Orașul pisicilor

Publicat în Dilema Veche nr. 865 din 5 - 11 noiembrie 2020
Orașul pisicilor jpeg

Atunci c├«nd taie str─âzi ╚Öi construiesc ora╚Öe, oamenii nu se g├«ndesc aproape deloc la animalele domestice care vor locui acolo ├«mpreun─â cu ei. Uneori nu se g├«ndesc nici m─âcar la oameni, ci la trafic, la economie, la profit. A╚Öa ├«nc├«t, atunci c├«nd, ├«n sf├«r╚Öit, apare pe hart─â un ora╚Ö pl─âcut, frumos, echilibrat, care ├«i face pe locuitori s─â se bucure de str─âzile ╚Öi pia╚Ťetele sale, de umbr─â ╚Öi atmosfer─â, urbani╚Ötii ╚Öi arhitec╚Ťii s├«nt aclama╚Ťi, pe bun─â dreptate, la scen─â deschis─â. Dup─â ce, timp de aproape cinci decenii, ora╚Öul modernist a aplicat principiile segreg─ârii func╚Ťionale, izol├«nd cartierele dormitor de centrul urban ╚Öi leg├«ndu-le de acesta prin circula╚Ťii rapide, cu efect devastator asupra vie╚Ťii urbane ├«n ansamblu, reapari╚Ťia ÔÇ×ora╚Öelor pentru oameniÔÇŁ reprezint─â unul dintre c├«╚Ötigurile enorme ale ultimelor decade. C├«nd miza este s─â reduci num─ârul de sinucideri, t├«lh─ârii, focare de infec╚Ťie, c├«nd ├«ncerci s─â faci ora╚Öul mai sigur, mai frumos, mai igienic ╚Öi mai pl─âcut, s─â te mai g├«nde╚Öti la c├«ini, pisici, papagali, hamsteri ╚Öi pe╚Öti pare un lux sau o risip─â de timp ├«n raport cu amploarea ╚Öi stringen╚Ťa problemelor or─â╚Öenilor. De aceea, problema animalelor de ora╚Ö le apar╚Ťine exclusiv acestora sau st─âp├«nilor, ├«n cazul fericit ├«n care au unul.

Construit─â ├«n 1990, Banca Chinei din Hong Kong a devenit cur├«nd un reper al ora╚Öului. Cu ├«n─âl╚Ťimea sa de 315 metri ╚Öi silueta ascu╚Ťit─â, care ├«mpunge norii, remarcabila cl─âdire a arhitectului Ieoh Ming Pei a avut un efect mortal asupra cara╚Öilor aurii din acvariile chinezilor din ora╚Ö, indicatori foarte sensibili ai energiilor bune sau rele din vecin─âtate. Exper╚Ťii locali ├«n Feng Shui au sesizat faptul c─â edificiul, cu v├«rful ascu╚Ťit ├«ndreptat spre cer, atrage energiile negative, asemeni unui paratr─âsnet, ╚Öi nu pu╚Ťini au fost de p─ârere c─â banca era un dar otr─âvit al Chinei pentru Hong Kong. Dac─â pe╚Ötii din acvariu reprezint─â o problem─â modest─â pentru ora╚Ö, nu acela╚Öi lucru se poate spune despre c├«ini ╚Öi pisici, mamifere care, ├«n absen╚Ťa unor limite impuse cu fermitate ╚Öi eficien╚Ť─â, obi╚Önuiesc s─â colinde str─âzile cu naturale╚Ťe.

