Bazaltul și asfaltul

Publicat în Dilema Veche nr. 894 din 27 mai - 2 iunie 2021
Bazaltul și asfaltul jpeg

ÔÇ×Toate drumurile duc la RomaÔÇŁ, a╚Öa suna un proverb din Antichitate, c─âci romanii au construit zeci de mii de kilometri de drum, din Lusitania p├«n─â ├«n Armenia ╚Öi din Cirenaica p├«n─â ├«n Britania. ╚śi au f─âcut-o bine, c─âci de starea drumurilor depindeau suportul logistic al trupelor ╚Öi viteza de deplasare, esen╚Ťial─â ├«ntr-un imperiu cu dimensiuni colosale. Arhitectul ╚Öi inginerul militar roman Vitruviu ne-a l─âsat o mo╚Ötenire nepieritoare, nu doar nou─â, arhitec╚Ťilor, ci ╚Öi ├«ntregii posterit─â╚Ťi. ├Än lucrarea sa dedicat─â ├«mp─âratului Augustus, De Architectura, Vitruviu sintetizeaz─â cunoa╚Öterea din domeniul construc╚Ťiilor la vremea sa, ├«ntr-o manier─â didactic─â ce a slujit drept manual genera╚Ťiilor urm─âtoare, ├«n special dup─â c─âderea Imperiului Roman de Apus. Pe l├«ng─â informa╚Ťii esen╚Ťiale despre cum trebuie concepute un teatru, un stadion sau o balist─â, Vitruviu ne ├«nva╚Ť─â cum s─â construim drumuri trainice, ╚Öi trebuie ad─âugat faptul c─â ├«ncrederea lui Vitruviu ├«n durabilitate (firmitas) a fost cu prisosin╚Ť─â demonstrat─â de trecerea mileniilor peste drumurile romane, acestea mai fiind prezente ╚Öi unele ├«nc─â folosite. Celebrelor Via Appia ╚Öi Via Postumia li se adaug─â str─âzile romane din Britania, Moesia, dar ╚Öi din Dacia unde, la Porolissum, l├«ng─â Zal─âu, se poate umbla ├«nc─â pe drumuri ╚Ölefuite de sandalele garnizoanei castrului.

Pe l├«ng─â a╚Öezarea sagace a drumurilor astfel ├«nc├«t s─â fie ferite de inunda╚Ťii ╚Öi construirea lor temeinic─â, cu multe straturi ╚Öi funda╚Ťii, acestea beneficiau de un pavaj din blocuri de bazalt sau alte roci vulcanice, dure, atent ╚Ťesute. Bolovani de dimensiuni mari ╚Öi cu o grosime impresionant─â erau adu╚Öi de la distan╚Ťe considerabile pentru a pava drumurile imperiale. Tehnica pietruirii drumurilor s-a men╚Ťinut ╚Öi a luat un nou av├«nt dup─â ce sco╚Ťianul McAdam a redescoperit tehnica roman─â, botezat─â ├«n perioada modern─â dup─â numele s─âu, macadam, tot astfel cum, cu c├«teva secole ├«n urm─â, ├«n timpul Rena╚Öterii, fusese redescoperit betonul.

A╚Öa se face c─â Bucure╚Ötiul, ├«n scurta sa perioad─â de glorie, a fost pavat, dar nu at├«t de robust ca acum dou─â mii de ani, pentru c─â Rom├ónia nu era imperiu ╚Öi la pavaje nu lucrau solda╚Ťi romani, ci muncitori rom├óni. F─âr─â a avea o experien╚Ť─â de lucru ├«n pavaje de sute de ani, cum aveau predecesorii lor, ace╚Ötia au reu╚Öit ├«ns─â s─â-l monteze at├«t de bine ├«nc├«t el mai poate fi folosit cu succes ╚Öi ast─âzi, la un secol de la darea ├«n folosin╚Ť─â. Mai mult dec├«t at├«t, ├«n anumite zone centrale, muncitorii au intercalat la fiecare o sut─â de bolovani negri din bazalt unul alb, din marmur─â, ar─ât├«nd c─â o sensibilitate la frumos poate fi exprimat─â ╚Öi f─âc├«nd cele mai grele munci. A╚Öezarea pietrelor ├«n spic este un alt exemplu de estetic─â a ╚Öoselelor care ne-a parvenit. Costurile mari ale pavajelor cu bazalt au f─âcut ├«ns─â ca expansiunea ora╚Öului din perioada socialist─â s─â se realizeze cu covor asfaltic, mult mai ieftin ╚Öi mai rapid de pus ├«n oper─â. Chiar ╚Öi ├«n Muzeul Satului, care ar fi trebuit pavat cu piatr─â cubic─â, s-a turnat asfalt ├«naintea vizitei istorice a pre╚Öedintelui Nixon din 1969, c─âci nu mai era timp de pavat, a╚Öa cum povestesc cu triste╚Ťe muzeografii venerabilei institu╚Ťii bucure╚Ötene.

