Baker încearcă să-l atenţioneze pe Bush (din nou)

Jon LEVY
Publicat în Dilema Veche nr. 154 din 19 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe 6 decembrie, Grupul de Studiu pentru Irak - o comisie bipartizană formată din zece foşti oficiali americani - a dat publicităţii mult aşteptatul său raport privind situaţia din Irak. Raportul conţine o serie de idei care au reprezentat subiecte de discuţie la Washington şi s-au bucurat de sprijin atît din partea unor republicani cît şi al unor democraţi. Documentul a încercat să-i creeze preşedintelui Bush motivaţia politică pentru adoptarea unor schimbări moderate în strategia pentru Irak. Recomandarea din raport care a atras cel mai mult atenţia este aşa-numita "nouă ofensivă diplomatică". Potrivit acesteia, ar trebui să se iniţieze negocieri cu Siria şi cu Iranul. Unul dintre scopurile acestor negocieri ar fi acela de a determina cele două state să-şi exercite influenţa asupra grupărilor din Irak, "atît asupra liderilor politici, cît şi asupra miliţiilor înarmate", pentru a pune capăt violenţelor şi a susţine eforturile de găsire a unei soluţii politice în rezolvarea crizei din Irak. Această recomandare este revoluţionară doar în lumina refuzului de pînă acum al administraţiei Bush de a iniţia orice demers diplomatic care să implice Siria sau Iranul. Dar în contextul intelectual mai larg al politicii externe americane, aceasta este o recomandare deja veche. O echipă de cercetare creată de Council on Foreign Relations, cel mai important think-tank bipartizan în domeniul politicii externe, a susţinut dialogul politic cu Iranul, încă din urmă cu mai bine de doi ani - inclusiv în chestiunea Irakului. Robert M. Gates, un fost membru al Grupului de Studiu pentru Irak, pînă cînd a fost desemnat să-l înlocuiască pe Donald Rumsfeld ca secretar al Apărării, a fost co-preşedinte al acestei echipe. Revenirea realiştilor? Toţi membrii Grupului de Studiu pentru Irak sînt personalităţi bine-cunoscute, afirmate mai ales în contextul politicii interne americane. Unii dintre ei nu prea au experienţă în problemele de securitate sau în politica din Irak şi din Orientul Mijlociu. Ceea ce nu se poate spune însă despre James Baker, co-preşedintele grupului. Om cu multă experienţă internaţională şi în zona Orientului Mijlociu, Baker a fost secretar de stat între anii 1989-1992, în timpul preşedintelui George H.W. Bush. Grupul de Studiu s-a identificat repede în percepţia publică cu figura lui Baker, iar acesta a susţinut ferm recomandările grupului. În dezbaterea privind situaţia din Irak, Baker este adesea identificat cu curentul realist. În contextul din Irak, realişti sînt cei care au pus sub semnul întrebării invadarea Irakului, din cauza modului în care s-a făcut şi din cauza implicaţiilor mai largi privind Orientul Mijlociu şi situaţia internaţională în general. Realismul pune pe primul loc interesul naţional imediat al Statelor Unite. Critica realistă în privinţa Irakului a fost clar exprimată într-un editorial al lui Baker, publicat de New York Times în august 2002, în care sugera că orice efort de schimbare a regimului din Irak ar trebui să implice şi un angajament din partea Naţiunilor Unite, folosirea unei forţe militare destul de importante şi un plan serios de reconstrucţie pentru perioada de după conflict. Baker nu excludea invadarea Irakului, dar preciza anumite condiţionări. Critica realistă, orientată acum asupra situaţiei din teren, are implicaţii importante asupra viitoarei doctrine americane în Irak, asupra structurii militare şi a mecanismelor politice de acolo. Totuşi, dezbaterea oferă puţine soluţii clare; în privinţa Irakului consensul e minimal: sîntem în căutarea celei mai puţin proaste soluţii pentru Irak. Ideea radicală privind trasformarea politică şi socială a Orientului Mijlociu, o imagine în oglindă a Europei de după războiul rece, nu se mai bucură de o audienţă serioasă în acest moment. Stabilitatea politică în Irak este "şi a fost întotdeauna" un ţel de atins Grupul de Studiu pentru Irak consideră că "violenţa sectară", mai ales cea din interiorul şi din jurul Bagdadului, este "principala provocare pentru stabilitatea din regiune". Detaliind motivaţiile recomandărilor oferite, grupul a declarat că violenţa este rezultatul "absenţei reconcilierii naţionale". Astfel ajungem indirect la concluzia că există în Irak o competiţie virulentă pentru putere, însoţită, de cele mai multe ori, de conflicte între diferite grupări etnice, secte sau alianţe politice. Această competiţie este prezentă pe mai multe niveluri. Pe lîngă conflictul evident între grupările sunnite şi şiite, există şi un conflict în interiorul acestor grupări. O astfel de evoluţie ar fi putut fi prevăzută încă dinaintea începerii războiului. Chiar în comentariul său din 2002, Baker aducea în discuţie multe dintre riscurile devenite între timp pericole reale. Aceste riscuri au reprezentat miezul criticilor apărute ulterior. De exemplu, ideea de a folosi mai multe forţe militare provine din faptul că înfrîngerea armatei irakiene în război era doar un prim pas, ce ar fi trebuit urmat de asigurarea securităţii pe scară largă. Sau, ca să luăm alt exemplu: colaborarea cu Naţiunile Unite ar fi putut implica statele vecine Irakului pentru a contribui, pe cît le stă în putere, la instaurarea stabilităţii şi a "reconcilierii naţionale". Analiza realistă asupra Irakului sugerează că drumul urmat de administraţia Bush a diminuat mult capacitatea Statelor Unite de a-şi atinge anumite scopuri acolo. Totuşi, Statele Unite rămîn un factor important, poate cel mai important, în configurarea puterii de la Bagdad, deşi o dependenţă prea mare de Washington poate fi un semn de vulnerabilitate pentru orice guvern local. Există îngrijorări tot mai persistente în ce priveşte costurile suportate de Statele Unite. Aceste costuri, fie ele omeneşti, financiare sau strategice, nu sînt acceptabile la infinit. Grupul de Studiu pentru Irak respinge o retragere imediată din Irak. Dar este de părere că principala misiune a trupelor militare americane ar trebui să devină antrenarea şi susţinerea forţelor de securitate irakiene. Dacă legăm această recomandare de opinia că "reconcilierea naţională" poate fi atinsă în Irak, atunci concluziile raportului par logice. Şi sînt şi acceptabile, politic vorbind, la Washington. E drept că logica funcţionează cumva în cerc, de vreme ce toate recomandările grupului par să se structureze plecînd de la realizarea reconcilierii naţionale. Nu este însă prea clar cum (sau dacă) aceasta se poate realiza. Poate că Teheranul şi Damascul deţin de fapt puterea de a influenţa evoluţia reală din Irak, iar Statele Unite ar putea acţiona împreună cu aceşti jucători pentru a grăbi instaurarea unui guvern stabil, care să fie ulterior capabil să destrame pe rînd diversele armate private. Evident, se pune întrebarea cum ar putea acest guvern să împartă plăcinta, astfel încît să satisfacă toate grupurile care se înfruntă acum. Grupul de Studiu pentru Irak a fost o voce politică puternică pentru cîteva recomandări şi concluzii de bun-simţ. Nu vine însă cu nimic nou şi s-ar putea tot, la fel de bine, ca nici una din aceste recomandări să nu funcţioneze, chiar dacă ar beneficia de un efort serios şi organizat din partea Statelor Unite. Întreaga poveste ne face să ne întrebăm cum ar fi evoluat lucrurile dacă preşedintele Bush ar fi dat atenţie scurtului editorial pe care Baker l-a scris acum mai bine de patru ani. Unii republicani regretă acum eficienţa cu care Baker s-a bătut să cîştige disputa electorală din 2000 (James Baker era atunci consilier juridic al candidatului Bush şi a supravegheat renumărarea voturilor din Florida - n.red.). Poate regretă chiar şi Baker, care în 2002 avea o concepţie despre Irak mai degrabă similară cu cea a fostului vice-preşedinte Al Gore, decît cu cea adoptată de Bush. traducere de Iulia BĂDESCU _________________ Jon Levy a lucrat ca adjunct al consilierului pe probleme de securitate în campania electorală a lui John Kerry, participînd la formularea politicilor candidatului democrat pentru Irak, NATO şi relaţiile SUA-UE. În prezent este analist la Eurasia Group, firmă de consultanţă şi prognoză politică din New York. Articolul scris pentru Dilema veche reprezintă punctele de vedere personale ale autorului.

p 23 jpg
Istoria unei relații complicate: eu și limba franceză
„Fiule, la limba asta teutonică și imposibilă te descurci singur!“.
Mälardalen University library interior jpg
Oare avem prea multă engleză în universitățile noastre?
