Oraşul – manualul utilizatorului

Publicat în Dilema Veche nr. 803 din 11-17 iulie 2019
Oraşul – manualul utilizatorului jpeg

Scriam că obiectele care ne înconjoară au ajuns să fie atît de inteligente încît au toate nevoie de un manual de utilizare, plin de instrucţiuni şi proceduri care să ne ajute să le folosim. Prin utilizarea lor devenim mai capabili, mai rapizi, mai eficienţi, mai frumoşi. Problema semnalată în articolul evocat era legată de ritmul accelerat de înnoire a obiectelor, ceea ce implică o luare în arest a utlizatorului. Pereţii strîmtei sale celule sînt construiţi din manuale de utilizare, broşuri, pliante cu instrucţiuni. Mulţimea acestora ne acoperă vederea şi ne îndepărtează de realitate. Nu altfel stau lucrurile atunci cînd încuiem uşa pe afară şi ne aventurăm în oraş.

Acesta a încetat de mult să fie doar o formă complexă de aşezare umană, a cărei înţelegere se făcea prin experienţă directă, prin educaţia celor şapte ani de acasă, prin cunoaşterea cutumelor şi pravilelor locale. Acum, înţelegerea oraşului este un efort continuu, căci oraşul, la fel ca obiectele inteligente de acasă, se înnoieşte constant şi din ce în ce mai frecvent. Dacă, în ceea ce priveşte televizorul, ai opţiunea, măcar teoretică, de a-l păstra cît mai mult pe cel vechi, cu lămpi şi fără telecomandă, chiar şi în era transmisiunilor digitale, cîtă vreme acesta nu se strică şi se încăpăţînează să funcţioneze, oraşul nu ne oferă aceeaşi îngăduinţă. El se schimbă fără ştirea locuitorilor săi, mai ales acolo unde democraţia participativă este doar o sintagmă bună de vînturat în faţa reprezentanţilor europeni. Fiecare update vine, la pachet, cu un manual al utilizatorului, scris, ca orice astfel de manual, într-o limbă ale cărei cuvinte le înţelegi, dar sensul îţi scapă, se furişează printre degete ca un săpun subţiat.

Să luăm, de pildă, parcările publice care, peste noapte, îşi măresc tariful de șase ori, iar o zi de staţionat în faţa locului de muncă ajunge să coste 20 de euro, în loc de 3. Cînd ajungi, parcarea este goală, iar indicatoare noi te informează, politicos şi profesionist, că eşti prea sărac pentru a te mai folosi de parcarea publică. Nimic altceva nu s-a schimbat în parcare, de pe o zi pe alta, în afara instrucţiunilor de folosire. Trebuie atunci să cauţi un loc de parcare „la liber“, ceea ce fac toţi ceilalţi automobilişti siliţi să staţioneze în zonă. Găsirea unui loc de parcare devine o aventură contra cronometru şi eşti forţat să cauţi soluţii alternative. Observi că peste noapte nu au apărut noi linii de metrou, noi mijloace de transport în comun, doar nişte trotinete verzi, foarte grele şi cu un preţ de folosire prohibitiv, pe care cetăţeni cu conştiinţă civică şi preocupaţi de încălzirea globală le opintesc, cu mare dificultate, peste bordurile incredibil de înalte ale oraşului.

Urbea te ţine mereu informat cu privire la oportunităţile pe care le ai în ceea ce priveşte traficul pe Internet, cele mai recente seriale şi nu numai. Ultimele modele de costume de baie îţi răsfaţă privirea de la un kilometru distanţă. Afli uşor unde poţi să-ţi faci implanturi nedureroase în doar 24 de ore. Banner-ul înfăţişează grăitor o tînără de maximum 25 de ani cum zîmbeşte stomatologului cu două şiruri de dinţi impecabili şi care, evident, nu are nevoie de nici un implant dentar. În schimb, dacă vrei să te asiguri că ai făcut dreapta pe un anume bulevard, nu ai nici cea mai mică şansă să observi un indicator cu numele acestuia, ceea ce sugerează faptul că primăria ştie sigur că progresul şi-a pus amprenta pe fiecare maşină şi că toţi şoferii care străbat oraşul au un GPS activat lîngă ei. La fel gîndesc şi poliţiştii care te dirijează obligatoriu în faţă, cînd tu trebuie să faci stînga.

