Cursa

Publicat în Dilema Veche nr. 831 din 23 - 29 ianuarie 2020
Cursa jpeg

Calea Griviței, București. Mașinile stau turate la semafor, grăbindu-se să lase copiii la școală. Fuioare albe se înalță din țevile de eșapament, ascunzînd fațadele scorojite ale clădirilor vechi, cuprinse de paragină. Una dintre ele, singura renovată recent și vopsită roz, are, chiar deasupra intrării, un basorelief alb: o nimfă luxuriantă promite plăceri de nespus vizitatorilor. Deasupra ei, balconul și decorația Art Déco evocă timpuri mai bune, mai îngăduitoare. În faţa clădirii, un cerşetor în scaun cu rotile şi-a terminat slalomul printre maşini şi numără banii, puţini, obţinuţi de la şoferi. Nu are mai mult de 40 de ani, dar figura lui tristă este marcată de privaţiuni şi boli. Poartă o geacă de piele, la fel de ponosită ca faţadele clădirilor din zonă. Uşa casei alăturate se deschide şi apare un copil, ţinînd de ghidon o trotinetă. Se salută, cei doi se cunosc, probabil că sînt colocatari. Vorbesc, în timp ce maşinile mai prind un semafor, al doilea, pentru că este blocaj pe Buzeşti. Unii şoferi claxonează deja, însă cei doi, învăluiţi de gazele de eşapament, par cumva protejaţi, ori sînt perfect imuni la zăpăceala din jur şi, pur şi simplu, fructifică răgazul apărut.

Mai apar doi băieți și o fată și studiază, cu toții, trotineta. Posesorul este mîndru și o laudă, deși este veche și, evident, nemilos utilizată. Le arată roțile și le explică celorlalți chestiuni de mecanica deplasării, le prezintă funcționarea frînei. Bărbatul are însă mai multă experiență și le dezvăluie sistemele de frînare mai complexe ale scaunului cu rotile. De asemenea, roțile mai mari prind mai multă viteză de deplasare, la viteză de rotație egală. Discuția se încinge, nici băiatul nu renunță: este adevărat, roțile lui sînt mici, dar se rotesc foarte repede, deci trotineta este mai rapidă ca scaunul. Imposibil, afirmă adultul, cu gesturi de mînă largi, în timp ce mașinile prind al treilea semafor, iar corul claxoanelor abordează cu patos, într-un crescendo impunător și variat, un timbru melodic dificil de suportat. Mașina poliției care ajunge la fața locului, cu sirena pornită, pare o soprană wagneriană.

Însă strada, cu disperarea ei, pare o lume foarte îndepărtată de trotuarul unde cei cinci stabilesc regulile cursei care va avea loc. Se pleacă, la semnul de start, de la intersecția cu Buzești-Berzei, unde s-a poziționat, deja, unul dintre organizatori. Finalul este la Cinema Marconi, sub reliefurile stranii și decăzute ale unuia dintre cele mai elegante foste cinematografe ale Capitalei, spre care aleargă al doilea. Distanța de 100 de metri nu este mare, avînd în vedere natura cursei, însă nici mică. Fata se poziționează la mijloc, pentru a da startul. În plan secund, un polițist descinde din mașină și ocupă mijlocul intersecției, pentru a drena mașinile. Ascultă cu atenție în stație și se coordonează cu colegii. Prima oră de școală are loc în mașină, spre bucuria copiilor, ațipiți pe banchete, în ciuda gălăgiei claxoanelor și a amabilităților schimbate de unii șoferi.

Soarele s-a ridicat, iar concurenții aflați la start lasă umbre lungi, în fața lor. Expresia de concentrare cu care privesc mîna fetei este vizibilă de la mare distanță. Corpurile sînt tensionate ca două arcuri. Mîna cade și cei doi pornesc rapid. Băiatul țîșnește ca din pușcă, însă fiecare capac de canal de pe trotuar îl zdruncină și îl încetinește semnificativ. După un start mai lent, bărbatul dovedește o tehnică desăvîrșită, împingînd roțile la intervale precise și imprimînd scaunului cu rotile o mișcare liniară și uniform accelerată. Pentru șoferii care au uitat că obiectivul lor era să-și descarce copiii în fața școlilor și apoi să ajungă la birourile unde îi așteaptă provocări ambițioase și termene-limită, scadențe și predări, dar care acum privesc cursa cu mult interes, pare evident că adultul îl va ajunge din urmă și chiar depăși pe copilul care, iată, și-a cam pierdut suflul, neștiind să-și dozeze corect efortul. Și, într-adevăr, prin pîcla din ce în ce mai deasă, străbătută de razele soarelui de dimineață, scaunul se apropie rapid, metru după metru. Trotuarul este însă îngust, iar trotineta are o traiectorie destul de sinuoasă pe ultimul sfert. Ca să o depășească, bărbatul trebuie să intre în paralel cu atenție, pentru a evita o coliziune. Mai sînt zece metri și băiatul vede cu coada ochiului rotilele mici de la scaun. Accelerează, dar nu mai poate. E clar că va pierde, însă atunci se petrece un fapt neașteptat: bărbatul nu mai împinge roțile și lasă trotineta să cîștige.

