Cum vorbim despre arhitectur─â?

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 907 din 26 august ÔÇô 1 septembrie 2021
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg

Am cunoscut arti╚Öti care preferau s─â nu vorbeasc─â despre arta lor. O f─âceau ╚Öi at├«t. ├Äi l─âsau pe critici s─â discute despre sensibilitatea tu╚Öelor ╚Öi m─âiestria discursului plastic articulat pe traumele contemporaneit─â╚Ťii. ├Än fond, cine nu gust─â un tablou cubist se poate delecta cu o p├«nz─â impresionist─â. La fel, o sculptur─â realist─â poate trezi mai pu╚Ťin─â emo╚Ťie dec├«t ÔÇ×Pas─ârea ├«n spa╚ŤiuÔÇŁ, iar un vame╚Ö a putut cataloga sculpturile lui Br├óncu╚Öi drept obiecte industriale. Cu siguran╚Ť─â, acel vame╚Ö nu ╚Öi-ar fi ├«mpodobit locuin╚Ťa cu piese de art─â abstract─â. Publicul artelor vizuale are ╚Öansa de a ocoli lucr─ârile care nu-i plac sau chiar ├«l indispun. ÔÇ×Salonul refuza╚ŤilorÔÇŁ din 1863 a fost evitat de publicul picturii academiste, iar Napoleon al III-lea, care a avut curiozitatea de a-l vizita, a declarat c─â acesta trebuie s─â r─âm├«n─â primul ╚Öi ultimul de acest gen.

Cu totul altul este cazul arhitecturii, situat─â la confluen╚Ťa artei ╚Öi ingineriei. ├Än 1969, ├«n cadrul unei conferin╚Ťe ╚Ťinute la Li├Ęge, Giancarlo De Carlo demonstreaz─â c─â publicul arhitecturii nu este format doar din arhitec╚Ťi, urbani╚Öti, arti╚Öti ╚Öi critici, ci din publicul larg. ├Äntr-adev─âr, de o pictur─â te po╚Ťi feri eficient, printr-o eschiv─â simpl─â, dar cl─âdirea g─ârii este mai complicat de evitat, mai ales dac─â faci naveta zilnic. De Carlo arat─â c─â exist─â, pe bun─â dreptate, o ne├«ncredere funciar─â a oamenilor cu privire la activitatea arhitec╚Ťilor, ├«n special dup─â episodul modernist, c├«nd multe cartiere vechi au fost demolate pentru a face loc unor ansambluri arhitectonice menite s─â schimbe ├«n bine omul ╚Öi societatea, dar care, ├«n final, ╚Öi-au dovedit neputin╚Ťa ╚Öi au fost demolate, la r├«ndul lor.

Problema apare atunci c├«nd dore╚Öti s─â comunici arhitectura, eventual ├«nainte ca aceasta s─â se comunice singur─â, prin prezen╚Ť─â. Av├«nd nevoie de documenta╚Ťii ╚Öi proiecte laborioase, atent codificate, arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu. Din acest motiv, organiza╚Ťiile profesionale ale arhitec╚Ťilor organizeaz─â expozi╚Ťii periodice de arhitectur─â, sub forma anualelor, bienalelor ╚Öi trienalelor de arhitectur─â ╚Öi urbanism, acolo unde se creeaz─â un spa╚Ťiu al interac╚Ťiunii arhitec╚Ťilor expozan╚Ťi cu publicul, dar ╚Öi al comunic─ârii intraprofesionale, responsabil─â de generarea unei culturi colective.

Bienalele de arhitectur─â aduc problematica proiect─ârii spa╚Ťiului construit ├«n sfera public─â, iar provoc─ârile c─ârora arhitec╚Ťii trebuie s─â le ofere un r─âspuns ajung ├«n zona tangibilului, prin spa╚Ťii experimentale, machete ╚Öi proiecte expuse pe simeze. Ele reprezint─â o ocazie rarisim─â, de neratat, pentru profesioni╚Öti, ale c─âror viziuni pot fi v─âzute ╚Öi comunicate unui num─âr mare de oameni. ├Än fond, arhitectura are nevoie s─â-╚Öi educe publicul, pentru c─â nu este nimic mai nefericit dec├«t ├«nt├«lnirea ├«ntre o viziune asupra spa╚Ťiului cu ne├«n╚Ťelegerea acesteia ori cu neputin╚Ťa de a o edifica.

├Än cur├«nd va ├«ncepe Bienala Na╚Ťional─â de Arhitectur─â, edi╚Ťia a XIV-a, la trei ani de la precedenta edi╚Ťie. Arhitec╚Ťii au ocazia de a se vedea, de a-╚Öi cunoa╚Öte lucr─ârile, de a ÔÇ×lua pulsulÔÇŁ profesiei, dar ╚Öi de a vorbi direct sau prin evenimentele organizate cu publicul larg. La r├«ndul s─âu, acesta a╚Öteapt─â Bienala pentru a-╚Öi putea alege viitorii parteneri, c─âci a proiecta sau construi o cas─â sau o cl─âdire de orice fel presupune un angajament reciproc pe o durat─â de c├«╚Ťiva ani, bazat pe ├«ncredere reciproc─â, respect ╚Öi, a╚Öa cum spuneam, armonizarea unor viziuni asupra spa╚Ťiului construit care opereaz─â cu terminologii diferite. L─âs├«nd la o parte comunicarea prin seduc─âtoarele, dar gola╚Öele fotografii sau rand─âri, mai important─â este comunicarea prin cuvinte, acestea fiind necesare construirii unor imagini mentale complexe, formul─ârii unor cerin╚Ťe specifice ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, aprecierii corecte a valorii unui proiect.

De aceea, a╚Ötept cu ner─âbdare Galele Bienalei Na╚Ťionale de Arhitectur─â, edi╚Ťia a XIV-a, acolo unde vom fi ├«mpreun─â at├«t ├«ntre noi, c├«t ╚Öi cu publicul pentru care proiect─âm, ├«n ├«ncercarea, niciodat─â tran╚Öat─â definitiv, de a schimba ├«n bine ora╚Öele ╚Öi satele pe care le-am primit mo╚Ötenire, ca patrimoniu, de la ├«nainta╚Öii no╚Ötri.

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Foto: L. Niculae

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Hai hui prin Zakynthos jpeg
Hai-hui prin Zakynthos
Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Bazaltul și asfaltul jpeg
Bazaltul și asfaltul
Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.