Etica Ebolei

Donna DICKENSON
Publicat în Dilema Veche nr. 552 din 11-17 septembrie 2014
Etica Ebolei jpeg

Pentru că virusul Ebola cuprinde un teritoriu tot mai mare din Africa, mulţi se întreabă dacă e momentul să se administreze medicamente şi vaccinuri netestate. Avînd în vedere faptul că boala poate ucide pînă la 90% dintre victimele sale – o rată a mortalităţii mai mare decît cea din ciuma bubonică –, pare a nu fi prea mult de pierdut din destinderea normelor clinice. Dar sugestia ridică probleme etice dificile – şi urgenţa situaţiei nu lasă prea mult timp pentru deliberări. 

Unul dintre motivele pentru care nu există nici o vindecare dovedită sau vaccinuri pentru febra hemoragică Ebola este şiretenia bolilor transfrontaliere. Aceste virusuri se transmit de la populaţii animaliere, care pot acţiona ca purtători în care germenii patogeni se pot dezvolta şi pot suferi mutaţii, creînd dificultăţi cercetătorilor să ţină pasul cu variaţiile bolii.

Dar un alt motiv este interesul în scădere al companiilor farmaceutice de a fabrica vaccinuri. Într-adevăr, doar patru companii mai fac astăzi vaccinuri, comparativ cu 26 de companii cu 50 de ani înainte. Acestea ştiu că profitul va fi relativ mic, datorită timpului îndelungat de intrare a produsului pe piaţă, rezultat în urma îndelungatului proces de manufacturare (deşi metode noi şi mai rapide oferă oarecare speranţă). 

Neîncrederea publică în vaccinuri a jucat, de asemenea, un rol major în această scădere. La sfîrşitul anilor ’90, neîncrederea publică s-a manifestat printr-o reacţie violentă la vaccinurile contra pojarului, oreionului şi rubeolei. În mod similar, un sondaj al Academiei de Medicină din New York, din 2004, a arătat că de două ori mai mulţi oameni erau îngrijoraţi în legătură cu efectele secundare ale de mult acceptatului vaccin antivariolă, decît de boala în sine.  

Lipsa de gravitate a unor boli infecţioase precum vărsatul de vînt a contribuit la creşterea gradului de nepăsare în ce priveşte riscurile refuzului vaccinării. Abia atunci cînd o epidemie chiar izbucneşte, oamenii se răzgîndesc brusc şi cer producerea şi distribuirea rapidă a vaccinurilor. Acesta este, probabil, un lucru bun, dar, în acelaşi timp, nerealist.

Compania farmaceutică britanică GlaxoSmithKline a anunţat recent că, împreună cu US National Institute of Allergy and Infectious Diseases, pregăteşte un vaccin experimental pentru Ebola. Dar acesta de-abia intră în faza I a studiilor clinice pentru a-i testa toxicitatea. Cu încă două faze ale studiilor clinice în faţă, vaccinul nu va fi gata pentru a fi dat în folosinţă înainte de 2015.

Durata perioadei de studii clinice a generat plîngeri la adresa birocraţiei excesive. Dar asemenea critici sînt nefondate, avînd în vedere potenţialul de a provoca îmbolnăviri serioase sau chiar deces pe care medicamentele propuse îl au. Într-adevăr, studiile din faza I – primele studii pe om – sînt foarte riscante şi complicate din punct de vedere etic, ceea ce înseamnă că trebuie tratate cu grijă maximă. 

În 2006, faza I a studiilor clinice pentru medicamentul TGN 1412 a trebuit să fie suspendată cînd acesta le-a cauzat insuficienţa mai multor organe voluntarilor înainte sănătoşi, unii dintre ei abia scăpînd cu viaţă. Farmacologul Trevor Smart de la University College din Londra crede că aceştia nu se vor mai vindeca vreodată.  