Cu toate acestea, cu excep╚Ťia celor disp─ârute sub lama buldozerelor, majoritatea str─âzilor pavate ale ora╚Öului ne-au parvenit intacte dup─â Revolu╚Ťie. Totu╚Öi, dup─â c├«te avea s─â se vad─â ulterior, tradi╚Ťia pietruirii nu prinsese ├«nc─â r─âd─âcini pe malurile D├«mbovi╚Ťei, c─âci feluri╚Ťi primari au scos piatra ╚Ölefuit─â de decenii, au extras bordurile de un chintal ╚Öi le-au risipit unde era mai mare nevoie de ele dec├«t ├«n capitala Rom├ónei. ├Än locul lor, au ap─ârut borduri din ciment care rezist─â un sezon sau borduri din granit chinezesc care rezist─â dou─â. A ├«nceput, astfel, perioada ├«ntunecat─â din istoria Capitalei, numit─â academic ÔÇ×borduriadaÔÇŁ. Zic ├«ntunecat─â pentru c─â bordurile de ciment ╚Öi asfaltul s├«nt distruse de intemperii ╚Öi trebuie ├«nlocuite ├«n fiecare prim─âvar─â, prin nori de praf ╚Öi huruit asurzitor. Acest eveniment anual, av├«nd caden╚Ťa unui festival al neputin╚Ťei, atest─â faptul c─â ├«n Rom├ónia se munce╚Öte ╚Öi cineva are grij─â de cet─â╚Ťeni ╚Öi de pl─âm├«nii lor.

Dar graba edililor ├«n f─âurirea drumurilor proaste ├«╚Öi are avantajele ei, pe termen lung, c─âci iat─â, ├«n urm─â cu c├«teva luni, stratul sub╚Ťire de asfalt de sub Podul Constan╚Ťa s-a m─âcinat de tot, iar de sub el au r─âs─ârit venerabilele blocuri de bazalt folosite la pavarea importantei artere bucure╚Ötene. Vorba ÔÇÖceea, asfaltul trece, pietrele r─âm├«n! Poate c─â acest eveniment ne va da de g├«ndit ╚Öi ne va sugera faptul c─â ar fi momentul s─â investim ├«n drumuri durabile care s─â nu mai fie garantate un an sau doi sau patru, ca ├«n cazul autostr─âzilor care se pare c─â nu s├«nt menite s─â reziste mai mult dec├«t un tricou sau o pereche de pantofi. Vom reu╚Öi vreodat─â s─â ie╚Öim din logica zicalei ÔÇ×Cine face ╚Öi desface totdeauna are ce faceÔÇŁ sau bazaltul va r─âm├«ne, ├«n memoria bucure╚Ötenilor, doar o palid─â amintire a unei epoci fericite, de mult apuse?

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ╚Öi Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure╚Öti.

Foto: Via Appia (wikimedia commons)

