Iisus și marțienii

Publicat în Dilema Veche nr. 880 din 18 - 24 februarie 2021
Iisus și marțienii jpeg

Încă un pic și începem să ne pregătim de sărbătoarea Sfintelor Paști, cu speranța că anul acesta vom putea participa împreună la miracolul Învierii. Așa că o să vă repovestesc o snoavă culeasă de pe Internet, pe care vă rog să o citiți cu un grăunte de sare, căci ea nu trece nici testul de catehism, nici pe acela de logică discursivă. Însă există o rațiune pentru care o rescriu în aceste rînduri.

Așadar, în anul 2050, misiunile umane pe Marte reușesc să ajungă sub scoarța planetei roșii, să descopere apă în stare lichidă și, bineînțeles, marțieni. Aceștia sînt mici și verzui, cu ochii mari, dar, în esență, sînt tot oameni, lăsați de Dumnezeu să crească și să se înmulțească acolo, pe Marte. De fapt, sînt niște omuleți ceva mai pricăjiți, siliți să trăiască prin crevasele și grotele subterane ale planetei, acolo unde este ceva mai cald ca la suprafață. Fiind expuși la o lumină anemică, pielea lor e vineție, bătînd în verde, iar ochii mari, ca să vadă, totuși, ceva prin penumbra dominantă. Experții în limbaj descifrează rapid unul dintre graiurile de pe Marte și îl aduc pe Pămînt pe ambasadorul marțian. După un tur al planetei, urmează o întîlnire la nivel înalt, organizată de promotorii misiunii spațiale. Se discută politică, cultură, arte. Ambasadorul marțian, mic, verde și ochii lui mari, este ușor jenat de faptul că arta lor constă doar în niște picturi de rînd, pe pereții peșterilor, mult mai slabe din punct de vedere estetic și al rafinamentului plastic decît realizările similare de la Altamira. În plus, ei nici nu pot picta bizoni pentru că nu au și nici scene de vînătoare pentru că nu există vînat pe Marte, ci doar niște șopîrle care pot fi efectiv culese de pe jos cînd le e frig și nu pot reacționa. La arhitectură și urbanism sînt praf, în sensul propriu al cuvîntului, pentru că în subteran se poate construi cu foarte mare greutate, iar praful rezultat din orice proces de construcție trebuie evacuat la suprafață printr-o tehnologie greoaie și riscantă. Nu prea au clădiri pe Marte, folosindu-se mai mult de topografia existentă. Orașele lor nu oferă nimic memorabil, nimic care să se asemene, măcar puțin, cu Florența, pe care ambasadorul marțian avusese ocazia să o viziteze, un oraș pe care nu avea să-l uite cîte zile va avea, așa cum le mărturisise tuturor, cu lacrimi în ochi, în fața Porților Paradisului.

p21 jos marte wc jpg jpeg

De jur împrejurul mesei rotunde, cu scaune înalte, reprezentanții Terrei se simt valoroși. Marțienii nu sînt decît niște oameni cam bătuți de soartă, azvîrliți, prin cine știe ce împrejurare, pe o planetă inospitalieră, niște rude sărace, fără potențial militar, deci întru totul benigni. Reprezentantul Terrei pe probleme de economie galactică întrevede deja deschiderea de noi piețe cu mînă de lucru ieftină la exploatarea metalelor de pe Marte, precum și în industria textilă, căci ambasadorul marțian, cît este el de ambasador, poartă doar niște zdrențe pămîntii. Așezat în scaunul înalt, tapițat cu piele de Cordoba, oaspetele aproape că nu se vede, fiind mai scund decît spătarul. Un chelner, care vine din spate să umple paharele cu apă, îl ratează din această cauză, în mod nepermis, pe ambasador, dar acesta clipește îngăduitor din ochii lui mari. Apa de pe Terra e așa de bună, zice el.

Din vorbă în vorbă, se ajunge și la religie, iar marțianul spune că există multe rituri, dar că unii marțieni sînt creștini și s-a bucurat că și pe Pămînt lucrurile stau la fel. Uluit, un înalt prelat care participa la întrevedere intervine cu precizarea că pe Pămînt sînt probabil mai mulți creștini decît pe Marte, care cred în Iisus Hristos și Îi așteaptă a doua venire de aproape două milenii. Este rîndul ambasadorului marțian să-și exprime uimirea. „Dar la noi – zice el – Iisus vine cam o dată la doi ani. Îl primim mereu bucuroși și Îi mai arătăm ce am făcut între timp. Îl ducem la grădinițe, unde Îi place să vorbească cu copiii, are povești grozave pentru ei, pe care noi le consemnăm cu atenție. Apoi Îl ducem să vadă ultimele atracții din oraș, iar El ne sfătuiește cum să construim mai bine și cum să ne ferim de necazuri. Ultima oară L-am dus în vizită la fabrica de ciocolată și am organizat o degustare. E drept că ciocolata de pe Marte nu este așa de gustoasă ca aceea de aici, dar Lui I-a plăcut. Îl cazăm la hotelurile noastre cele mai bune, chiar dacă acestea sînt doar niște grote ceva mai arătoase. Lumea se bucură cînd Îl vede pe stradă, iar El îi binecuvîntează pe trecători. Îi place, în continuare, să vindece și să tămăduiască, așa că Îl ducem și în spitale. De fapt, chiar El ne cere asta. E o atmosferă de sărbătoare, ori de cîte ori ne vizitează, așa că mă mir că la voi încă nu a venit a doua oară. Cînd a sosit pe Pămînt, voi cum L-ați primit?”

