Mai salvăm, uniți, Roșia Montană?

Publicat în Dilema Veche nr. 903 din 29 iulie – 4 august 2021
Mai salvăm, uniți, Roșia Montană? jpeg

În basmele populare românești, cînd Făt-Frumos taie capul balaurului, acesta își dă duhul și urmează nunta. Mai versați în amăgiri periculoase, grecii au inventat Hidra din Lerna, pe care Hercule a reușit să o doboare doar cu ajutorul nepotului său, Iolau, căci capetele hidrei creșteau pe măsură ce erau tăiate. De mulți ani, localnicii din Roșia Montană, care nu vor să-și părăsească locuințele, terenurile, bisericile și cimitirele, duc o luptă dîrză, dar profund inegală, cu o inițiativă economică ce propune inundarea văii Cornei, distrugerea galeriilor romane din masivul Cîrnic, dar și din alte masive învecinate și realizarea unui iaz de decantare cu cianuri, avînd o suprafață comparabilă cu a lacului Herăstrău sau a lacului Morii, din București. În 2009, cînd proiectul minier de la Roșia Montană a fost propus spre a face parte din programul de guvernare, s-a produs o mare mobilizare a societății românești, care a coagulat Academia Română, culte religioase, Casa Regală a României, organizații profesionale, societatea civilă, dar, mai ales, populația care a participat masiv la numeroase proteste în orașele țării pentru stoparea unui proiect care avea să producă mai multe pierderi decît beneficii, dincolo de riscul asociat ideii de a face un iaz cianuros gigantic în creierii munților, ținut de un baraj din anrocamente. Ce înțelesese societatea civilă românească în 2010?

În primul rînd devenise clar pentru toată lumea că natura de la Roșia Montană, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai importantă, pe termen lung, decît puținătatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo. La Roșia, metalul prețios scos de-a lungul a mii de ani s-a împuținat, nu mai sînt filoane, iar pentru extragerea unui gram de aur trebuie măcinat aproximativ un metru cub de pămînt aurifer. Adică defrișări, urmate de explozii repetate, excavări industriale ș.a.m.d. Apoi, la Roșia Montană au fost descoperite numeroase vestigii arheologice romane, iar unele sînt, încă, nedescoperite. Multe ar trebui să dispară odată cu dinamitarea masivelor muntoase, inclusiv galeria romană în trepte din masivul Cîrnic, unică în lume. Aceste vestigii romane, dar și dacice, precum și mai recente, ar putea reprezenta o rezervație de arheologie industrială care, în contextul turistic potrivit, bazat pe sustenabilitate, ar putea atrage numeroși vizitatori.

Apoi riscul de mediu enorm a fost înțeles de populație. Să tranzitezi România cu trenuri întregi de dinamită și cianură nu părea foarte înțelept în 2010, iar acum pare cu totul lipsit de prevedere, căci mărfarele deraiază, liniile se rup, iar entropia pare că s-a dezlănțuit în toată Europa, nu doar la noi. Cum ar fi să cedeze barajul de la Roșia, așa cum a cedat cel din Germania? Sau doar la ei cedează, pentru că noi le facem mai bine? Cum ar fi să ajungă cianura în pînza freatică? Sau metalele grele?

Nu în ultimul rînd, pentru a putea realiza proiectul, toți locuitorii ar trebui să-și părăsească locuințele, cimitirele ar trebui strămutate, iar cele cinci biserici aparținînd de cinci rituri diferite (ortodocși, catolici, greco-catolici, unitarieni și reformați) ar rămîne fără enoriași, într-un stadiu de muzeificare. Și da, mulți locuitori ai Roșiei Montane și-au vîndut casele și s-au mutat. Numai că, de mulți ani, de prea mulți ani, acei locuitori care nu au vrut să-și părăsească trecutul, dar nici prezentul și viitorul, pe care îl văd legat de țarina străbună, de străzile copilăriei, de arcada primului sărut, înfruntă lipsuri de nedescris, într-o localitate unde regulamentul de urbanism prevede că satul este zonă monoindustrială, deci nimic altceva decît minerit de suprafață nu se poate face. Un sat care, odinioară, avea cazino și loc pentru adunări cîmpenești, acum subzistă doar prin voința unor familii demne de respectul întregii țări.

