Libra, criptomoneda Facebook, trebuie oprit─â

Katharina PISTOR
Publicat în Dilema Veche nr. 803 din 11-17 iulie 2019
Libra, criptomoneda Facebook, trebuie oprit─â jpeg

Facebook tocmai a f─âcut public─â o nou─â tentativ─â de a domina lumea: Libra, o criptomoned─â g├«ndit─â s─â func╚Ťioneze ca ÔÇ×bani priva╚ŤiÔÇť oriunde ├«n lume. ├Än preg─âtirea acestei aventuri, Mark Zuckerberg, CEO Facebook, a negociat cu b─ânci centrale, cu reglementatori ╚Öi cu 27 de companii partenere, fiecare urm├«nd s─â contribuie cu cel pu╚Ťin 10 milioane de USD. De teama unor pericole de securitate crescute, Facebook a evitat colaborarea direct─â cu b─âncile comerciale.

Zuckerberg pare s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â simpla inova╚Ťie tehnologic─â nu va garanta succesul Libra. El are nevoie, de asemenea, ca guvernele s─â-i garanteze c─â vor impune re╚Ťeaua de rela╚Ťii contractuale care sus╚Ťin moneda ╚Öi c─â vor aproba folosirea propriei monede ca garan╚Ťie. Dac─â Libra va ajunge vreodat─â s─â existe, b─âncile centrale vor fi obligate s─â pun─â la dispozi╚Ťie lichidit─â╚Ťi.

├Äntrebarea e dac─â guvernele ├«n╚Ťeleg riscurile pe care un astfel de sistem ├«l reprezint─â la adresa stabilit─â╚Ťii financiare. Poate c─â ideea unui sistem de plat─â privat, rapid, cu 2,6 miliarde de utilizatori activi sun─â atr─âg─âtor. Dar, dup─â cum ╚Ötie orice bancher sau specialist ├«n politici monetare, sistemele de plat─â necesit─â un grad de blocare a lichidit─â╚Ťilor (pentru asigurarea unei rezerve obligatorii) pe care nici o entitate privat─â nu ├«l poate oferi.

Spre deosebire de state, ├«ntreprinderile private trebuie s─â opereze ├«n limitele propriilor mijloace ╚Öi, la nevoie, nu pot impune unilateral obliga╚Ťii financiare altora. Ceea ce ├«nseamn─â c─â ele nu se pot salva de unele singure; trebuie s─â fie salvate de state sau s─â li se permit─â s─â dea faliment. ├Än plus, chiar ╚Öi c├«nd e vorba de state, ancorarea monedelor ofer─â doar iluzia siguran╚Ťei. Multe ╚Ť─âri au fost nevoite s─â renun╚Ťe la ancorare, de fiecare dat─â sub pretextul c─â ÔÇ×de data aceasta e altfelÔÇť.

Facebook se deosebe╚Öte de al╚Ťi emiten╚Ťi de ÔÇ×bani priva╚ŤiÔÇť prin dimensiunea sa, prin accesibilitatea global─â ╚Öi prin disponibilitatea de ÔÇ×a se mi╚Öca repede ╚Öi a strica totul ├«n caleÔÇť. Un scenariu ├«n care salvarea Librei ar necesita mai multe lichidit─â╚Ťi dec├«t ar putea furniza oricare stat e simplu de imaginat. Aminti╚Ťi-v─â de Irlanda dup─â criza financiar─â din 2008. C├«nd guvernul a anun╚Ťat c─â ├«╚Öi va asuma obliga╚Ťiile sectorului bancar privat, ╚Ťara s-a cufundat ├«ntr-o criz─â a datoriei publice. Al─âturi de o dihanie ca Facebook, multe state na╚Ťionale ar putea ajunge ├«ntr-o situa╚Ťie similar─â Irlandei.

Facebook gone╚Öte ├«nainte, de parc─â Libra ar fi doar o alt─â ├«ntreprindere privat─â. Dar, la fel ca mul╚Ťi al╚Ťi mijlocitori financiari de dinaintea sa, compania promite ceva ce nu poate livra de una singur─â: protec╚Ťia valorii monedei. Libra, ni se spune, va fi ancorat─â la un ÔÇ×co╚ÖÔÇť de monede (bilete de banc─â fiduciare, f─âr─â acoperire) ╚Öi va fi convertibil─â la nevoie, orice s-ar ├«nt├«mpla. Dar aceast─â garan╚Ťie se sprijin─â pe o iluzie, deoarece nici Facebook ╚Öi nici celelalte p─âr╚Ťi private implicate nu vor avea acces la rezerve nelimitate de monede ancorate.

