Reţeta "Educativa"

Daria DRAGOMIR
Publicat în Dilema Veche nr. 386 din 7 - 13 iulie 2011
Reţeta "Educativa" jpeg

Educaţia în România, o cursă cu obstacole

Lipsa aplicabilităţii cunoştinţelor este o problemă pe care o resimt în mod deosebit angajatorii. De aceea, din ce în ce mai mulţi români aleg universităţile de ştiinţe aplicate din Danemarca sau Olanda, pentru a-şi lua o diplomă, sistemele educaţionale din aceste ţări oferind un echilibru între partea teoretică şi cea practică. Cînd profesorii notează cu note de 9 şi 10 măiestria copy/paste-ului, dispare motivaţia studentului de a se strădui, de a se informa, de a merge la bibliotecă şi de a studia. De aici şi lipsa pregătirii. 

Da, şi eu pot să studiez în străinătate

Din 2005, de la prima ediţie a RIUF – Romanian International University Fair – elevii şi studenţii din România învaţă să spună „Da, şi eu pot să studiez în străinătate“.

Anual, aproximativ 4000 de români aleg să studieze în altă ţară decît România. Dacă punem la socoteală şi „Erasmus-ii“, numărul acestora se dublează. Cu toate acestea, România stă destul de prost la capitolul „studenţi internaţionali“ – aproximativ 2% din totalul numărului de elevi şi studenţi români aleg o diplomă internaţională; Bulgaria stă mai bine ca noi cu un procent egal cu 9.

Tocmai de aceea Grupul Educativa încearcă să micşoreze această diferenţă, intervenind în mai multe direcţii, propunînd sistemului de stat o reţetă non-guvernamentală. Cum sună această reţetă?

În primul rînd, se serveşte o porţie de RIUF

RIUF este cel mai mare tîrg de universităţi internaţionale din România, care pune la dispoziţie oferte de studiu internaţionale de la 0 euro pînă la cîteva mii. În cei şapte ani de activitate, peste 280 de universităţi şi-au trimis reprezentanţii în România pentru a recruta studenţi. Yale, Harvard, Oxford, Princeton, Stanford, King’s College London – au trecut şi ele pe la RIUF pentru a-i întîlni pe cei aproximativ 75.000 de vizitatori dornici să aplice pentru a studia în afară.

Anul acesta, RIUF se desfăşoară de două ori pe an, primăvara şi toamna, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, iar printre susţinătorii evenimentului, care participă ediţie de ediţie, se află CampusFrance, DAAD, British Council, EducationUSA/Comisia Fulbright.

Din 2009 RIUF a introdus conceptul de Spot Admissions. Adică, aplicînd în prealabil, vizitatorii RIUF sînt programaţi la interviuri cu reprezentanţii universităţilor internaţionale, în aşa fel încît pot afla pe loc dacă sînt admişi sau nu. 

Se asezonează, mai apoi, cu EDMUNDO

EDMUNDO este un serviciu de consiliere gratuită pentru studii în străinătate şi reprezintă, în România, peste 45 de instituţii academice din Europa şi America de Nord.

În primii ani de RIUF ne-am dat seama că elevii şi studenţii au nevoie de mai mult ajutor în a aplica la o anumită instituţie de învăţămînt. Astfel a apărut EDMUNDO, un program prin care doream să întîmpinăm nevoia de informaţii, de sfaturi referitoare la procesul de admitere, la alcătuirea dosarului de aplicaţie, la găsirea metodelor de finanţare, să oferim şi informaţii privind comunităţile de români din străinătate etc.

În afară de consilierea propriu-zisă, prin EDMUNDO am încercat să aducem şi un suflu nou, promovînd pentru prima dată în România destinaţii de studiu mai necunoscute, precum Danemarca, Olanda sau, mai nou, Suedia. Aceste ţări erau considerate, acum cîtăva vreme, a fi mai degrabă „exotice“ pentru viitorii studenţi internaţionali, decît alternative reale pentru Marea Britanie, de exemplu, Franţa sau SUA.

