Note ┼či fotografii (1)

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 825 din 12ÔÇô18 decembrie 2019
Note ┼či fotografii (1) jpeg

Bucure┼čti, Drumul Taberei. Un teren de sport, ├«nconjurat de blocuri ├«nalte. Este toamn─â, iar lumina piezi┼č─â irizeaz─â asfaltul de pe teren. O feti┼ú─â cu h─âinu┼ú─â lung─â ├«mpinge un baston cu o roat─â galben─â ├«n cap─ât. La fiecare rotire, un dispozitiv zb├«rn├«ie, iar feti┼úa iu┼úe┼čte pasul, amuzat─â de zgomot. ├Än spatele ei se gr─âbe┼čte, la r├«ndul s─âu, un p─ârinte. La etajul al ┼časelea, cineva ├«nchide fereastra.

Roma, San Pietro in Montorio. ├Än claustrul bisericii, o pictori┼ú─â surprinde celebrul Tempietto al lui Bramante, sub lumin─â. Forma rotund─â d─â na┼čtere unor umbre magnifice. Pictori┼úa s-a a┼čezat cu spatele la intrarea ├«n claustru, pentru a observa cele mai fine detalii. Un fotograf cu figur─â senin─â d─â roat─â micului edificiu, ├«n c─âutarea cadrului perfect.  La un moment dat, ├«n incint─â p─â┼če┼čte un cuplu. Au fe┼úele ├«ng├«ndurate, pesemne c─â s-au certat de cur├«nd. El este trist, iar ea este extrem de nefericit─â. De┼či este a┼čezat─â cu spatele, pictori┼úa simte ceva ┼či se ├«ntoarce spre ei, nelini┼čtit─â. De la r─âsucire, cotul ├«i aga┼ú─â ┼čevaletul ┼či toate pensulele, culorile, p├«nza, apa, absolut toate se pr─âbu┼česc ┼či se amestec─â pe jos. Le adun─â repede, le bag─â ├«n traist─â ┼či pleac─â, t├«r├«ind ┼čevaletul murdar ├«n urma ei ┼či arunc├«nd priviri acuzatoare spre cuplul care, parc─â, ┼či-a mai revenit ├«ntruc├«tva.

Bucure┼čti, Ateneul Rom├ón. E amiaz─â ┼či, pe treptele ├«nsorite, un b─âtr├«n hr─âne┼čte porumbeii. Tot mai mul┼úi decoleaz─â de pe corni┼ča ionic─â a frontonului proiectat de Albert Galleron, pentru a onora festinul. Un copil timid vine aproape, ne├«ndr─âznind mai mult, iar b─âtr├«nul ├«l cheam─â la el ┼či ├«i d─â jum─âtate din p├«ine s─â arunce la p─âs─âri. ├Äl ├«ntreab─â c├«┼úi ani are, dac─â ├«i place ┼čcoala, dac─â iube┼čte animalele. Copilul r─âspunde cu sinceritate ┼či r├«d ├«mpreun─â, de parc─â se cunosc de o via┼ú─â.

Mako, Ungaria. O ma┼čin─â plin─â cu turi┼čti rom├óni parcheaz─â l├«ng─â terme, iar copiii se reped spre frumosul edificiu, ultimul proiectat de Imre Makovecz, creatorul ┼čcolii ungare de arhitectur─â organic─â. ╚śoferul ├«ncuie u┼ča ┼či se dep─ârteaz─â de ma┼čin─â, ├«ns─â un localnic b─âtr├«n ├«l interpeleaz─â ┼či ├«i spune ceva ├«n maghiar─â. ╚śoferul nu ├«n┼úelege nimic ┼či ├«ncearc─â ├«n englez─â, ├«n francez─â, ├«n italian─â. B─âtr├«nul nu ┼čtie dec├«t maghiar─â ┼či dore┼čte s─â explice ceva, ridic├«nd u┼čor vocea, pentru a se face ├«n┼úeles. Singurul rezultat este c─â ┼čoferul ├«ncepe s─â se enerveze, dup─â drumul lung. Nu pricepe ce vrea b─âtr├«nul de la el, i se pare c─â ├«l ceart─â, de┼či nu a gre┼čit cu nimic, a parcat ├«n parcare, este un om civilizat. Trece un t├«n─âr ┼či se ofer─â s─â traduc─â: ÔÇ×A┼úi l─âsat ma┼čina cu o roat─â pe o linie alb─â ┼či poli┼úia amendeaz─â toate ma┼činile ├«n aceast─â situa┼úie. Trage┼úi ma┼čina un metru ├«n fa┼ú─â, c├«t se poate, ca s─â nu ave┼úi nici o problem─â ┼či s─â v─â bucura┼úi de concediu!ÔÇť.

