Povestea școlii care venea la copii

Publicat în Dilema Veche nr. 876 din 21 - 27 ianuarie 2021
Povestea școlii care venea la copii jpeg

Dragi copii, mi-a╚Ťi spus de multe ori c─â vre╚Ťi s─â v─â ├«ntoarce╚Ťi la ╚Öcoal─â, dup─â at├«tea ╚Öi at├«tea luni de izolare. V─â este dor de prezen╚Ťa dasc─âlilor, de ├«nt├«lnirea colegilor, de pauzele animate, de joaca din curtea ╚Öcolii. V─â este dor de ceea ce ╚Öcoala reprezint─â, dincolo de ├«nv─â╚Ťare. V-a fost dat s─â observa╚Ťi asta prea devreme, for╚Ťa╚Ťi de ├«mprejur─âri. Mai ╚Ťine╚Ťi minte c├«nd v─â dorea╚Ťi s─â se ├«nchid─â ╚Öcolile, pentru c─â un profesor fusese prea aspru sau temele erau prea numeroase? Iar acum, dup─â ce au fost ├«nchise pre╚Ť de aproape un an, nu v─â dori╚Ťi dec├«t s─â v─â primeasc─â din nou! Iar ╚Öcolile ├«╚Öi vor deschide por╚Ťile iar─â╚Öi, iar voi v─â ve╚Ťi putea bucura de atmosfera de ├«nv─â╚Ťare, de comunicarea direct─â cu colegii, de schimburile de timbre, surprize ╚Öi juc─ârioare, dar ╚Öi de drumul p├«n─â la ╚Öcoal─â, de str─âbaterea ora╚Öului, de l─ârgirea universului care, pe durata pandemiei, s-a mic╚Öorat nea╚Öteptat de mult. ├Äns─â ╚Öti╚Ťi voi, dragii mei, c─â ├«n lume exist─â foarte mul╚Ťi copii care nu merg la ╚Öcoal─â deloc, pentru c─â ╚Öcolile s├«nt prea departe sau pentru c─â ei s├«nt prea s─âraci?

Copiii din Makoko, o zon─â foarte s─ârac─â de l├«ng─â Lagos, capitala Nigeriei, nu mergeau la ╚Öcoal─â. Nici p─ârin╚Ťii lor nu fuseser─â. Ei locuiesc ├«n c─âsu╚Ťe foarte modeste, construite deasupra apei, pentru c─â a╚Öezarea este amplasat─â ├«n lagun─â. 100.000 de oameni tr─âiesc ├«n Makoko f─âr─â electricitate ╚Öi ap─â. Se deplaseaz─â ├«ntre case cu b─ârci, ╚Öi tot cu acestea pescuiesc sau ├«╚Öi produc cele necesare traiului. S─â nu po╚Ťi merge la ╚Öcoal─â, pentru c─â nici nu exist─â una, este o realitate care trebuie schimbat─â ├«n orice chip, dar unde s─â construie╚Öti o ╚Öcoal─â c├«nd ├«n jur e numai ap─â? Unde s─â o a╚Öezi c├«nd toat─â lumea folose╚Öte doar apa pentru a se deplasa? A╚Öa c─â mai mul╚Ťi arhitec╚Ťi nigerieni, condu╚Öi de Kunl├ę Adeyemi, de la biroul de arhitectur─â olandez NL├ë Architects, au avut o idee superb─â, de a construi o ╚Öcoal─â care s─â vin─â ea la copii, dac─â micu╚Ťii nu pot veni ei la ╚Öcoal─â.

Construc╚Ťia a fost una simpl─â: pe multe butoaie goale a fost montat─â o platform─â, iar o structur─â triunghiular─â din lemn sus╚Ťinea acoperi╚Öul. Cl─âdirea plutitoare avea ╚Öi scar─â, ╚Öi etaj. Tehnologia de execu╚Ťie era una foarte simpl─â, u╚Öor de realizat local, pentru a putea multiplica proiectul oriunde ar fi fost nevoie de el. Iar ╚Öcoala, odat─â construit─â, a ├«nceput s─â vin─â la copii, iar ace╚Ötia au ├«nceput s─â se bucure de toat─â bog─â╚Ťia pe care ╚Öcoala o aduce comunit─â╚Ťii. Dar nu numai ei au fost ferici╚Ťi. Dup─â ce copiii mergeau acas─â, p─ârin╚Ťii lor veneau cu b─ârcile pentru a se ├«nt├«lni ╚Öi socializa, c─âci ╚Öcoala era suficient de mare pentru a putea fi utilizat─â ca spa╚Ťiu comunitar. ├Än lumina bl├«nd─â a apusului, reflectat─â de apele lagunei ╚Öi ├«nconjurat─â de zeci de b─ârci alungite, ╚Öcoala plutitoare din Makoko p─ârea o imens─â floare care r─âsp├«ndea cunoa╚Ötere, dar ╚Öi concordie, armonie. O floare care-i aducea ├«mpreun─â pe copii ╚Öi pe p─ârin╚Ťi, ca pe albine.