În cei patru ani de activitate, aproximativ 2000 de elevi şi studenţi au primit sfaturi de la consilierii EDMUNDO, iar boom-ul migrării educaţionale este cel mai bine dovedit de dublarea, de la an la an, a numărului celor care îşi fac bagajul, luîndu-şi inima în dinţi şi biletul de avion, devenind studenţi internaţionali. Dacă în 2008 numărul acestora era egal cu 80, în 2009, numărul aproape s-a dublat (150), în 2010 fiind de 260, pentru ca să ajungă, anul acesta, în 2011, la cifra de 500.

Se presară Forumul Educaţiei

FED – Forumul Educaţiei se doreşte a fi un spaţiu comun de interacţiune şi dezbatere pentru toţi actorii din educaţie. Iniţiativa este în floare – conferinţe peste conferinţe, mese rotunde, seminarii, traininguri, ateliere, sesiuni etc. Însă dacă eforturile nu se vor cumula, dacă nu privim cu toţii în aceeaşi direcţie, riscăm să ne pierdem, să ne risipim. Nu degeaba se spune că „unde-s doi puterea creşte“. Lipsa de sincronizare dintre instituţiile care organizează evenimente educaţionale a făcut ca publicul pe care îl targetăm să fie suprasaturat cu oferte – un motiv în plus pentru lipsa de responsivitate a acestuia. Concluziile FED 2011, structurate de către Alexandru Ghiţă, preşedintele Grupului EDUCATIVA, arată că se fac paşi importanţi pentru creşterea competivităţii în educaţie în vederea unei schimbări reale, astfel încît organizaţiile încep să se uite la nevoile reale ale beneficiarilor direcţi (studenţii, angajatorii), şi nu doar la propria structură. Mai mult, antreprenoriatul trebuie să devină un cuvînt pe buzele tuturor, acesta să fie motorul schimbării, şi nu să aşteptăm ca altcineva să producă schimbarea sau să apară mereu o nouă Lege a Educaţiei.

Daria Dragomir este coordonator de evenimente ale Grupului Educativa.