Peste tot, mari monitoare te invită la concerte, te învaţă să fumezi sănătos, să eviţi consumul de sare, zahăr şi grăsimi, te îmbie să mănînci salam, să pleci cu gaşca şi să faci nebunii, să fii docil şi să schimbi maşina la fiecare cinci ani. Actori celebri şi fotomodele colantează autobuzele, judecîndu-te aspru pentru faptul că nu eşti îmbrăcat după ultima modă şi nici indicele de masă corporală nu se simte prea bine.

Mijloacele de taxare evoluează şi ele, se digitalizează. Biletul de autobuz se transformă în card magnetic, trebuie să faci bip şi să aprinzi becul verde cînd te sui, iar la metrou trebuie să bagi cardul pe dos ca să ţi-l citească noile porţi de acces. Contraintuitiv, dar folositor pentru antrenamentul emisferelor cerebrale! Odată urcat, voci suave te instruiesc ce să faci pentru siguranţa ta, îţi explică unde să cobori şi ce conexiuni ai, te îndeamnă să fii vigilent şi să raportezi orice ţi se pare suspect.

Nevoia de a ţine cetăţeanul la curent cu viaţa urbei înseamnă multe puncte electronice de informare ultramoderne amplasate ici şi colo prin oraş. Combinaţia de inox, plexiglas, panouri fotovoltaice şi monitor le fac să pară paraşutate direct din viitor, şi chiar aşa şi este, căci nimeni dintre cei care ar trebui să se slujească de ele nu ştie la ce ar putea folosi. Device-uri extravagante şi lipsite de instrucţiuni de folosire, ele împărtăşesc soarta tristă a cărţilor extrem de inteligente oferite cadou la conferinţe. După doar o săptămînă de serviciu, sînt scoase din uz, vandalizate, terfelite şi adunate de primărie într-o curte mare, situată la periferie.

Îmbrăcîndu-se în informaţii şi instrucţiuni folositoare, oraşul se îndepărtează de omul care l-a creat. Acolo unde mai deunăzi puteai mîngîia o coloană, acum spînzură un monitor, iar faţada clădirii în care locuieşti este ocultată de un fund bronzat şi sexy, acoperit, exact atît cît să fie permisă afişarea, de un chilot ce costă doar 19,99 lei, oferta verii.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