De aceea, atunci cînd dosarul pentru înscrierea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO a fost avansat în 2017, lumea a răsuflat ușurată, gîndindu-se că ultimul cap al hidrei fusese retezat. Numai că nu a fost așa, iar astăzi, în 2021, apele liniștite ale tăurilor din Roșia Montană au început să se tulbure din nou, la inițiativa unor politicieni care se pare că au pierdut dezbaterea din 2010, iar lucrurile se reiau ca și cînd s-ar fi schimbat ceva în satul izolat din Munții Apuseni. Și poate că s-a schimbat ceva, și anume capacitatea de răspuns a societății civile, într-un context pandemic marcat de teama fiecăruia pentru propria viață și scăderea receptivității față de cauze comune, precum și desființarea multor organizații, afectate de izolare și restricții. Ce nu s-a schimbat, și nu se va schimba, este voința roșienilor de a continua să trăiască în Roșia Montană, care este a nimănui altcuiva decît a lor. Iar ei au reușit să arate lumii întregi că nu confortul este condiția unei existențe demne, ci puterea de a înfrunta orice vicisitudine, atunci cînd știi că ai tăi au nevoie de tine și de exemplul tău, dar și țara întreagă. Se va mai uni România în jurul lui Sorin, Gabi, Zeno, David, Georgiana și al celorlalți bravi roșieni, pentru a salva, definitiv, de această dată, Roșia Montană?