Pentru a ├«n╚Ťelege ce se ├«nt├«mpl─â atunci c├«nd reglementatorii stau cu m├«inile ├«n s├«n, ├«n timp ce inventatori financiari creeaz─â op╚Ťiuni de v├«nzare, g├«ndi╚Ťi-v─â la dezastrul fondurilor de pia╚Ť─â monetar─â (FPM) din septembrie 2008. Investitorilor FPM li s-a promis c─â vor putea dispune de ac╚Ťiunile lor ca de un cont bancar, put├«nd s─â retrag─â oric├«nd at├«╚Ťia bani c├«╚Ťi au depus. Dar, c├«nd Lehman Brothers sÔÇĹa pr─âbu╚Öit ╚Öi to╚Ťi investitorii FPM au ├«ncercat s─â-╚Öi retrag─â to╚Ťi banii ├«n acela╚Öi timp, a devenit clar c─â multe fonduri nuÔÇĹ╚Öi pot respecta promisiunea. Pentru a ├«mpiedica o afectare extins─â a tuturor FPM-urilor ╚Öi a b─âncilor care le-au girat, Rezervele Federale SUA (FED) au intervenit ╚Öi au oferit ├«n ajutor lichidit─â╚Ťi. O eventual─â criz─â a Librei ar necesita un sprijin de anvergur─â mult mai mare, precum ╚Öi o coordonare str├«ns─â ├«ntre b─âncile centrale afectate de ea.

Date fiind aceste riscuri majore, guvernele ar trebui s─â intervin─â ╚Öi s─â opreasc─â Libra ├«nainte de lansarea de anul viitor. Altfel, dup─â cum a avertizat Maxine Waters, pre╚Öedinta Comisiei pentru servicii financiare din Camera Reprezentan╚Ťilor SUA, guvernele ar putea la fel de bine s─â ├«nceap─â s─â-╚Öi scrie propriile testamente de via╚Ť─â. ├Än limbaj financiar-bancar, ÔÇ×testament de via╚Ť─âÔÇť este un plan scris, pe care b─âncile ├«l pun la dispozi╚Ťia reglementatorilor, care descrie procedurile aplicabile ├«n caz de insolven╚Ť─â. ├Än cazul unui guvern, un testament de via╚Ť─â va trebui s─â explice modul ├«n care autorit─â╚Ťile competente vor trebui s─â reac╚Ťioneze ├«n cazul ├«n care Libra va renun╚Ťa la ancor─âri ╚Öi va declan╚Öa o criz─â global─â.

├Än acest context, se pot pune o serie de ├«ntreb─âri legitime. Se vor angaja guvernele ÔÇô asemenea fostului pre╚Öedinte FED Ben Bernanke, ├«n septembrie 2008, urmat de Mario Draghi, pre╚Öedintele B─âncii Centrale Europene, ├«n iulie 2012 ÔÇô s─â fac─â ÔÇ×tot ce se poateÔÇť pentru a asigura supravie╚Ťuirea monedei? ╚śi vor avea oare ele capacitatea s─â fac─â acest lucru, ca s─â nu mai vorbim de capacitatea de a-╚Öi coordona ac╚Ťiunile ╚Öi de a ├«mp─âr╚Ťi pierderile cu toate celelalte ╚Ť─âri implicate? Vor fi guvernele capabile s─â preia controlul sistemului, dac─â acesta se dovede╚Öte ┬şinapt s─â se autosus╚Ťin─â?

T─âcerea, ca r─âspuns la anun╚Ťul Facebook de s─âpt─âm├«na aceasta, este echivalent─â cu acceptarea acestei noi ╚Öi periculoase aventuri financiare. Guvernele nu trebuie s─â le permit─â ├«ntreprinz─âtorilor priva╚Ťi ├«nseta╚Ťi de profit s─â pun─â ├«n pericol ├«ntregul sistem financiar mondial. Dac─â b─âncile s├«nt ÔÇ×prea mari pentru a fi l─âsate s─â se pr─âbu╚Öeasc─âÔÇť, acela╚Öi lucru se poate spune, f─âr─â ├«ndoial─â, ╚Öi despre state. ╚śi, dac─â guvernele nu reu╚Öesc s─â ne protejeze de recentul hybris Facebook, va trebui s─â pl─âtim cu to╚Ťii.

Katharina Pistor este profesor de Drept comparat la Facultatea de Drept Columbia. Este autoarea volumului The Code of Capital: How the Law Creates Wealth and Inequality.

┬ę Project Syndicate, 2019, www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLE┼×U

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg
Cum vorbim despre arhitectur─â?
Arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu.
Hai hui prin Zakynthos jpeg
Hai-hui prin Zakynthos
Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Bazaltul și asfaltul jpeg
Bazaltul și asfaltul
Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.