Utilizarea englezei îndreaptă atenția către subiecte care sînt de interes global
p 22 WC jpg
Prosperitatea nu este totul și nu mai este de ajuns
Cred că în viitor oamenii vor redescoperi modul de trai simplu, fără stres, alergătură și concurență.
p 23 jpg
Preocuparea pentru suflet
Funcționarea umană fără „angajament sufletesc”, ca să spunem așa, fără ardoarea sau entuziasmul pe care îl provoacă cultivarea thymos-ului sau pneuma, este condamnată să eșueze pe termen mediu și lung și să provoace o criză internă în democrația liberală modernă.
Les Autres jpeg
Les Autres
Să transplantezi și să altoiești oameni este cu totul altceva, e alt nivel de performanță.
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont jpeg
Merkel și Zemmour, sfîrșit și debut european cu nori cenușii la orizont
Ce va fi, oare, cu motorul franco-german al Europei? Va continua să funcționeze, chiar dacă nu la turații maxime?
O amintire jpeg
O amintire
Soboul era membru în Comitetul Central al Partidului Comunist Francez, director al Institutului pentru istoria Revoluției franceze și membru în redacția revistei Annales.
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor jpeg
Migranții ca muniție de război și adecvarea Vestului la agresor
E vorba de un război hibrid, a admis șefa Comisiei Europene. Dar cine e agresorul? Dar ținta? Și cum e apărarea ei?
Vederi din Nisa jpeg
Vederi din Nisa
Nisa este cel mai frumos cadou pe care l-a făcut Napoleon al III-lea francezilor și tare mă tem că și cel mai durabil.
Fuga din paradis jpeg
Fuga din paradis
Cînd nu s-a mai putut sări sau catapulta peste zid, fuga a devenit şi în Berlin o aventură care costa viaţa.
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America jpeg
„O idee în mințile noastre”: ce înseamnă să fii american atunci cînd nu ești născut în America
America era deja o „superputere” atunci cînd amenința valorile tradiționale ale lumii de care au fugit imigranții.
De ce au fost inundațiile germane catastrofale jpeg
De ce au fost inundațiile germane catastrofale
În Germania, tot mai multe voci acuză autoritățile de o neglijență încă insuficient probată, care ar fi inclus omisiunea de avertizare (eficientă) a populației afectate în legătură cu pericolul dat.
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale jpeg
Merkel, Biden, neînțelegerile transatlantice și provocările globale
Istoria pare a fi urmarea unor suite de neînțelegeri și de disonanțe cognitive.
Biden și drepturile omului jpeg
Biden și drepturile omului
Biden l-a criticat pe președintele chinez Xi Jinping, reproșîndu-i că nu are nici „o fibră democratică în corpul său”.
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei jpeg
Grațierea prezidențială în SUA, o încurcătură din vremea monarhiei
Nesocotirea flagrantă de către Trump a intenției originale a grațierii prezidențiale a fost doar una dintre multele provocări cu care acesta a confruntat sistemul politic stabilit prin Constituția SUA.
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin Frumos care l va răpune jpeg
Despre zmeul COVID cel rău și Vaccin-Frumos care-l va răpune
Cine va plăti spartele oale economice ale lockdown-urilor gestionate prost?
„Cazul” Mila jpeg
„Cazul” Mila
Se declanșează o întreagă campanie de ură contra ei, fiind acuzată de islamofobie.
Destituire și interdicție imediată pentru Trump jpeg
Destituire și interdicție imediată pentru Trump
Trump a încercat să submineze procesul democratic cu perseverență.
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez jpeg
Prețul capitulării lui Merkel în fața șantajului maghiar și polonez
Existența însăși a Uniunii Europene se află în pericol. Și totuși, conducerea UE răspunde cu un compromis.
Revoluția „coifurilor de staniol” jpeg
Revoluția „coifurilor de staniol”
Trebuie să muncim mai mult pentru a comunica și pe înțelesul „proștilor”, al căpșunarilor, al badantelor.
„Un exercițiu de a rămîne conectați”  – interviu cu Ioana TRAISTĂ, co fondatoare a Cercului Donatorilor din Bruxelles jpeg
Jurnal londonez de pandemie jpeg
Jurnal londonez de pandemie
În iunie, unul dintre cele mai așteptate și intense momente a fost cel al redeschiderii faimoasei (și aglomeratei, în condiții normale) zone comerciale West End din Londra.
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală jpeg
Abordarea olandeză: spațiu și responsabilitate individuală
Olandezii au fost printre primii care au adoptat ideea de imunitate de grup, iar carantina implementată în Olanda a primit numele de „carantină inteligentă”.
În gaura cheii jpeg
În gaura cheii
Clepsidra pandemiei din 2020 se zărește prin gaura întunecată a cheii. Fiecare vine în vremurile de Covid-19 drept o eliberare de la ananghie. Credința este cheia ce se potrivește găurii ei.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.