Ora╚Öul pisicilor este conceput dup─â alte reguli dec├«t cel al oamenilor. Traseul liber al unei pisici de curte include str─âzi, trotuare, garduri, acoperi╚Öuri, abord├«nd ├«n─âl╚Ťimi diferite ╚Öi fiind absolut imun la concepte umane ca proprietate privat─â ╚Öi acces interzis. O pisic─â p─âr─âse╚Öte rareori curtea pe poart─â ╚Öi niciodat─â nu po╚Ťi fi sigur c─â s-a ├«ntors, ├«nainte de a o observa la geam, a╚Öezat─â cuminte pe pervaz, ca ╚Öi c├«nd acolo fusese mereu, doar c─â ai fost tu neatent ╚Öi ai c─âutat-o aiurea prin curte ╚Öi prin vecini c├«teva ore. Zigzagul deplas─ârii unei feline include cur╚Ťi ademenitoare, cu afum─âtori ╚Öi buc─ât─ârii de var─â, ╚Öi exclude incintele echipate prudent cu c├«ini fioro╚Öi. Uneori, pisicile s├«nt prinse la furat prin vecini, iar o sanc╚Ťiune modest─â este deportarea acestora c─âtre alte cartiere ale ora╚Öului, unde se presupune c─â pisica hoa╚Ť─â va avea ╚Öansa unui nou ├«nceput.

Dar Fifi, pisica birmanez─â specializat─â ├«n devalizarea afum─âturilor vecinilor, a reu╚Öit o revenire spectaculoas─â acas─â, dup─â circa trei s─âpt─âm├«ni. Surghiunul i se tr─âsese de la consumul excesiv de piftie, adic─â gustarea fiec─âruia dintre cele zece castrona╚Öe preg─âtite din timp de gazd─â pentru invita╚Ťii la un parastas. De╚Öi numele c─âl─âului  nu a fost niciodat─â rostit, to╚Ťi locuitorii cur╚Ťii comune din strada Bucegi intuiau despre cine ar putea fi vorba, iar unii nici m─âcar nu-l judecau prea aspru pe f─âpta╚Ö, av├«nd ├«n vedere c─â Fifi ├«i f─âcuse fiec─âruia o pagub─â mai mic─â sau mai mare. Fl─âm├«nd─â, murdar─â, r─ânit─â, reu╚Öise cumva s─â g─âseasc─â drumul ├«napoi, spre bucuria copiilor ╚Öi consternarea adul╚Ťilor, de╚Öi nu-l mai str─âb─âtuse niciodat─â ╚Öi nici p├«n─â ├«n ziua de ast─âzi nu se ╚Ötie ce sistem de ghidaj a folosit. S─â fi fost constela╚Ťiile nop╚Ťii, fumul sobelor, un anumit tip de polen, cine poate ╚Öti?

Pisicile, ca ╚Öi oamenii, au apuc─âturi diferite. Bertie, de exemplu, motanul alb cu pete negre ╚Öi fizic masiv, impun─âtor, nu s-ar mi╚Öca mai departe de gardurile pe care le escaladeaz─â f─âr─â nici un chef. ├Äns─â fratele s─âu ro╚Öcat, Leo, nu rateaz─â nici o ocazie de a evada din perimetrul prea str├«mt pentru el al cur╚Ťii, revenind atunci c├«nd abilit─â╚Ťile sale de v├«n─âtor de grauri dau gre╚Ö, iar foamea ├«i indic─â faptul c─â a sosit ora cinei. Nu se aventureaz─â pe strada plin─â de primejdii, ci flaneaz─â prin cur╚Ťile primitoare din vecini, cu c─â╚Ťei prieteno╚Öi ╚Öi pisici demne de toat─â aten╚Ťia. Pufu, ├«n schimb, m├«ndre╚Ťea portocalie a cartierului, sorbit din ochi de vecinele de toate v├«rstele, care nu se puteau ├«mpiedica s─â-i admire elegan╚Ťa ├«nn─âscut─â a mersului pe mijlocul str─âzii, pe linia alb─â dintre benzi, folosea sistemele rutiere pentru a putea fi admirat de toate fiin╚Ťele cu ochi. Putea fi v─âzut flancat de doi motani vagabonzi gri, pe care ├«i alegea probabil pentru a se scoate pe sine ├«n eviden╚Ť─â. Frumuse╚Ťea lui Pufu ╚Öi zgarda ro╚Öie de la g├«t au fost responsabile de dispari╚Ťia lui subit─â, ├«nc─ârcat─â ├«nc─â de mister, ├«n plin─â zi ╚Öi ├«n apropierea casei. Min╚Ťile antrenate ale cartierului au sugerat faptul c─â Pufu ar fi fost un cadou dorit de oricine, mai ales c─â, ├«n ziua dispari╚Ťiei, copiii de la gr─âdini╚Ťa vecin─â plecau ├«n excursie ╚Öi o mul╚Ťime de p─ârin╚Ťi ╚Öi fr─â╚Ťiori mai mari tranzitau zona.