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

Foto: wikimedia commons

1037 23 foto I  Cosman jpg
Valul a venit, apoi a trecut – tsunami în Maldive –
Oamenii au învățat să trăiască prezentul, fără să-și pună problema zilei de mîine.
image png
Analiza plagiatului de la vîrful Harvard
„Nu au fost constatate abateri de la standardele etice în activitatea de cercetare academică ale Harvard”
p 23 jpg
Despre prostie – sau cum am devenit inteligent
E o alegere inconștientă a ceea ce vrem să fim, dar care poate deveni conștientă datorită cunoașterii.
p 22 Barcelona WC jpg
Universul Barcelonei
Numai un prost l-ar distruge. Dar istoria este plină de alde d-ăștia.
image png
Pirgu vs. Montaigne
„Mă-nnebunesc după tot ce ţine de memorialistică: jurnale, memorii, corespondenţă, note de drum etc.”.
p 23 Andrei Scrima jpg
O întîlnire mirabilă – interviu cu filozoful și psihanalistul Virgil CIOMOȘ –
Domnul Profesor nu mi-a recomandat studii și cărți de logică și de filosofie, ci Patericul egiptean, mai întîi, și Spovedania unui pelerin rus, mai apoi.
image png
Hasdeu și regulamentul
Tot în 2023 s-au împlinit 333 de ani de la susținerea (la Universitatea din Leipzig) a primei teze de doctorat din lume dedicată jurnalismului.
image png
Casa Regală a României și palatele prefecturilor
O altă statuie a lui Ferdinand din Rezina (amplasată în 1938, sculptor Alexandru Plămădeală) a fost aruncată în Nistru de către barbarii bolșevici în 1940.
p 23 Cefalonia WC jpg
Aventuri estivale cefalonite
Încă nu am un răspuns clar. Cîți bani îmi mai trebuie pentru a termina odată Elada?
p 23 WC jpg
Librarii din vechiul București
Cum a ajuns, însă, un librar să aibă un parc botezat după numele lui, este o altă poveste, pe care, deși stau de aproape douăzeci de ani în acest cartier, am aflat-o mai tîrziu.
image png
Poze, nu vorbe!
Nu mai insist asupra faptului că, în absența cuvintelor, gîndirea conceptuală și gîndirea discursivă nu sînt posibile.
p 23 WC jpg
La Peleș – proprietari triști și administratori buni
Altfel, castelul Peleș rămîne o capodoperă a bunului gust.
p 21 Josephus Szabo, Diploma de magister philosophiae,1768 jpg
O descoperire majoră pentru istoria învățămîntului universitar din România
Era prima instituție de învățămînt superior universitar de pe teritoriul actual al țării.
p 23 Ministerul Finantelor WC jpg
Cît de mare este datoria noastră publică sau despre suveica numită România
Există deci un PIB care lucrează în favoarea bugetului nostru de stat și unul care lucrează în favoarea altora.
image png
Inspecția, acolo unde sînt îngrijiți oameni
Un timp prea scurt alocat controlului duce la concluzii superficiale.
p 21 jpg
Credință. Încredere. Clandestinitate – imagini din Dosarele Securității
Este bine să le gîndim procesual, ca instrumente care se schimbă în timpul facerii.
p 23 jpg
p 23 Metroul din Atena WC jpg
Atena, așa cum am descoperit-o eu
„Cîtă vreme avem ce povesti, nu ieșim la pensie”.
index jpeg webp
Am înnebunit de fericire – despre tristețea abisală și apeirokalia cea de toate zilele –
Mă întreb în final, cumva retoric, cine sînt mai periculoși pentru lumea în care locuim: mîrlanii sau cei care înnebunesc de fericire și tristețe, respectiv maniaco-depresivii?
p 23 jpg
Sindromul nou-născutului maculat
Dar de ce să procedăm așa cînd putem lăsa totul la îndemîna șmecherilor pe care îi invocam?
p 23 WC jpg
Paris, după douăzeci de ani și patru luni
Dar cum mereu am fost în trecere prin Paris, nostalgiile nu au fost deloc puternice și au lăsat loc curiozității de a redescoperi minunatul univers parizian.
p 19 WC jpg
Oameni capabili să devină medici
Observația privind „dezumanizarea” medicinei, îndrăzneață în urmă cu o jumătate de secol, este astăzi banală.
p 23 2 WC jpg
O fată sub dărîmături. Un bărbat neputincios
Două zile mai tîrziu, ceva ajutor a început să apară în centrele marilor oraşe. Dar pentru nenumăraţi oameni, este prea puţin şi prea tîrziu.
982 23 Huqqa de origine persana 1770 jpg