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

Foto: wikimedia commons

640px Haven Cefalu jpg
Eu și primarul din Cefalù
Care erau șansele să nimerim chiar la începutul ei în Cefalù?
p 21 Bruxelles WC jpg
Iarna vrajbei noastre
Problema, în această frază emblematică, constă în cuvîntul „Europa”.
p 23 Catedrala din Monreale WC jpg
Peripeții siciliene. Monreale
Dacă Sicilia avea șase pagini, sora situată mai la nord-vest, Sardinia, avea doar trei!
Vizual Masterclass Cronicari Digitali Cine asculta o casa 15 octombrie 2022 jpg
Cine ascultă o casă? – despre valorizarea patrimoniului arhitectural și industrial –
Situația clădirilor istorice ridică semne de întrebare de multă vreme, fiind privite în general ca un element desuet, care consumă bani, care ține „noul” pe loc.
Coperta Interviu Monica Onojescu FINAL jpg
„Programele școlare nu privilegiază lectura literaturii” – interviu cu Monica ONOJESCU –
E greu să te miști printr-un astfel de limbaj abstract și specializat și atunci poate l-aș traduce într-unul mai simplu, pe înțelesul tuturor.
3 jpg
Festivalul Povestirilor
 de pe Via Transilvanica
Vă așteptăm la Festivalul Povestirilor de pe Via Transilvanica, între 9-11 septembrie, la Muzeul Național al Țăranului Român.
7 jpg
Farmece
În basme și în tradiția populară, farmecele sînt legate de vrăjitoare și de magia provocată de om. Dar farmecele se nasc cîteodată doar umblînd pe o cărare. Una lungă de 1.400 de kilometri.
5 jpg
Amazonul Gastronomiei, Via Transilvanica
În multe locuri unde se poate mînca pe Via Transilvanica, dincolo de rețete, ingredientele care ajung pe masa ta au mari șanse să fi fost aduse din spatele casei.
958 23 Foto Catalin Soto1 jpg
„Profesorul de rap” – G.P. VOLCEANOV în dialog cu DOC –
Ca om de cuvinte, pot să îţi spun că, după douăzeci de ani de mînuire a lor şi de „stat cu ele în cameră”, am ajuns la concluzia că limbajul e limitat în a comunica, uneori, esenţa lucrurilor.
957 22 CConstantinescu2 jpg
Universul fascinant al Salonicului
Există o singură mare regulă: să te ferești de celălalt și, pe cît posibil, să nu intri în cel din stînga.
p 22 23 3 jpg
O experiență de vîrf în satul Piscu…
Nu mi-a venit să cred că, la doi pași de Capitală, a putut lua naștere o instituție de asemenea calibru, fără ca lumea culturală să ia notă, prompt și sonor, de prestigiul ei.
p 22 23 1 jpg
Meșteșugul redescoperit ca artă
Pedagogia se completează cu descoperirea de sine: întîlnirea nemijlocită cu lutul.
p 22 23 4 jpg
Tîlcul poveștii
„Casa Regală se apleca cu multă grijă asupra a tot ce însemna cultură țărănească, avînd multă prețuire față de meșteșuguri.“
952 21 22 Sodiq Adelakun foto Sophiyah Sulaimon Adelakun jpg
Fotojurnaliştii în epoca fake news – anchetă
Competiţia anuală World Press Photo recunoaşte fotojurnalismul de calitate şi premiază imagini şi poveşti din întreaga lume.
Rododendron jpg
Rododendronii din Leaota
Este preferabil totuși să fotografiezi rîurile roz de rododendroni decît să-i iei acasă, în sacoșă, pentru a face magiun sau ulei.
p 22 Cetatea Risnov  WC jpg
Munții din trecut și cum îi străbăteam
Drumul pînă la Brașov, la o aruncătură de băț, a fost parcurs în trei sferturi de oră, cu o viteză supersonică ce nu depășea 40 de kilometri pe oră.
p 21 AP 22067489059075 jpg
„În practică, adevărul este un diamant cu multe fațete” – interviu cu fotograful Vadim GHIRDĂ
„Eu cred în puterea și valoarea fotografiei: puterea de a schimba ceva în bine, valoarea unică de a opri timpul.”
Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
Pînă în august 1944, cenzura nu era atît de strictă, cea antonesciană rezumîndu-se la publicațiile legionare, după cum o arată documentele de arhivă.
Roma este eternă, noi – trecători (prin ea) jpeg
Roma este eternă, noi – trecători (prin ea)
Roma nu este doar un oraș-muzeu, care te lasă fără grai, înțesat cu biserici baroce, piațete și sute de obiective turistice, ci și un oraș tînăr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
„Pentru a duce la bun sfîrșit ceva se cere mai multă conștiință decît șovăială.“
11 lucruri care îmi lipsesc de cînd m am întors din Franța jpeg
11 lucruri care îmi lipsesc de cînd m-am întors din Franța
În Franța am constatat că am drepturi, nu a trebuit să mă gîndesc că aș avea, de la cele mai mărunte, de angajat, de client, de chiriaș, pînă la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri și tradiții pe care familia le ținea erau obligatorii și nu era scuzată sub nici o formă absența.
Vulcan, mamă, ființă vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mamă, ființă vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt că Etna e parte intrinsecă a identității lor și a tot ce are și ce înseamnă Sicilia.
Un Crăciun vienez jpeg
Un Crăciun vienez
Prima măsură pe care am adoptat-o a fost să arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lanțuri de farmacii din România.

Adevarul.ro

ronaldo bucurie jpg
Contract faraonic pentru Cristiano Ronaldo. Va câștiga o sumă inimaginabilă la noua echipă
După despărțirea de Manchester United, atacanul portughez primește oferte explozive.
Mohammed bin Salman FOTO EPA-EFE
„Nașul, varianta saudită”. Culisele loviturii de stat prin care bin Salman și-a eliminat rivalul de la tronul Arabiei Saudite
Nu cu mult timp în urmă, fostul prinț moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Nayef, era pregătit să preia controlul țării, dar vărul său mai mic a conceput un plan tiranic prin care să îi ia locul. Așa a început ascensiunea violentă la putere a lui Mohammed bin Salman.
Catalin Scarlatescu Adrian Stroe Chefi la cutite Foto Antena 1 jpg
„Chefi la cuțite“: copiii lui Adrian Stroe l-au cucerit pe chef Scărlătescu. Concurentul îi crește singur
Semifinala show-lui culinar de la Antena 1 le-a adus o surpriză de proporții concurenților, care au fost vizitați de cei dragi în platoul de filmare.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.