Poezia în 2016. Strategii şi negocieri

Publicat în Dilema Veche nr. 677 din 9-15 februarie 2017
Poezia în 2016  Strategii şi negocieri jpeg

2016 a fost un an bun pentru poezie. În afară de faptul că au apărut cărți remarcabile, au fost demarate și unele proiecte editoriale dedicate acestui gen literar. De pildă, Editura Cartier propune „Cartier de colecție“, o serie de antologii foarte bine realizate, din care au apărut pînă în prezent: Radu Vancu, Cantosuri domestice. Poeme alese, Alexandru Mușina, Regele dimineții, poeme alese de Radu Vancu și Andrei Bodiu, Oameni obosiți, poeme alese de Claudiu Komartin. Selecţiile sînt bine realizate şi oferă o imagine cît se poate de bună asupra celor trei scriitori. Mă bucură în mod deosebit faptul că o bună parte a Epistolelor pentru Camelia sînt repuse în circulaţie, antologia lui Vancu fiind, în opinia mea, cea mai îndreptăţită retrospectivă poetică a unui douămiist.

O plăcută surpriză vine dinspre Nemira. Trado (Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad), Dodii (Florin Dumitrescu) și Sisteme de fixare și prindere (Ștefania Mihalache) au atras atenția mai multor recenzenți, primul dintre titluri fiind primit chiar cu entuziasm de unii. Părerea mea este că nu atît poezia din această carte convinge în primă instanță, cît experimentul și ideea ce au stat la baza scrierii ei. La lectură, am avut sentimentul că pînă și teoria literară / a traducerii se poate sublima în poezie, menținîndu și intactă însă funcția ei de cale de acces. Conceptul de realitate extinsă (deși nu e numit astfel) unifică cele două discursuri întrepătrunse. Realitatea textului capătă diferite dimensiuni pe măsură ce actul cunoașterii prin traducere produce noi „lexeme“, cu ajutorul cărora lumea poate fi numită. Dar numirea e și un act de trădare, de ștergere la limitelor comunicării. Așadar, trădarea e și ea act de cunoaștere, de creație a unei lumi noi (din cuvinte) care e atașată celei vechi, atît de prezentă în carte prin unele mici narațiuni lirice: „În negocierea sensurilor dansăm un dans, ca un cuplu. / Ne ținem de mînă și de umeri. / Stabilim o intimitate. / Încercăm să nu-l călcăm pe celălalt pe picior, / Intrăm într-un ritm comun, / În negocierea sensurilor traducerii fiecare pas este o luptă / cu odgonul“.

Casa de editură Max Blecher continuă să publice nu multe cărți, dar toate una și una. După părerea mea, această editură „de nișă“ este singura din România care reușește să impună sau să readucă în actualitate un autor. Cititorii pot avea siguranța că cine a publicat aici capătă automat girul valorii. Sper să meargă în continuare pe aceeași direcție. Iată cîteva titluri: Într-o zi nu ne vom mai recunoaște (Alexandru Potcoavă), Cînd nu mai e aer (Radu Andriescu), O anumită căldură umană (Vasile Petre Fati), Lolita32 (Livia Ștefan), Dialectica urșilor (Radu Nițescu), Mile End (Ciprian Popescu), Termeni. condiții (sorin despoT) și Casa fleacurilor (Rita Chirian). Dacă Radu Andriescu mizează pe o simplificare a discursului poetic, ajungîndu-se la o rarefiere semnificativă în sine, Rita Chirian încearcă să aducă mai multe moduri de a ajunge la expresivitate în același flux. Textele scurte și tăioase alternează cu altele fluviale care se deschid ca niște delte. Nimicurile, „fleacurile“ unei vieți consumate par să compună împreună o realitate mult mai intensă dacă suportă tempo-uri diverse. Mile End, volumul de debut al lui Ciprian Popescu, e mărturisirea unei neadaptări interiorizate încetul cu încetul, livrată cu o detașare lucidă, în condițiile în care atenția scriitorului se comută continuu de pe o realitate pe alta. Experiența românească și cea canadiană se întrepătrund doar pentru a da naștere unui conglomerat uman fără naționalitate, doar cu un eventual număr de alee: „Te loveşte în plex sinistra linişte a cimitirului din Pipirig. Koneţ filma. Au mai participat: personalul TESA, maiştrii, sudorii, strungarii, lăcătuşii, directorii, lucrătoarele oficiului de calcul, portarii, […] Uzina şi-a mutat producţia de boghiuri în subteran“ („Ziua 77“).