Master franco român: Politica în Europa  jpeg
Master franco-român: Politica în Europa.
Facultatea de Ştiinţe Poiitice şi EHSS oferă anul acesta un program comun de master: Politica în Europa. State, frontiere şi societăţi.
Angajatorii despre studenţi jpeg
Angajatorii despre studenţi
Pe 23 mai, în clădirea Rectoratului din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, am luat parte la conferinţa de lansare a proiectului susţinut de Ministerul Educaţiei – „De la teorie la practică prin Întreprinderea simulată“.
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc jpeg
"Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc
Cum? Cine? Cînd? – au fost doar cîteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă invitaţii conferinţei „Soluţii pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţămînt românesc“, susţinută de Fundaţia „Dinu Patriciu“ pe data de 15 iunie, la Universitatea Bucureşti.
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România jpeg
Investitori nonguvernamentali în educaţia din România
Trebuie să menţionez, de la bun început, faptul că nu mai întrezăream, în prima jumătate a acestui an, o a doua ediţie a Forumului Educaţiei din România, fiecare dintre iniţiatorii Forumului fiind prins într-o agendă personală destul de stufoasă.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Societatea civilă şi educaţia
Gala Premiilor în Educaţie este actualizată de la un an la altul, conform schimbărilor prin care trece sistemul educaţional românesc, dar valorile acesteia (transparenţa, sustenabilitatea, voluntariatul) se păstrează.
Orizonturi deschise jpeg
Orizonturi deschise
Nu-mi place să arunc cu pietre nici în sistemul de educaţie românesc, nici în industria de publicitate. Dar există totuşi diferenţe. Pe scurt, să spunem că în perioada facultăţii am învăţat despre publicitate din seminarii şi conferinţe, iar la master le-am pus cap la cap.
Cinci luni pe frînghia Cordiliera Pacific jpeg
Cinci luni pe frînghia Cordiliera-Pacific
O călătorie în Chile e cu atît mai plină de suspans şi savoare cu cît se aşază mai aproape de zilele importante din an, sărbătorile religioase sau Ziua Naţională, care are loc pe 18 septembrie şi la care am avut şansa să particip, alături de cîţiva prieteni chilieni şi familiile lor.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Practica teoriei
Nu pot avea un punct de vedere referitor la ceea ce se întîmplă în general, dar cred că, în special în ceea ce priveşte studiile academice, unde teoria şi practica trebuie să meargă mînă în mînă, focus-ul cade, într-adevăr, mai mult pe partea teoretică, şi mai puţin pe deprinderi practice.
Un alt fel de forum jpeg
Un alt fel de forum
De obicei discuţiile despre educaţie se reaprind la început de an şcolar/universitar, în apropierea bac-ului, a admiterii şi, la răstimpuri, cînd au loc greve ale profesorilor sau schimbări legislative, după cum s-a întîmplat cu mult aşteptata Lege a Educaţiei.
Contestatari şi idealişti jpeg
Contestatari şi idealişti
Probabil cea mai mare dilemă a sistemului universitar european este şi rămîne, la ora actuală, sistemul Bologna. Contestat în alte ţări „bologneze“, cum este el perceput de către studenţii din România şi cum văd aceştia, în general, problemele sistemului de învăţămînt superior din ţara noastră, în raport cu aşteptările şi necesităţile lor?
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
"Acasă" e locul unde te poţi împlini
În ultimii ani tot mai mulţi elevi şi studenţi români aleg varianta studiului peste hotare. Mulţi pleacă imediat după terminarea liceului şi mulţi dintre cei care aleg o facultate din ţară decid mai apoi să urmeze cursurile de masterat şi doctorat în afara României.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Bologna şi formarea intelectualilor
A vorbi despre sistemul în care „m-am născut“ ca studentă şi a-l compara cu unul pe care nu l-am cunoscut prin experienţă directă nu este o sarcină uşoară. Nu este însă greu de presupus că o durată de studii redusă la trei ani nu poate însemna un progres pentru formarea intelectualilor.
Dreptul de a fi oneşti jpeg
Dreptul de a fi oneşti
Stau în faţa chioşcului de ziare din Copou şi rîd zgomotos de ultimul examen pe care l-au dat. Cei trei studenţi de pe bancă îşi laudă performanţele în ale copiatului şi-şi arată unul, altuia fiţuicile pe care le-au folosit, ridicîndu-le în aer, pe post de trofeu al sîrguinţei lor.
Şansa de a face lucrurile de la capăt jpeg
Şansa de a face lucrurile de la capăt
După părerea mea, este vorba despre un parcurs mai consistent decît cel pe care îl urmau absolvenţii pînă acum.
Un master, două mastere    şi mai multe întrebări jpeg
Un master, două mastere... şi mai multe întrebări