Parteneri

Ilie Bolojan susține o conferință de presă despre al doilea pachet de măsuri fiscale și reforme. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Dan şi Bolojan reprezintă speranţa României de a deveni un stat civilizat, european. Cu condiţia să fie sprijiniți de români
Dacă mai existau îndoieli, după conferinţa de presă de ieri a premierului Bolojan ne-am lămurit: Bolojan este omul care ştie, a demonstrat la Oradea şi Bihor că poate şi vrea să scoată țara din haosul în care a împins-o alt cuplu, Nicu şi Marcel.
rosii pexels jpg
Cum să decojești roșiile fără să te murdărești pe mâini. Trucul ingenios care te ajută să economisești timp
Decojirea roșiilor reprezintă, pentru multe gospodine, o etapă plictisitoare și consumatoare de timp în pregătirea preparatelor culinare. Mai ales când vine vorba de supe, sosuri sau salate, îndepărtarea pieliței poate părea o corvoadă care necesită răbdare și dexteritate.
Daniela Cimpean FOTO Facebook
Șefa CJ Sibiu a scris în declarația de avere că soțul lucrează în privat. În realitate, e angajat la stat de trei ani
Președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, a scris în fiecare an în declarația sa de avere că soțul său lucrează la o firmă privată din oraș, când, în realitate, acesta lucrează în cadrul sucursalei Hidrocentrale Sebeș din primăvara anului 2022.
Ilie Bolojan FOTO Mediafax / Alexandru Dobre
Congresul PNL: patru locuri-cheie în joc, o femeie în lupta finală și un nume-surpriză la secretariatul general
Ilie Bolojan candidează singur la șefia PNL, dar miza reală a Congresului de sâmbătă o reprezintă cele patru funcții de prim-vicepreședinte. Zece lideri s-au înscris în cursă, iar bătălia din culise s-a intensificat în ultimele ore înaintea votului. Favoriții: Tişe, Predoiu, Ciucu și Iftime.
Alertă pe Dunăre: epave germane ies la suprafață după 80 de ani FOTO Facebook / Auto Master Chef by Mihai Popescu
Alertă pe Dunăre, din cauza secetei: nave rămase blocate și epave germane ies la suprafață după 80 de ani
Dunărea este la o cotă foarte mică, iar debitele sunt în scădere de la o zi la alta. Mai multe nave încărcate cu cereale sau minereu au rămas blocate.
Novak Djokovic, Getty Images jpg
Novak Djokovici, lovit crunt de realitate. „Mi-e greu, dar sunt lucruri pe care trebuie să le accept”
Sârbul e conșient că nu-i mai poate bate pe Sinner și pe Alcaraz.
client refuzat otopeni dacian ciolos mp4 thumbnail png
Răsturnare de situație în scandalul de la Otopeni. Cioloș: Nu am reclamat șoferul și nu cred că a fost vina lui
Fostul premier Dacian Cioloș vine cu explicații în cazul scandalului de la Aeroportul Internațional Henri Coandă, unde un taximetrist care a refuzat să preia cursa a fost amendat de poliţişti cu 500 de lei, fiindu-i reţinut şi atestatul profesional.
Ischia este o insulă a Italiei din Marea Tireniană, în Golful Napoli, la aproximativ 18 mile marine de localitatea Napoli  jpeg
Oraș roman găsit sub golful Cartaromana, lângă Ischia. Turiștii îl pot vizita din bărci cu podea de sticlă
Timp de secole, insula italiană Ischia a fost considerată leagănul celei dintâi colonii grecești din Peninsula Italică. Toată istoria cunoscută ducea spre Pithecusae – așa cum o numeau grecii. Dar sub valurile albastre ale golfului Cartaromana
Avion prăbușit în India. FOTO Profimedia
Eroarea care a dus la tragedia aviatică din India. Ce s-a întâmplat cu motoarele înainte de prăbușire
Întrerupătoarele de alimentare cu combustibil de la motoarele unui Boeing Air India care s-a prăbuşit la scurt timp după decolare pe 12 iunie, făcând 260 de morţi, au trecut în poziţia "oprit" chiar înainte de impact, potrivit unui raport preliminar al anchetei publicat sâmbătă dimineaţă.