Obama în Europa de Est - pe scut sau sub scut? " </i>

Publicat în Dilema Veche nr. 294 din 2 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dacă l-ar fi interesat mai mult istoria zonei (pe el sau pe vreun consilier al său, se pare), Obama ar fi aflat că în acest an, chiar pe 17 septembrie, se împlineau 70 de ani de la invadarea Poloniei de către URSS, după pactul dintre Hitler şi Stalin din 1939. Uşor de înţeles amărăciunea polonezilor " şi de ce presa locală a vorbit caustic-temător despre pactul Obama-Medvedev, iar ex-preşedintele Lech Walesa declara unei televiziuni din Varşovia că "problema nu e scutul, ci felul în care [Obama] ne tratează". Indubitabil, există valide raţiuni financiare în spatele acestei renunţări " care n-a fost o surpriză (informaţii s-au scurs spre marile ziare americane, de la finele lui august). Prins acasă într-o herculeană încercare de reformare a sistemului de sănătate, Obama trebuie să fie foarte strîns la pungă. În afară, Obama e blocat între două capcane: SUA au nevoie de Iran pentru a calma durabil situaţia din Afganistan şi, simultan, au nevoie de Rusia pentru a calma Iranul. Şi, de parcă nu-i erau de ajuns, a mai apărut o a treia capcană: deja înaintea deciziei privind scutul, în Europa de Est Obama tindea să devină unul dintre cei mai puţin populari preşedinţi americani la început de mandat. Într-un sondaj German Marshall Fund operat în iunie-iulie a.c. în 12 ţări ale UE, Barack Obama avea 88 sau 92 % cotă de popularitate în Franţa sau Germania, şi doar 55 şi 58 % în Polonia, respectiv România. Acum trei ani, preşedintele Bush era criticat pentru că împărţea verbal UE în "vechea" şi "noua Europă". Iată însă că fractura există efectiv, sociologic, în funcţie de aprecierea lui Obama. Aşadar: decizia recentă privind scutul nu pune în pericol NATO/UE în faţa Iranului " dar poate submina grav încrederea est-europenilor în America şi în liderul ei. De ce Obamania nu prinde în Est? Nu pentru că Obama ar fi de culoare (cum se grăbesc unii să spună). Ci pentru că politica sa faţă de Rusia e mai neclară decît a oricărui preşedinte american din ultimele decenii. O scurtă recapitulare: Reagan i-a cerut (la propriu!) lui Gorbaciov să dea jos Zidul Berlinului, dar s-a şi implicat el însuşi serios în fisurarea lui. Bush-tatăl, deşi nu a dorit disoluţia URSS, în cele din urmă a lăsat colosul să sucombe. Bill Clinton a fost mai optimist: el a crezut posibil ca Rusia să devină un stat de tip occidental şi a ajutat reformele interne ale lui Elţîn. Bush-Jr. a fost mai pragmatic: cum schimbarea din interior a Rusiei întîrzia, el a împins NATO pînă la Prut şi a propus extinderea pînă la Harkov (Ucraina) şi pînă la Munţii Caucaz (Georgia). Pe scurt: preşedinţii SUA au oscilat între idealism (speranţa că Rusia poate fi occidentalizată din interior " precum Clinton) şi realism (impulsul de a securiza statele de la graniţele Rusiei " precum Bush-Jr.). Unde se află Barack Obama în acest peisaj? Niciunde. Obama nu poate influenţa cursul intern al politicii ruse, dar pare că nici nu vrea să se implice în încurajarea prooccidentală a statelor ex-sovietice. Să revenim în prezent: Rusia a salutat drept "curajoasă" decizia lui Obama referitoare la scut şi a demarat o campanie propagandistică ("victorie a diplomaţiei ruse" etc.). Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a furnizat mesajul oficial: gestul lui Obama nu e o concesie făcută Rusiei, ci e îndreptarea unei greşeli a lui George W. Bush. Care fusese "greşeala" lui Bush? Proiectul scutului anti-rachetă cuprindea şi un radar de tip X-Band (planificat a fi dispus la Sud de Praga) ce urma să "perie" în jur o arie mare de teren " inclusiv din partea europeană a Rusiei (cea în care se află cele mai multe depozite de armament, inclusiv silozuri de rachete!). Bref: opoziţia Rusiei pleca din faptul că scutul anti-iranian îi fotografia la minut propriile mişcări. Pe hîrtie, NATO şi Rusia au o relaţie de parteneriat, de peste un deceniu. În fapt, Rusia percepe NATO ca pe un adversar. Iată de