Cu mult înainte să bată prin universităţile româneşti tornadele reformei Bologna, acestea începuseră să îşi construiască programe de master; era prin 1994-1996, iar programele erau concepute într-o libertate care ne face, azi, nostalgici: elitiste, cu discipline de performanţă, durau cîte trei şi patru semestre, cu profesori străini prestigioşi pe care în sfîrşit îi vedeam predînd şi la noi, în carne şi oase, cu tăieturi interdisciplinare ameţitoare, astăzi, pentru oricine lucrează la pla
Educaţia noastră cea de toate reformele jpeg
Educaţia noastră cea de toate reformele
Sistemul educaţional din România este mereu prilej de discuţii pătimaşe. De la părinţii care-i blamează, în primul rînd, pe profesori pentru „educaţia slabă“ pe care o primesc copiii lor, la miniştrii (mulţi) care acuză mai tot timpul „moştenirile grele“ cu care au ei de-a face.
Matrioşka şi Bologna gif
Matrioşka şi Bologna
Implementarea sistemului Bologna în România îmi aminteşte, într-o anumită măsură, de jocul cu păpuşile Matrioşka, în care e imposibil să determini de la început intervalul real de timp de care ai nevoie pentru a ajunge la final. Bănuieşti că în interiorul primei piese mai există cîteva replici mai mult sau mai puţin similare, dar nu poţi niciodată ghici numărul exact de componente şi, implicit, nu poţi să ştii dacă piesa pe care o ai în mînă mai ascunde sau nu ceva.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
În România e promovată ignoranţa
Întrebarea trebuie privită din mai multe perspective. Din capul locului este necesar să detaşăm situaţia tînărului aflat la începutul carierei de profesor, pentru care nu există nici un fel de condiţii care să-l stimuleze spre un minim de emulaţie în desăvîrşirea acestei nobile misiuni. Chiar şi pentru cei înzestraţi de la natură cu harul indispensabil acestei profesii, cu acea capacitate rară de a dărui celor din jur, în defavoarea problemelor existenţei lor, situaţia actuală din România înăbuş
Studii autohtone după reţete bologneze jpeg
Studii autohtone după reţete bologneze
Student fiind, am făcut parte din generaţia care, la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, a inaugurat sistemul de studii universitare de 4 ani. Ne-am trezit, aşadar, două serii de absolvenţi, noi, cei cu 4 ani, şi colegii noştri mai mari, care finalizau un ciclu de studii de 5 ani. Era anul 1996.
Italia via România jpeg
Italia via România
Despre cum este să fii student român în străinătate pot spune, cel puţin din punctul meu de vedere, cît şi în funcţie de ţările în care am studiat, Italia şi Spania, că nu se pune accent pe naţionalitatea studentului, de unde provine el, ci pur şi simplu eşti tratat ca oricare alt student italian, sau spaniol. Este greu să fii student într-o ţară străină, cu o mentalitate şi o deschidere mult mai avansate. Primul impact cu originile locului, cu oamenii, concepţiile diferite faţă de ţara din care
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna png
Pregătiţi sau nu pentru sistemul Bologna
De cele mai multe ori, am impresia acută a unei sincronizări occidentale „derutante“ ce cunoaşte o aplicabilitate „întortocheată“. Între „avem şi noi legi şi sisteme europene“ şi „asta avem/sîntem, cu asta defilăm!“, distanţa e colosală sau, metaforic vorbind, e aşa de mare ca în basme, unde împărăţiile celor doi fraţi împăraţi se află fiecare la celălalt capăt de lume. E drept, avem un sistem de învăţămînt modern format din: studii superioare à la Bologna, burse Socrates, Erasmus... şi mai ce?!
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv jpeg
Curajul de a vedea lucrurile pozitiv
Povestea studiilor mele în România a început de fapt în Republica Moldova, în anii de liceu (1999-2002). Despre calitatea studiilor din România ni se vorbea nu doar la şcoală, ci şi acasă, la biserică, la căminul cultural sau la şezătorile din sat: toate babele ziceau că „fiul/fiica lui cutare este foarte deştept/deşteaptă că învaţă în România“. De aici veneau nu doar mîndria celor care învăţau în România, ci şi creşterea statutului social şi importanţa părinţilor şi rudelor în sat…
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Este masteratul studiu post universitar?
Procesul Bologna, numit după Declaraţia cu acelaşi nume, începe însă cu un an înainte de aceasta, prin semnarea Declaraţiei de la Sorbona de către miniştrii responsabili pentru învăţămîntul superior din Franţa, Italia, Marea Britanie şi Germania, care vizau armonizarea arhitecturii sistemului european al învăţămîntului superior.
Joaca de a cercul vicios jpeg
Joaca de-a cercul vicios
Învăţămîntul românesc. Nici nu ştiu de unde să încep. Mult-încercatul şi veşnic oropsitul învăţămînt, despre care se vorbeşte mult, dar se înfăptuieşte puţin.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.