╚ścoala a devenit un exemplu de dep─â╚Öire a obstacolelor economice prin creativitate ╚Öi inovare izvor├«te din ├«n╚Ťelegerea condi╚Ťiilor ╚Öi oportunit─â╚Ťilor locale, iar o machet─â a ╚Öcolii, la scara 1:1, a putut fi vizitat─â la Bienala de arhitectur─â de la Vene╚Ťia, ├«n 2016, c├«nd a ╚Öi ob╚Ťinut importanta distinc╚Ťie Leul de Argint. Dar povestea ╚Öcolii care venea la copii nu se opre╚Öte aici.

Comunit─â╚Ťile foarte s─ârace de peste tot s├«nt expuse. Nu au bani pentru a se proteja. Nu au propriet─â╚Ťi. Locuiesc acolo unde, cu c├«teva lemne, au putut s─â-╚Öi construiasc─â un ad─âpost. Din acest motiv, atunci c├«nd guvernul decide c─â terenul pe care locuiesc este ocupat abuziv, oamenii legii intervin, adesea cu brutalitate. A╚Öa s-a ├«nt├«mplat ╚Öi ├«n Makoko, atunci c├«nd, ├«ntr-o bun─â zi din 2017, b─ârci cu motor ale poli╚Ťiei au invadat laguna, echipate cu fier─âstraie electrice, t─âind pilonii locuin╚Ťelor ╚Öi umpl├«nd laguna de lemne t─âiate care, ceva mai devreme, fuseser─â casele oamenilor, cu bunurile lor, pu╚Ťine, dar cu at├«t mai valoroase. Nu era prima oar─â c├«nd se f─âceau evacu─âri for╚Ťate ├«n Makoko. De-a lungul timpului, sute de mii de oameni fuseser─â alunga╚Ťi din lagun─â, de╚Öi nu aveau unde se duce, iar unor reziden╚Ťi le fuseser─â demolate locuin╚Ťele de mai multe ori.

Dar, ├«n 2017, ╚Öcoala plutitoare nu a fost demolat─â ╚Öi ea. Se pr─âbu╚Öise singur─â, cu ironie, la doar o s─âpt─âm├«n─â dup─â ce ob╚Ťinuse Leul de Argint la Vene╚Ťia. ├Än Makoko, ea mai era doar un morman de lemne care plutea melancolic pe butoaie albastre, ├«n timp ce, la Vene╚Ťia, copia ei era admirat─â de mii de arhitec╚Ťi din ├«ntreaga lume. ├Äns─â, printre lemnele executate me╚Öte╚Öugit de t├«mplari italieni, puteau fi observa╚Ťi arhitec╚Ťi elegan╚Ťi, ├«mbr─âca╚Ťi mai mult ├«n negru ╚Öi alb, cu aparate scumpe la ├«ndem├«n─â, cu ochelari cu rame de aur. Foarte rar ap─ârea vreun copil s─ârac nigerian ╚Öi, atunci c├«nd ├«l z─âreai cu coada ochiului, acesta disp─ârea, ca ╚Öi c├«nd nu ar fi fost dec├«t o ├«nchipuire. La c├«teva sute de metri distan╚Ť─â, pe Riva CaÔÇÖ di Dio, p─ârin╚Ťii lui vindeau gen╚Ťi, a╚Öezate pe cearceafuri albe, u╚Öor de str├«ns atunci c├«nd apare patrula.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Foto: L. Niculae

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg
Cum vorbim despre arhitectur─â?
Arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu.
Hai hui prin Zakynthos jpeg
Hai-hui prin Zakynthos
Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Bazaltul și asfaltul jpeg
Bazaltul și asfaltul
Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.