Dar strada r─âm├«ne locul cel mai periculos pentru pisici, iar acest lucru poate fi observat ├«ndeosebi diminea╚Ťa, c├«nd, uneori, e╚Öti obligat s─â faci slalom pentru a nu c─âlca cu roata o mog├«ldea╚Ť─â ├«mbl─ânit─â. M─âcelul nocturn ar putea fi domolit dac─â ╚Öoferii ar respecta restric╚Ťiile de vitez─â, m─âcar din grij─â fa╚Ť─â de fiin╚Ťele at├«t de fragile care ne fac via╚Ťa mai frumoas─â, dac─â nu din obedien╚Ť─â fa╚Ť─â de reglement─âri. Nu este nimic mai trist pentru un copil dec├«t s─â-l cheme vecinii la bulevard, acolo unde, printre resturi de blan─â, se poate distinge zgarda de la g├«tul motanului s─âu, Cirus, curajos ╚Öi lupt─âtor cu motani de trei ori mai grei dec├«t el, lipsit ├«ns─â de orice ╚Öans─â ├«n fa╚Ťa unui bolid care gone╚Öte cu 120 km/or─â pe Calea Grivi╚Ťei. Primejdia reprezentat─â de ma╚Öini ╚Öi c├«ini este consfin╚Ťit─â de majoritatea contractelor de adop╚Ťie a pisicilor, acolo unde se stipuleaz─â, ├«n clar, faptul c─â noul proprietar trebuie s─â locuiasc─â musai la bloc ╚Öi s─â aib─â plase la ferestre.

├Än ciuda pericolelor de tot felul, ora╚Öul pisicilor prosper─â mai ales ├«n spatele blocurilor, acolo unde, la intr─ârile ├«n garaje sau la ferestrele demisolurilor, apar a╚Öez─âri informale de pisici, alc─âtuite din mici cote╚Ťe, cutiu╚Ťe cu m├«ncare ╚Öi ap─â, p─âturele ╚Öi alte accesorii aduse de oameni care privesc cu simpatie micile animale ╚Öi care, atunci c├«nd din unele c─âsu╚Ťe ├«ncep s─â se aud─â miorl─âituri multe ╚Öi firave, ├«ncearc─â s─â g─âseasc─â st─âp├«ni pentru micile fiin╚Ťe care ├«nc─â nu au f─âcut ochi. ├Än ora╚Öe mai bl├«nde, ca Lisabona, oamenii au construit ├«n parcuri c─âsu╚Ťe speciale pentru pisici, un fel de imobile cu c├«teva mici apartamente interconectate, construite pe picioare ╚Öi av├«nd sc─âri de acces, pentru a muta pisicile, de bun─âvoie, ├«n zone mai sigure pentru ele. Astfel, cele dou─â ora╚Öe, al oamenilor ╚Öi al pisicilor se ├«ntrep─âtrund, iar ceea ce le une╚Öte este dragostea ╚Öi afec╚Ťiunea omului pentru animalele care ├«i stau al─âturi, consfin╚Ťite de rela╚Ťia imemorial─â dintre om ╚Öi pisic─â. Despre ora╚Öul c├«inilor, vom t─âif─âsui ├«ntr-un num─âr viitor.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Foto: A. Vrana

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg
Cum vorbim despre arhitectur─â?
Arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu.
Hai hui prin Zakynthos jpeg
Hai-hui prin Zakynthos
Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Bazaltul și asfaltul jpeg
Bazaltul și asfaltul
Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?