O lege pentru cinema

Publicat în Dilema Veche nr. 694 din 8-14 iunie 2017
O lege pentru cinema jpeg

Cinematografia e unul dintre domeniile performante ale creației contemporane din România. Cu fonduri (relativ) reduse au apărut destule filme remarcabile, iar la marile festivaluri de filme de artă, producțiile ro­mâ­nești contează mai mereu printre favorite în condițiile în care intră în competiție cu filme produse în sisteme de finanțare mult mai generoase și în spații culturale mult mai influente. „Noul val“ al cinematografiei românești a căpătat, în ultimii zece ani, un binemeritat prestigiu internațional care nu e umbrit decît de penibilele atacuri la adresa cineaștilor care, vezi Doamne, ar fi minimaliști, mizerabiliști sau antinaționali…

Această situație paradoxală ar putea explica, într-o oarecare măsură, ceea ce inițial era de neînțeles: faptul că modificarea legislației care sprijină creația și difuzarea filmelor de artă, adoptată anul trecut prin ordonanță de urgență de guvernul tehnocrat, se blochează acum în Parlament. Dar e mai mult decît o simplă neînțelegere…

Nu putem avea pretenția de la deputați să se priceapă la orice, mai ales cînd vine vorba de o lege într-un domeniu atît de specializat cum e cinematografia. Dar mă aștept din partea membrilor Comisiei de cultură să analizeze și să dezbată pe fond și argumentat articolele unei legi care transformă domeniul în care se presupune că ei ar trebui să legifereze.

Alarmant e și că destinul unui asemenea act normativ depinde, în ultimă instanță, de o decizie a președintelui. Căci, în fond, asta e chemat să hotărască acum președintele, în scrisoarea pe care i-au adresat-o peste 450 de profesioniști din cinematografie. Dar numai dacă președintele o va retrimite în Parlament, legea va avea parte de o dezbatere parlamentară. E oarecum ironic sau absurd că un asemenea dialog nu poate avea loc decît impulsionat de președinte.

Adoptată în noiembrie 2016, după îndelungi dezbateri și consultări cu reprezentanți ai breslei, Ordonanța 91 a fost inițial aprobată tacit de Senat. Acum două săptămîni, Camera Deputaților, forul decizional, a respins-o după primirea avizului negativ din partea Comisiei de cultură. Fără dezbatere. Și fără argumente. Ministerul Culturii și Identității Naționale s-a rezumat la a oferi un punct de vedere negativ, dar n-a mai intervenit pentru a-și susține cauza. Printre altele, modificarea legislativă instituie reguli noi în ceea ce priveşte (co)finanţarea proiectelor cinematografice, inclusiv a co-producţiilor europene, şi prevede mărirea procentului obligatoriu de proiecții cu filme românești în cinematografe, de la 5 la 10%. Conform ordonanţei de urgență, Arhiva Națională de Filme trece, din subordinea Centrului Național al Cinematografiei, în subordinea Ministerului Culturii. Modificarea legislativă era necesară pentru a pune în acord cadrul românesc cu normele europene, dar și pentru a actualiza legea care datează din 2005 cu noul context.

Merită menționat și că, la nivelul breslei, al „industriei“ cinematografice, nu există un acord cu privire la susținerea ordonanței de urgență elaborate vara trecută: interesele particulare par să primeze asupra grijii pentru binele comun. Pînă la un punct, aceste divergențe de opinie sînt de înțeles: e vorba de oameni din generații diferite, cu experiențe diferite, de creatori și manageri care au lucrat în sisteme de finanțare diverse și, nu în ultimul rînd, de artiști aflați în competiție. În ultimele săptămîni, de la primele semne ale crizei, vocile lor au părut disonante, discordante chiar. Pentru un observator care nu cunoaște situația cinematografiei din România, spectacolul nu putea stîrni decît confuzie. În loc să se opună împreună expedierii legii de către Parlament, oamenii ăștia păreau să se certe între ei pe articolele controversate, iar vacarmul produs de ei nu a făcut decît să furnizeze Puterii din Parlament noi argumente pentru a respinge ordonanța. Asta, în condițiile în care există un consens în această privință: vechea lege e depășită, era nevoie de o actualizare.

E prea multă gălăgie în sala de cinema.

Foto: wikimedia commons

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.