Paralela 45 propune două colecții. Prima, bine realizată și necesară, Opera poetică, dedicată – din cîte se poate vedea pînă acum – scriitorilor generației ’80. În această colecție au apărut pînă în prezent: Adrian Alui Gheor­ghe, Ioan Es. Pop, Aurel Pantea, Liviu Ioan Stoiciu, Emil Hurezeanu, Elena Ștefoi și Ioan Moldovan. A doua, Qpoem, reprezintă efectul editorial al unui atelier de scriere creativă de pe Facebook. Mă gîndesc totuși că a fost mult de muncă la aceste cărți, cel puțin în unele situații. Am văzut „înflorind“ aici cîteva nume care înainte de intrarea în acest proiect îmi păreau mediocre (eufemistic spus). Cîteva cărți mi-au plăcut: Adi Filimon, Sedativ; Andrei Novac, Regula timidității (titlu neconvingător), C. Suditu, Poeme carnivore; Mihail Gălățanu, Devorarea maestrului. Tot la Paralela 45 a fost publicat, spre finele anului, volumul Viață al Magdei Cârneci, o carte demnă de toată atenția.

De asemenea, revin în actualitate şi Ioana Ieronim cu În sunet de joagăr (Tracus Arte) şi Angela Furtună cu Primul meu kaddish. Texte salvate din exod (Integral).

Și Casa de pariuri literare a propus cîteva cărți de poezie cel puțin notabile. Le amintesc pe cele mai bune: Azi cînt Jazz (Mihaela Stanciu) și Picaj (Ioana Miron). Volumul Non Stress Test al Elenei Vlădăreanu – una dintre cele mai bune scriitoare douămiiste – constituie pentru mine o dezamăgire, cu toată „dimensiunea performativă“ a acestuia.

Cartea Românească, la finele contractului cu Poliromul, a publicat Învelit în propriul corp (Denisa Duran), iar Charmides a punctat excelent cu Tișița (Matei Hutopilă), Saturn, zeul (Olga Ștefan), Skurtu, România (Tara Skurtu) și Disco 2000 (Vlad A. Gheorghiu). Dintre acestea, cel mai mult m-a convins cartea Olgăi Ştefan, autoare care, după destui ani de la debut, se întoarce, iată, la poezie. Autoarea practică un discurs dublu semnificativ. Primul e uşor recognoscibil şi ţine cumva de poetica generală a douămiismului. Discursul aluvionar al vieţii de zi cu zi se întretaie cu un altul compus din amintiri la limita suportabilităţii: „fiecare femeie prăbuşită-n genunchi pe podea / în faţa unui maldăr de dovezi care nu-i folosesc la nimic ştie că / dragostea trece ca un piaptăn de os prin părul plin de păduchi / al unei fetiţe trimise acasă / să se tundă periuţă şi să se dea cu petrol / în faţa unei clase întregi de copii cruzi“ (vacanţa de vară).

Semne de sănătate a dat în 2016 și editura Junimea, care, după eoni de amorți­re, propune două antologii din operele a doi dintre cei mai importanți poeți ieșeni ai secolului trecut. Ambele antologii – Instauratio noctis (Mihai Ursachi) și Copilăria lui Ario Paradis (Cezar Ivănescu) – sînt realizate de Bogdan Crețu, care semnează și cele două studii introductive aferente volumelor amintite. Ca ieșean, îmi doresc ca Junimea să-și regăsească identitatea în peisajul editorial românesc actual, fără a-și mai face un titlu de glorie din numele pe care îl poartă.

Se vede clar că, în 2016, poezia a fost și obiectul unor strategii editoriale. E o dovadă că acest gen interesează mult și că editurile au de cîștigat cel puțin ca imagine dacă acordă atenție poeziei. Din punct de vedere valoric, aceasta își negociază oricum singură ponderea pe care o are în anumite contexte, indiferent de politicile și strategiile editoriale.

Nu pot încheia fără să spun cîteva lucruri despre ceea ce reprezintă în opinia mea cea mai spectaculoasă apariție editorială a anului 2016, Sticle pentru minte, inimă și literatură, semnată de Mihai A. Barbu și Ion Barbu și publicată de Charmides. Lucrarea e deja foarte populară în lumea literară (și nu numai), deci nu are nici un rost să o descriu. Nu-i mai amintesc nici pe poeții (foarte mulți) care au răspuns unei provocări insolite, care s-au lăsat fotografiați și au acceptat să-și „joace“ imaginea după „bunul plac“ al celor doi Barbu. Acest eveniment editorial mi se pare foarte important din două motive. Primul – atrage atenția într-un mod insolit, cum am mai spus, asupra poeziei. Al doilea ține de arta în sine a lui Ion Barbu. Disidența lui transcende genurile, le unifică exact prin punctele în care acestea se despart. „Binomul“ Barbu nu propune doar o artă vizuală, ci o adevărată dramaturgie a ipostazelor. Fotograma își conține filmul și povestea, aceasta din urmă fiind livrată concomitent ca poem și caricatură. 

Şerban Axinte este scriitor şi cercetător ştiinţific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ al Academiei Române, filiala Iaşi. Ţine rubrica online „Pentru poezie“ pe www.dilemaveche.ro.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.