1037 23 foto I  Cosman jpg
Valul a venit, apoi a trecut – tsunami în Maldive –
Oamenii au învățat să trăiască prezentul, fără să-și pună problema zilei de mîine.
image png
Analiza plagiatului de la vîrful Harvard
„Nu au fost constatate abateri de la standardele etice în activitatea de cercetare academică ale Harvard”
p 23 jpg
Despre prostie – sau cum am devenit inteligent
E o alegere inconștientă a ceea ce vrem să fim, dar care poate deveni conștientă datorită cunoașterii.
p 22 Barcelona WC jpg
Universul Barcelonei
Numai un prost l-ar distruge. Dar istoria este plină de alde d-ăștia.
image png
Pirgu vs. Montaigne
„Mă-nnebunesc după tot ce ţine de memorialistică: jurnale, memorii, corespondenţă, note de drum etc.”.
p 23 Andrei Scrima jpg
O întîlnire mirabilă – interviu cu filozoful și psihanalistul Virgil CIOMOȘ –
Domnul Profesor nu mi-a recomandat studii și cărți de logică și de filosofie, ci Patericul egiptean, mai întîi, și Spovedania unui pelerin rus, mai apoi.
image png
Hasdeu și regulamentul
Tot în 2023 s-au împlinit 333 de ani de la susținerea (la Universitatea din Leipzig) a primei teze de doctorat din lume dedicată jurnalismului.
image png
Casa Regală a României și palatele prefecturilor
O altă statuie a lui Ferdinand din Rezina (amplasată în 1938, sculptor Alexandru Plămădeală) a fost aruncată în Nistru de către barbarii bolșevici în 1940.
p 23 Cefalonia WC jpg
Aventuri estivale cefalonite
Încă nu am un răspuns clar. Cîți bani îmi mai trebuie pentru a termina odată Elada?
p 23 WC jpg
Librarii din vechiul București
Cum a ajuns, însă, un librar să aibă un parc botezat după numele lui, este o altă poveste, pe care, deși stau de aproape douăzeci de ani în acest cartier, am aflat-o mai tîrziu.
image png
Poze, nu vorbe!
Nu mai insist asupra faptului că, în absența cuvintelor, gîndirea conceptuală și gîndirea discursivă nu sînt posibile.
p 23 WC jpg
La Peleș – proprietari triști și administratori buni
Altfel, castelul Peleș rămîne o capodoperă a bunului gust.
p 21 Josephus Szabo, Diploma de magister philosophiae,1768 jpg
O descoperire majoră pentru istoria învățămîntului universitar din România
Era prima instituție de învățămînt superior universitar de pe teritoriul actual al țării.
p 23 Ministerul Finantelor WC jpg
Cît de mare este datoria noastră publică sau despre suveica numită România
Există deci un PIB care lucrează în favoarea bugetului nostru de stat și unul care lucrează în favoarea altora.
image png
Inspecția, acolo unde sînt îngrijiți oameni
Un timp prea scurt alocat controlului duce la concluzii superficiale.
p 21 jpg
Credință. Încredere. Clandestinitate – imagini din Dosarele Securității
Este bine să le gîndim procesual, ca instrumente care se schimbă în timpul facerii.
p 23 jpg
p 23 Metroul din Atena WC jpg
Atena, așa cum am descoperit-o eu
„Cîtă vreme avem ce povesti, nu ieșim la pensie”.
index jpeg webp
Am înnebunit de fericire – despre tristețea abisală și apeirokalia cea de toate zilele –
Mă întreb în final, cumva retoric, cine sînt mai periculoși pentru lumea în care locuim: mîrlanii sau cei care înnebunesc de fericire și tristețe, respectiv maniaco-depresivii?
p 23 jpg
Sindromul nou-născutului maculat
Dar de ce să procedăm așa cînd putem lăsa totul la îndemîna șmecherilor pe care îi invocam?
p 23 WC jpg
Paris, după douăzeci de ani și patru luni
Dar cum mereu am fost în trecere prin Paris, nostalgiile nu au fost deloc puternice și au lăsat loc curiozității de a redescoperi minunatul univers parizian.
p 19 WC jpg
Oameni capabili să devină medici
Observația privind „dezumanizarea” medicinei, îndrăzneață în urmă cu o jumătate de secol, este astăzi banală.
p 23 2 WC jpg
O fată sub dărîmături. Un bărbat neputincios
Două zile mai tîrziu, ceva ajutor a început să apară în centrele marilor oraşe. Dar pentru nenumăraţi oameni, este prea puţin şi prea tîrziu.
982 23 Huqqa de origine persana 1770 jpg

Adevarul.ro

image
Rațele alergătoare indiene, folosite în România în loc de pesticide: „Au curățat, într-o săptămână, 1.200 mp”
O tânără din Sibiu, designer de permacultură, a implementat mai multe proiecte în care rațele indiene au fost folosite pentru „combaterea dăunătorilor, de către unele familii sau restaurante care au dorit să producă, ecologic, alimente pe proprietățile lor”.
image
O modificare facială ar putea fi un semn de cancer pulmonar, spun pneumologii
Potrivit unui studiu din 2022, cancerul pulmonar este cel mai frecvent tip de cancer din România,12.122 de pacienții fiind diagnosticați în fiecare an. De asemenea, tot el cauzează şi cele mai multe decese - 10.779 pe an.
image
Coreea de Nord spune că declarația nucleară emisă de China, Japonia și Coreea de Sud îi încalcă grav suveranitatea. „Este o bătaie de joc și o înșelătorie...”
Luni, după ce la Seul, în cadrul unui summit tripartit, China, Japonia și Coreea de Sud au discutat despre programul de înarmare nucleară al Coreei de Nord, Phenianul a anunțat că intenționează să lanseze un alt satelit de spionaj în zilele următoare.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.