Sub carele alegorice și caii dezlănțuiți din basoreliefurile elegantului cinematograf Marconi, acum o ruină, ca tot cartierul, cei cinci s-au reunit, din nou. Competitorii încă răsuflă greu, dar au, amîndoi, o fericire pură întipărită pe chipuri: „A fost o cursă pe cinste! Bravo, mă! Ești bun!“, „Și tu ai fost foarte rapid, cît pe ce să mă depășești“. În luminile reflectoarelor mașinilor și zecile de ochi ale unui public întîmplător, cei doi nu mai sînt un cerșetor și un copil sărac, ci doi atleți care și-au pus toată energia și priceperea pentru a cîștiga o cursă, iar unul dintre ei, mai experimentat, a renunțat la victoria pe care și-o dorea foarte mult, pentru a-l încuraja pe cel mai tînăr și cu un viitor înainte. Pe cînd maşinile o iau, în sfîrşit, din loc spre zări mai bogate ale oraşului, la lumina blîndă și adevărată a dimineții, șoferii care au privit cursa trăiesc o revelație colectivă: multe dintre provocările ambițioase, termenele-limită, scadențele și predările zilei sînt, de fapt, nimicuri.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

Foto: Cinema Marconi (wikimedia commons)

1037 23 foto I  Cosman jpg
Valul a venit, apoi a trecut – tsunami în Maldive –
Oamenii au învățat să trăiască prezentul, fără să-și pună problema zilei de mîine.
image png
Analiza plagiatului de la vîrful Harvard
„Nu au fost constatate abateri de la standardele etice în activitatea de cercetare academică ale Harvard”
p 23 jpg
Despre prostie – sau cum am devenit inteligent
E o alegere inconștientă a ceea ce vrem să fim, dar care poate deveni conștientă datorită cunoașterii.
p 22 Barcelona WC jpg
Universul Barcelonei
Numai un prost l-ar distruge. Dar istoria este plină de alde d-ăștia.
image png
Pirgu vs. Montaigne
„Mă-nnebunesc după tot ce ţine de memorialistică: jurnale, memorii, corespondenţă, note de drum etc.”.
p 23 Andrei Scrima jpg
O întîlnire mirabilă – interviu cu filozoful și psihanalistul Virgil CIOMOȘ –
Domnul Profesor nu mi-a recomandat studii și cărți de logică și de filosofie, ci Patericul egiptean, mai întîi, și Spovedania unui pelerin rus, mai apoi.
image png
Hasdeu și regulamentul
Tot în 2023 s-au împlinit 333 de ani de la susținerea (la Universitatea din Leipzig) a primei teze de doctorat din lume dedicată jurnalismului.
image png
Casa Regală a României și palatele prefecturilor
O altă statuie a lui Ferdinand din Rezina (amplasată în 1938, sculptor Alexandru Plămădeală) a fost aruncată în Nistru de către barbarii bolșevici în 1940.
p 23 Cefalonia WC jpg
Aventuri estivale cefalonite
Încă nu am un răspuns clar. Cîți bani îmi mai trebuie pentru a termina odată Elada?
p 23 WC jpg
Librarii din vechiul București
Cum a ajuns, însă, un librar să aibă un parc botezat după numele lui, este o altă poveste, pe care, deși stau de aproape douăzeci de ani în acest cartier, am aflat-o mai tîrziu.
image png
Poze, nu vorbe!
Nu mai insist asupra faptului că, în absența cuvintelor, gîndirea conceptuală și gîndirea discursivă nu sînt posibile.
p 23 WC jpg
La Peleș – proprietari triști și administratori buni
Altfel, castelul Peleș rămîne o capodoperă a bunului gust.
p 21 Josephus Szabo, Diploma de magister philosophiae,1768 jpg
O descoperire majoră pentru istoria învățămîntului universitar din România
Era prima instituție de învățămînt superior universitar de pe teritoriul actual al țării.
p 23 Ministerul Finantelor WC jpg
Cît de mare este datoria noastră publică sau despre suveica numită România
Există deci un PIB care lucrează în favoarea bugetului nostru de stat și unul care lucrează în favoarea altora.
image png
Inspecția, acolo unde sînt îngrijiți oameni
Un timp prea scurt alocat controlului duce la concluzii superficiale.
p 21 jpg
Credință. Încredere. Clandestinitate – imagini din Dosarele Securității
Este bine să le gîndim procesual, ca instrumente care se schimbă în timpul facerii.
p 23 jpg
p 23 Metroul din Atena WC jpg
Atena, așa cum am descoperit-o eu
„Cîtă vreme avem ce povesti, nu ieșim la pensie”.
index jpeg webp
Am înnebunit de fericire – despre tristețea abisală și apeirokalia cea de toate zilele –
Mă întreb în final, cumva retoric, cine sînt mai periculoși pentru lumea în care locuim: mîrlanii sau cei care înnebunesc de fericire și tristețe, respectiv maniaco-depresivii?
p 23 jpg
Sindromul nou-născutului maculat
Dar de ce să procedăm așa cînd putem lăsa totul la îndemîna șmecherilor pe care îi invocam?
p 23 WC jpg
Paris, după douăzeci de ani și patru luni
Dar cum mereu am fost în trecere prin Paris, nostalgiile nu au fost deloc puternice și au lăsat loc curiozității de a redescoperi minunatul univers parizian.
p 19 WC jpg
Oameni capabili să devină medici
Observația privind „dezumanizarea” medicinei, îndrăzneață în urmă cu o jumătate de secol, este astăzi banală.
p 23 2 WC jpg
O fată sub dărîmături. Un bărbat neputincios
Două zile mai tîrziu, ceva ajutor a început să apară în centrele marilor oraşe. Dar pentru nenumăraţi oameni, este prea puţin şi prea tîrziu.
982 23 Huqqa de origine persana 1770 jpg

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.