Nume, prenume, porecle în rîndul norodului
Dacă aristocraţia se individualizează treptat, treptat, asociindu-i prenumelui un nume, meşteşugarii mahalalelor şi ţăranii poartă cel mai adesea doar un prenume la care se adaugă uneori în coadă o poreclă ce devine parte integrantă din maniera de recunoaştere a unei persoane. Dar pentru a înlătura o eventuală confuzie între sutele de Ioni sau Marini, în actul scris, dar şi în naraţiunea orală, maniera de identificare a unui individ include şi alte elemente: raportarea se făcea în primul rînd la numele tatălui, în funcţie de context se adaugă şi alte repere, cum ar fi meseria, rezidenţa, prenumele mamei, bunicilor, fraţilor sau surorilor, socrilor: Ion a lu' Gheorghe din Scurteşti, Marin, nepotul lui Pătru, Marica, fiica lui Pavel din Tîrgu Cucului, popa Stan, ginerele unchiaşului Micu lu' Ianăş din Dragoslavele, Stanciul, fiul lu' Jumară din Suslăneşti, Necula diaconul, feciorul diaconului Costandin etc. Alegerea se face dintr-un grup restrîns de prenume "lider" care sînt purtate de o mare parte a populaţiei. Ion, Dumitru, Petre, Matei, Mihai (Mihalache, Mihăilă, Mihalcea) sînt sfinţii cei mai îndrăgiţi. Se adugă Andrei (cu forma Udrea), Bogdan, Cârstea, Crăciun, Ignat, Ilie, Iordache (forma grecească a lui Gheorghe), Moise, Preda (o altă variantă a numelui Ion de la Sfîntul Ion Înainte Mergătorul, Preditici), Simion, Ştefan. Dar prenumele necreştine sînt mult mai numeroase şi mult mai răspîndite: Badea, Barbu, Colţea, Dragu, Drăguşin, Drăghici, Dragomir, Dobrotă, Ivan, Orzan, Radu, Stan, Stanciu, Vîlcu. Altele ţin mai degrabă de imaginaţia populară: Arbănaş, Arca, Arfenie, Armega, Bădiţa, Bâra, Big, Brăcăţel, Chirtoc, Cioflan, Dragostin, Duminică, Fastac, Fătul, Firicel, Frate, Franţa, Junghebragă, Mereuţă, Mircioagă, Obială, Pană, Pitoman, Pospai, Sâmbătă, Soare, Trandafir, Trăilă, Turturea, Ţepe, Zârnă etc. Maria (Marica) domină toate celelalte prenume feminine, urmează Elena (Elina, Ilinca) şi Anca (Ancuţa), dar şi aici o serie de alte nume necreştine sînt mult mai des utilizate decît cele creştine. De altminteri, o serie de prenume feminine provin din cele masculine feminizate: Anghelina (Anghel), Neaga (Neagu), Neacşa (Neacşu), Stana (Stan), Stanca (Stancu, Stanciu), Rada (Radu), Ivana (Ivan), Oprina (Oprea), Dobra (Dobre), Voica (Voicu), Dragomira (Dragomir) etc. Alături de acestea sînt folosite altele ca Arhonda, Armanca, Eftana, Fata, Gaftona, Muja, Muşa, Ruja, Safta, Sora, Velica, Zmaranda, Zamfira, Bălaşa etc. Ultimele trei provin, de fapt, din denumirile unor pietre preţioase: Zmaranda de la smarald(zmarald), Zamfira de la safir (zamfir), iar Bălaşa de la bălaş (rubin). Numele ţiganilor sînt ca şi azi la fel de pitoreşti: Armeon, Baba, Başoldea, Belca, Boba, Boşolcea, Bucaşin, Bucliţa, Buduca, Cada, Cerbul, Cocială, Corcodel, Dafina, Danca, Darachiul, Dârdan, Draghina, Dragolea, Fitilioaia, Hangeariu, Giuchelei, Iarciul, Idobăneasa, Moma, Panaştova, Paştina, Păstrăvan, Potovina, Strafalia, Şobadin, Ţiţiriga, Vârjoghe, Zambila etc. Poreclele ţin de anumite "beteşuguri" - Stan Ologu, Marin Surdu, Dumitru Orbu, Gheorghe Cârnu, Dumitru Cocoşilă, Dumitru Ochea, Radu Buzatu, Dobre Căpăţână, Neaga Oloaga, Oprea Şchiopu -, de vîrstă - Bratu cel bătrîn, Coman cel mic, Vlad cel tînăr -, sau sînt diferite asocieri ce, datorită unor circumstanţe, îşi pun amprenta asupra unui individ: Stanciu Jumară, Stan Puloiu, Aldea Ţintoiu, Dragomir Ciocârlan, Stan Cârlan, Coman Sturzul, Stan Mazăre, Ivan Boţoca, Vlad Berebună, Stan Blană, Stanciu Borcan, Tudor Bulburoiul, Pătru Căcărea, Mircea Ciocădean, Dragomir Cioroiul, Dumitru Cireaşă, Manea Cocoi, Stanciu Scânteie, Anghel Geană, Stan Pârţan, Stoica Pulăiaşul, Tudor Raţă, Radu Scoarţă, Stan Tărâţă, Oprea Varză, Stan Bală, Vlad Păţăilă, Dragomir Mierlaru, Radu Paşte, Barbu Pălămidă, Stan Pârjol, Pătru Titirleţ, Dragomir Bucă, Dumitraşco Buduvacă, Ivan Buteligă, Vlad Cilimbră, Lepădat Cocârţă, Neagu Durdecâine, Radu Gialalău, Pătru Gulie, Dragomir Iubitu, Stanciu Unturoiu, Dumitru Pustiu etc. Multe din aceste porecle se pierd odată cu dispariţia fizică a individului, doar cîteva se imprimă asupra unui neam trasmiţîndu-se din generaţie în generaţie. Altele ajung să se transforme în simple prenume reluate în botezarea copiilor, deveniţi prin sfînta taină: Balaur, Bălan, Bulăroiul, Busuioc, Bolovan, Bordei, Bou, Bour, Calicul, Ciolan, Creaţa, Frumoasa, Fulger, Gaiţă, Grozav, Haiducul, Lăudat, Lepădat, Licurici, Mălai, Moaşa, Păducel, Puricel, Spahiul, Şapteochi, Ştirbul, Şuică, Urâta, Ureche, Ursu, Vrabie, Zmeu etc. Cine ar mai dori azi să-şi boteze copilul Balaur? Sau măcar Dragomir? S-a trecut într-un alt veac, cînd Alberto, Mario, Casandra, Ronaldinio sau Orlando dau năvală printre copiii noştri probabil la fel de nefericiţi ca Bolovan sau Ciolan de la 1700.