Dar ce se întîmplă cînd o populaţie e deja bolnavă? În 1996, în timpul unei epidemii majore de meningită în Nigeria de Nord, compania de medicamente Pfizer i-a aprovizionat pe doctori cu antibioticul oral Trovan, care era testat în paralel cu un alt medicament, Ceftriaxon. 11 copii au murit în timpul testărilor cu Trovan, iar alţii au rămas cu dizabilităţi pe viaţă. Totuşi, rata mortalităţii la studiile cu Trovan era mult mai mică decît cea a meningitei netratate, fiind un argument pentru administrarea medicamentelor netestate pentru Ebola de azi. 

De fapt, Organizaţia Mondială a Sănătăţii deja a considerat etică folosirea serului experimental ZMapp – un amestec de anticorpi genetic proiectaţi care să-i ajute pe pacienţi să se lupte cu boala. ZMapp nu a ajuns la studiile clinice pe oameni şi încă nu i s-a dat licenţa de către US Food and Drug Administration.  

După cum stau deocamdată lucrurile, există doar cîteva doze de ZMapp, şi vor trece luni pînă să se creeze chiar un stoc limitat. Ceea ce suscită o altă dilemă: cine să aibă acces la asemenea resurse limitate? 

Primele trei doze din ZMapp au fost administrate misionarilor americani Kent Brantly şi Nancy Writebol, care s-au vindecat, şi preotului spaniol Miguel Pajares, care a murit între timp. Unii au oferit o justificare practică selecţiei mult criticate a lui Brantly şi Writebol: pare logic să-i tratezi întîi pe cei care lucrează în domeniul sănătăţii, ca aceştia, la rîndul lor, să-i poată ajuta pe alţii. Dar această argumentaţie s-a prăbuşit cînd a fost selectat şi Pajares, în vîrstă de 75 de ani.  

Credibilitatea aserţiunilor cum că raţiunile de ordin practic au fost cele care au determinat selecţia, a fost, într-o oarecare măsură, revitalizată de decizia de a asigura dozele, şi unor doctori africani. În orice caz, stocul disponibil de ZMapp a fost epuizat. 

Este important de reţinut că pînă şi argumentele pragmatice în legătură cu distribuirea resurselor medicale limitate pot fi controversate. În al Doilea Război Mondial, cînd doctorii militari au fost obligaţi să distribuie dozele de penicilină, au hotărît să acorde prioritate celor care sufereau de boli cu transmitere sexuală, care se puteau întoarce mai repede pe cîmpul de luptă. Dar mulţi au susţinut că cei care au fost răniţi în lupte ar fi meritat mai curînd să li se administreze primii dozele. 

Punînd accentul pe latura morală a alocării tratamentului pentru Ebola, poate fi dezbătut de ce nu au fost africanii selectaţi pentru el, în locul occidentalilor, avînd în vedere că sistemele de sănătate ale Africii sînt mai puţin în măsură să combată boala. Dar altcineva poate aduce contraargumentul că lucrătorilor occidentali din domeniul medical li se cuvine prioritatea asupra tratamentului pentru că s-au expus voluntar bolii, pentru a-i ajuta pe cei care nu aveau de ales. 

Asemenea argumente fac imposibilă o înţelegere. Mai mult, folosirea criteriilor sociale, în locul celor medicale, pentru distribuirea tratamentelor poate fi o pantă alunecoasă. E suficient numai să ne amintim celebrul comitet „al lui Dumnezeu“ din Seattle, care, la începutul anilor ’60, a stabilit accesul – pe atunci limitat – la dializă pe criterii precum veniturile, implicarea în chestiuni bisericeşti, şi chiar apartenenţa la Cercetaşi. Folosirea criteriilor sociale pentru administrarea tratamentelor a fost prost privită de atunci încoace. Şi pe bună dreptate.  

Donna Dickenson este profesor emerit de etică medicală la University of London şi autoarea volumului Me Medicine vs. We Medicine. 

© Project Syndicate / Institute for Human Sciences, 2014 

www.project-syndicate.org 

traducere de Iaromira POPOVICI 

p 23 jpg
Istoria unei relații complicate: eu și limba franceză
„Fiule, la limba asta teutonică și imposibilă te descurci singur!“.
Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.