Cenzura în Prahova după 23 august 1944 jpeg
Cenzura în Prahova după 23 august 1944
P├«n─â ├«n august 1944, cenzura nu era at├«t de strict─â, cea antonescian─â rezum├«ndu-se la publica╚Ťiile legionare, dup─â cum o arat─â documentele de arhiv─â.
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea) jpeg
Roma este etern─â, noi ÔÇô trec─âtori (prin ea)
Roma nu este doar un ora╚Ö-muzeu, care te las─â f─âr─â grai, ├«n╚Ťesat cu biserici baroce, pia╚Ťete ╚Öi sute de obiective turistice, ci ╚Öi un ora╚Ö t├«n─âr.
File din activitatea ARLUS în Prahova jpeg
File din activitatea ARLUS în Prahova
ÔÇ×Pentru a duce la bun sf├«r╚Öit ceva se cere mai mult─â con╚Ötiin╚Ť─â dec├«t ╚Öov─âial─â.ÔÇť
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m am ├«ntors din Fran╚Ťa jpeg
11 lucruri care ├«mi lipsesc de c├«nd m-am ├«ntors din Fran╚Ťa
├Än Fran╚Ťa am constatat c─â am drepturi, nu a trebuit s─â m─â g├«ndesc c─â a╚Ö avea, de la cele mai m─ârunte, de angajat, de client, de chiria╚Ö, p├«n─â la cele profunde, de om.
Cîte bordeie, atîtea Japonii jpeg
Cîte bordeie, atîtea Japonii
Munca era totul, zecile de obiceiuri ╚Öi tradi╚Ťii pe care familia le ╚Ťinea erau obligatorii ╚Öi nu era scuzat─â sub nici o form─â absen╚Ťa.
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna) jpeg
Vulcan, mam─â, fiin╚Ť─â vie (o poveste despre Etna)
Oamenii din Sicilia simt c─â Etna e parte intrinsec─â a identit─â╚Ťii lor ╚Öi a tot ce are ╚Öi ce ├«nseamn─â Sicilia.
Un Cr─âciun vienez jpeg
Un Cr─âciun vienez
Prima m─âsur─â pe care am adoptat-o a fost s─â arunc toate cardurile de reduceri ale celor 25 sau 28 de lan╚Ťuri de farmacii din Rom├ónia.
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â jpeg
Constan╚Ťa, acest ve╚Önic pacient ├«n stare grav─â
Oamenii au acest drept: de a fi bine reprezenta╚Ťi la nivelul administra╚Ťiei publice locale.
E cool să postești jpeg
╚Ü├«n╚Ťarul virtual ╚Öi arm─âsarul real
Subiectul ÔÇ×genera╚Ťia 2010 este supus─â┬ábullying-uluiÔÇŁ oferea, prin particularizare, un vad enorm de aten╚Ťie.
Povestea fra╚Ťilor Popescu  sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti jpeg
Povestea fra╚Ťilor Popescu sau despre ascunz─âtorile ingenioase g├«ndite de arhitec╚Ťii moderni╚Öti
Blocul oprește lumina și scaldă într-o umbră permanentă o importantă zonă a bulevardului, acolo unde nici iarba nu crește.
Geneva  Dup─â dou─âzeci de ani jpeg
Geneva. Dup─â dou─âzeci de ani
La Geneva m-a╚Ö ├«ntoarce doar dac─â mi s-ar propune pozi╚Ťia de ╚Öofer/c─âpitan de Mouette.
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării jpeg
Cine poate spune cum începe? O călătorie la izvoarele disputate ale Dunării
Dunărea are un izvor turistic în Donaueschingen și un izvor nominal, marcat ca atare pe hartă, în locul de unde Brigach și Breg se contopesc.
Cum vorbim despre arhitectur─â? jpeg
Cum vorbim despre arhitectur─â?
Arhitectura este adesea privat─â de un discurs capabil s─â o aduc─â aproape de inima publicului s─âu.
Hai hui prin Zakynthos jpeg
Hai-hui prin Zakynthos
Din jurnalul pe care l-am ╚Ťinut ╚Öi ├«n care am scris ├«n fiecare sear─â, c├«nd se mai l─âsa r─âcoarea, privind livada de m─âslini a lui Panagiotis, proprietarul impresionantei pensiuni (format─â din trei corpuri de cl─âdiri ╚Öi av├«nd ├«n total, vreo zece apartamente), reiau c├«teva observa╚Ťii ╚Öi ├«nt├«mpl─âri tr─âite pe Zakynthos.
Rafinament rural bucureștean jpeg
Rafinament rural bucureștean
Exist─â anumite zone ale Bucure╚Ötiului care ├«i fascineaz─â pe vizitatori, iar acestea s├«nt tocmai acele p─âr╚Ťi ale ╚Ťesutului urban vechi ce conserv─â structura rural─â a ora╚Öului.
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â? jpeg
Mai salv─âm, uni╚Ťi, Ro╚Öia Montan─â?
Natura de la Ro╚Öia Montan─â, cu un peisaj fabulos, punctat de lacuri artificiale, era mai important─â, pe termen lung, dec├«t pu╚Ťin─âtatea aurului care ar mai putea fi extras de acolo.
Mai mult decît un joc jpeg
Mai mult decît un joc
Dacă steagul Italiei ar avea o stemă, atunci mingea de fotbal ar trebui să apără undeva, în heraldica acesteia, la fel și azurul tricourilor.
Acum! jpeg
Acum!
Arhitectura r─âm├«ne principalul produs cultural care d─â seama, cu acurate╚Ťe, de spiritul unei epoci, materializat ├«n spa╚Ťiu construit, capabil s─â modeleze via╚Ťa celor c─ârora le este destinat.
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre jpeg
Semnifica╚Ťiile de╚Ötept─ârii noastre
├Ändemnul lor la de╚Öteptare este, cel mai adesea, ├«nso╚Ťit de trimiterea la imnul na╚Ťional. Este ca o puternic─â justificare.
Zilele potopului jpeg
Zilele potopului
Provocarea nu este at├«t ploaia ├«n sine, c├«t lipsa experien╚Ťei gestion─ârii unor astfel de cantit─â╚Ťi.
Orașul polar jpeg
Orașul polar
├Ändemnul este s─â nu mai facem diferen╚Ťe, cu at├«t mai pu╚Ťin diferen╚Ťe polare ╚Öi antagonice.
De ce moare o rafin─ârie? jpeg
De ce moare o rafin─ârie?
Istoria Societ─â╚Ťii Steaua Rom├ón─â este bogat─â, exotic─â, dinamic─â, a╚Öa cum era ╚Öi regatul rom├ón.
Geografia mall urilor ┼či hypermarket urilor ├«n Bucure┼čti jpeg
Geografia mall-urilor ┼či hypermarket-urilor ├«n Bucure┼čti
├Än ora┼čele post-socialiste shopping mall-urile s├«nt cu 12% mai aproape de centru dec├«t ├«n cele vest-europene.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.