T├«rgu Ocna, Biserica Sf├«ntul Nicolae. ├Än curte s├«nt ├«ngropa┼úi 69 de osta┼či c─âzu┼úi ├«n Primul R─âzboi Mondial, ├«n s├«ngeroasele b─ât─âlii de la Cire┼čoaia ┼či Cosna. Intrarea ├«n micul cimitir este flancat─â de dou─â tunuri, cu scaune din s├«rm─â pentru artileri┼čti. ├Än unul dintre ele, o pas─âre ┼či-a prins aripa ┼či se zbate disperat─â. O fat─â gracil─â, venit─â s─â pun─â o floare la monument, o vede ┼či o salveaz─â, nu f─âr─â dificultate, apoi se a┼čaz─â pe scaunul de fier negru al unui tun ┼či m├«ng├«ie pas─ârea, ├«nc─âlzind-o ┼či alin├«ndu-i durerea. Z├«mbind, deschide palmele ┼či pas─ârea, un sticlete cu burta galben─â, ├«┼či ia zborul. Fata pleac─â ┼či ea, r─âscolind cu piciorul frunzele galbene c─âzute pe alee. Nu a mai plouat de mult, a┼ča c─â fo┼čnetul este melodios.

Istanbul, Turcia. Un t├«n─âr, care tocmai a intrat la Arhitectur─â, p─â┼če┼čte ├«ntr-un magazin de rechizite pentru a-┼či cump─âra mai multe rapidografe Rotring ┼či alte instrumente. S├«nt scumpe, dar mai ieftine ca la Bucure┼čti. Mai mul┼úi prieteni lÔÇĹau prevenit c─â poate fi ├«n┼čelat, c─â marfa nu este original─â, dar t├«n─ârul are ├«ncredere ├«n el ├«nsu┼či. Cere v├«nz─âtorului trusa ┼či ├«ncepe s─â o inspecteze, desface nepoliticos instrumentele de desen ┼či le studiaz─â o┼úelul din v├«rf, le asambleaz─â la loc ┼či se declar─â mul┼úumit. Apoi mai alege diverse obiecte ┼či se opre┼čte din cump─âr─âturi doar c├«nd socote┼čte c─â a cheltuit to┼úi banii. V├«nz─âtorul, un b─ârbat trecut de tinere┼úe, de┼či vizibil deranjat de ne├«ncrederea cump─âr─âtorului, un mucos, s─â o spunem pe ┼čleau, ├«ncepe s─â i le pun─â ├«ntr-o pung─â. T├«n─ârul r─âm├«ne vigilent ┼či observ─â fiecare gest, ca nu cumva v├«nz─âtorul s─â palmeze vreun produs, s─â nu-l ├«n┼čele, acum, la final. Pl─âte┼čte ┼či pleac─â cu punga, iar la hotel vars─â totul pe pat ┼či inspecteaz─â atent fiecare obiect. Spre marea lui uimire, observ─â, pe l├«ng─â toate articolele pl─âtite, ┼či o frumoas─â radier─â, tot Rotring, mare ┼či scump─â, pe care nu o pl─âtise ┼či care nu figureaz─â nici pe bon. ├Än┼úelege c─â a gre┼čit ┼či c─â v├«nz─âtorul i-a dat o lec┼úie, ├«n cel mai frumos mod posibil. A doua zi revine la magazin ca s─â mul┼úumeasc─â, dar magazinul este ├«nchis cu un oblon metalic, opac, nu se mai vede nici m─âcar firma, ca ┼či c├«nd magazinul nu ar fi existat niciodat─â acolo.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg
Cum vorbim despre arhitectur─â?
Arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu.
Hai hui prin Zakynthos jpeg
Hai-hui prin Zakynthos
Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Bazaltul și asfaltul jpeg
Bazaltul și asfaltul
Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.