ce Obama va trebui să înţeleagă că, indiferent de raţiunile deciziei sale, ea va fi interpretată în Est (şi) ca o cedare în faţa Moscovei. Ideea că scutul ar fi preţul pentru sprijinul Rusiei în dosare precum Iranul sau Afganistanul nu e un argument. În fond, nu numai SUA sau NATO ar fi deranjate de un eventual Iran nuclearizat, ci şi Rusia, care-i este vecină. Şi nu numai Occidentul pierde de pe urma haosului din Afganistan, ci şi Rusia, unde traficul şi consumul de droguri "afgane" la nivel urban creşte exponenţial. Ce înseamnă, pe limba Estului, "resetarea"? În februarie a.c., administraţia Obama a lansat cuvîntul magic: "resetarea" relaţiilor cu Rusia. Ideea a fost primită cu entuziasm la Berlin sau Roma şi cu scepticism în capitalele estice ale Uniunii Europene. Din cel puţin două motive: i) înainte de a lansa "resetarea", Obama nu s-a consultat/explicat cu aliaţii săi est-europeni " cei care furnizau, în virtutea unei datorii morale faţă de America, trupe în Irak & Afganistan (şi nici nu au fost foarte gălăgioşi cînd SUA a menţinut restricţiile la vize etc.). Şi alt motiv: ii) de fapt, cu care Rusie propune Obama "resetarea"? Cu Rusia care stăpîneşte de facto Abhazia & Osetia de Sud şi care manipulează "conflictele îngheţate" din Nagorno-Karabah sau Transnistria? Cu Rusia care în septembrie a.c. efectua manevre militare cu Belarus sub titulatura Zapad ’09 ("Vest ’09"), cu cca 13000 de soldaţi şi după un scenariu în care Uniunea Rusia-Belarus respingea un atac venit din Vest (adică dinspre Polonia, membru NATO!)? Cu Rusia al cărei şef al Marelui Stat Major vizitează Cuba şi promite cooperare militară, modernizarea armamentului şi training-ul forţelor armate cubane? Cu Rusia care a blocat iniţial o rezoluţie în Consiliul de Securitate al ONU privind noi sancţiuni împotriva Iranului " acel Iran care, în februarie a.c., îşi trimitea ministrul Apărării la Moscova pentru a cumpăra un sistem anti-rachetă rusesc SS-300 spre a se apăra "împotriva unui atac american sau israelian"? Cu Rusia care va vinde (pe credit!) tancuri şi avioane Venezuelei lui Hugo Chávez, în valoare de 2,2 miliarde de dolari (iar Chávez, sosit la Moscova, anunţa recunoaşterea "independenţei" Abhaziei şi Osetiei de Sud?)? Lui Barack Obama trebuie să i se spună că est-europenii sînt prin natura lor suspicioşi " dar suspiciunea nu are de-a face numai cu scutul, ci şi cu preocuparea pentru state precum Ucraina sau Georgia, care au primit cuvinte calde (în iulie a.c.) de la vicepreşedintele american Biden, dar nu şi o foaie de drum pentru o continuare a apropierii de NATO. Cum stau, concret, lucrurile acolo? Georgia a pierdut (în august 2008, prin forţă) Abhazia şi Osetia de Sud, iar Moscova îi transmite pe diverse voci că ar face bine să-şi ia adio de la ele. Ucraina va avea, în ianuarie 2010, alegeri prezidenţiale " iar preşedintele Iuşcenko, pro-american şi pro-NATO, e cotat cu slabe şanse. Şi o ultimă cheie de lectură: noul secretar general al NATO, A.F. Rasmussen, a salutat decizia lui Obama privind scutul şi a anunţat că Alianţa doreşte "un dialog fără precedent" cu Rusia. Traducerea mea: nici o speranţă pentru o viitoare extindere spre Est a NATO. Nu numai preşedinte, ci şi simbol În fine, încă un lucru pe care, aparent, Barack Obama nu l-a înţeles: în Estul Europei el nu e văzut numai ca preşedinte al SUA, ci mai ales ca un campion al lumii libere, ca un simbol al valorilor acesteia. În numele Americii, el poate stabili orice relaţii doreşte cu oricine, în orice zi din an " numai că el e condamnat să nu poată vorbi numai în numele Americii. "Resetarea" relaţiilor cu o Rusie care-şi caută prieteni "strategici" precum Ahmadinejad, Raul Castro sau Hugo Chavez poate fi parte dintr-un plan pe termen lung al lui Obama. E de urmărit. Numai că, pe termen scurt şi mediu, luna lui de miere cu noua Europă pare a se fi sfîrşit înainte de a începe cu adevărat. Cea mai recentă carte semnată de Adrian Cioroianu este Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială, Editura Curtea Veche, 2009.

