t cei din Thassos. La BBC am urm─ârit cu mare interes episoadele documentarului Wonders of Greece exact despre istoria Jocurilor Olimpice care tocmai ├«ncepeau. M─â ├«ntrebam cu melancolie dac─â ├«n Rom├ónia s-a recurs la o astfel de alfabetizare istoric─â la televizor. ╬Ž. La acela╚Öi post BBC se difuzau fragmente dintr-un interviu al unui fost top-model de origine musulman─â, care denun╚Ťa industria din care f─âcuse parte. Moderatorul ├«i c├«nta, normal, ├«n strun─â, denun╚Ť├«nd standardele occidentale ├«n materie. T├«n─âra, foarte bine machiat─â, rujat─â, chiar dac─â pe cap avea tradi╚Ťionalul hijab, denun╚Ťa faptul c─â marii creatori nu aveau stili╚Öti musulmani. M─â a╚Ötept ca, ├«n trei-patru zile de la interviu, fiecare s─â fi angajat nu unul, ci doi. M─â ├«ntrebam amuzat cam c├«╚Ťi bani i-a pl─âtit BBC frumoasei musulmane ╚Öi, de asemenea, cam c├«╚Ťi bani c├«╚Ötig─â ea de pe urma detestabilei industrii vestice de modeling. ╬Ę. Rom├ónii ajung ├«n num─âr mai mic ├«n Zakynthos, dar asta nu ├«nseamn─â c─â nu o fac. Pe plaja Porto Zor din apropierea satului Vasilikos, unde ne-am cazat, am urm─ârit ╚Öi discu╚Ťia dintre dou─â tinere cupluri de rom├óni care aparent s-au ├«nt├«lnit ╚Öi ├«mprietenit chiar acolo. Unul era din Bra╚Öov ╚Öi cel─âlalt din Craiova. S-au vorbit multe, nu mai ╚Ťin minte, dar o ├«ntrebare mi-a r─âmas ├«n minte. Bra╚Öoveanul ├«l ├«ntreba franc pe craiovean: ÔÇ×Este adev─ârat c─â ave╚Ťi mul╚Ťi ╚Ťigani ├«n Craiova?ÔÇť. ├Än sta╚Ťiunea Argasi, un jeep negru, cu numere de Bucure╚Öti, previzibil, a blocat accesul pe una din cele dou─â benzi ale aglomeratei ╚Öosele pentru ca ╚Öoferul s─â-╚Öi cumpere ni╚Öte pateuri. Dup─â cinci minte de a╚Öteptare, am reu╚Öit ├«n cele din urm─â s─â-l dep─â╚Öesc. ├Än rest, ne-am putut bucura de lipsa cona╚Ťionalilor no╚Ötri ├«n voie. ├Äi ├«ndur─âm suficient ├«n timpul ├«ntregului an. ÔäŽ. Cum ├«mi voi p─âc─âli familia ca ╚Öi ├«n anul viitor s─â mergem tot ├«n Grecia? Da, le spun c─â schimb─âm, de data asta vom mergem ├«n Elada. ├Än plus, nu mai mergem ├«n Corfu sau Lefkada sau Zakynthos, dar totu╚Öi, a╚Ťi v─âzut Cefalonia sau Evia? De ce s─â ne risc─âm c├«nd putem merge la sigur?

Codru╚Ť Constantinescu este istoric ╚Öi consilier pentru afaceri europene la Prefectura Prahova. Cea mai recent─â carte publicat─â este Liber ├«n Europa (Editura Vremea, 2021).

Foto: Marathonisi, Golful Laganas, Zakynthos (sus), Plaja Laganas, Zakynthos (jos) - wikimedia commons

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg
Cum vorbim despre arhitectur─â?
Arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Bazaltul și asfaltul jpeg
Bazaltul și asfaltul
Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.