p 23 jpg
Istoria unei relații complicate: eu și limba franceză
„Fiule, la limba asta teutonică și imposibilă te descurci singur!“.
Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.

Parteneri

zodii, foto shutterstock jpg
Zodia care astăzi, 19 august, va avea parte de o imensă bucurie. Fericirea își face loc în viața acestui nativ
În viața fiecăruia dintre noi există momente în care norocul și fericirea se întâlnesc în cele mai neașteptate moduri. Astăzi, 19 august, astrele aduc vești extrem de bune pentru un anumit nativ, care se va trezi învăluit într-o energie pozitivă și plină de surprize plăcute.
Tancuri israeliene  Fâșia Gaza FOTO EPA EFE jpg
Opoziția din Fâșia Gaza se revoltă împotriva Hamas
Tot mai mulți palestinieni cer Hamas să plece de la putere și să pună capăt războiului cu Israelul, după aproape doi ani de lupte. În schimb, gruparea islamistă palestiniană răspunde cu violență extremă, executându-i pe opozanții din Fâșia Gaza, potrivit unor grupuri activiste.
Inspectorii Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială au depistat 5 persoane bogate care au cerut ajutor social
Ajutoarele sociale, dincolo de clișee: România rămâne țara inegalităților profunde
România, țara inegalităților. Peste 45% dintre locuitorii de la sat sunt expuși riscului de sărăcie, iar unul din cinci copii adoarme nemâncat, arată un studiu al World Vision. În comuna Râmnicelu din Buzău, 20% dintre oameni depind de ajutorul minim de incluziune.
MINI CARS  jpg
Mini-autoturismele legendare care au făcut istorie pe tot globul. Românii ar fi putut să o aibă pe Rodica, dar s-au ales cu Lăstun
După al Doilea Război Mondial mașinile de mici dimensiuni, cu un consum scăzut de combustibil, au devenit o modă în toată Europa. Câteva dintre acestea au ajuns modele iconice, adevărate staruri ale industriei automobilistice.
image png
Motivul pentru care trebuie să fierbi apa înainte de a face cuburi de gheață
Ai observat vreodată că gheața făcută acasă este opacă și plină de bule? Un gest simplu poate transforma complet calitatea cuburilor de gheață și poate îmbunătăți băuturile pe care le servești.
Soldați  război FOTO Shutterstock jpg
Europenii relansează planul unei forțe multinaționale de asigurare a păcii, după ce SUA au promis garanții de securitate
După consultări cu președintele Volodimir Zelenski, Coaliția de voință și-a reiterat disponibilitatea de a oferi garanții de securitate Ucrainei, inclusiv prin desfășurarea unui contingent militar multinațional pe teritoriul ucrainean, relatează Euromaidan Press.
Cea mai mare fermă de porci din Vâlcea - Porcellino Grasso din Băbeni Foto porcellinograsso ro
Industria cărnii de porc se confruntă cu boli și incertitudini la nivel mondial. România nu-și poate asigura nici jumătate din necesar
Industria globală a cărnii de porc este afectată de boli și incertitudini, iar noile tendințe de consum riscă să agraveze situația. În România, producția internă acoperă mai puțin de jumătate din necesarul de consum.
image png
Culoarea anului 2026 a fost anunțată. Pregătește-te să-ți inunzi casa și garderoba
În lumea tendințelor și a modei, în fiecare an vine un moment în care o singură culoare captează atenția tuturor – de la podiumuri la decorul caselor noastre.
Bolojan Londra Zelenski 2 SURSA  presidency.ro
Cum poate România să contribuie la garanțiile oferite Ucrainei. „Riscăm să ne întoarcem la vremea imperiilor, iar cei puternici vor dicta”
Șeful generalilor români și un politolog recunoscut în întreaga lume analizează, pentru „Adevărul”, modul în care România ar putea să-și aducă pe viitor contribuția la garanțiile de care ar trebui să beneficieze Ucraina.