Scene de viaţă basarabeană

Publicat în Dilema Veche nr. 715 din 2-8 noiembrie 2017
Scene de viaţă basarabeană jpeg

● Anatol Moraru, Punct de vedere, Editura Junimea, 2017. 

Anatol Moraru se află la al patrulea volum de povestiri şi, cum am scris de fiecare dată despre prozele sale scurte, cineva ar putea crede că, dintre basarabeni, este scriitorul meu favorit. Probabil nu s ar înşela. De altfel, nu sînt singurul care-l apreciază, de vreme ce toate cărţile sale de povestiri au primit Premiul Salonului Internaţional de Carte din Chişinău pentru proza scurtă – un premiu dedicat genului scurt cum noi nu avem şi care, măcar din acest punct de vedere, arată că sîntem încă provinciali în multe aspecte literare.

De la debutul său din 2002 cu Nou tratat de igienă nu s-au schimbat prea multe în scrisul lui Anatol Moraru, care revine cu acest nou volum de povestiri (al doilea publicat la o editură din România, după Confesiunea unui loser, apărut la Casa de pariuri literare în 2013), construit după acelaşi calapod, cu relativ aceleaşi teme şi personaje, poate cu mai puţin umor, dat fiind dramatismul unor texte. Cum am spus şi altă dată, Anatol Moraru practică un fel de minimalism comic în care viaţa măruntă a micilor intelectuali dintr-un oraş nenumit (probabil Bălţi, căci prozatorul nostru este titularul Catedrei de literatură română şi universală a Universităţii de Stat „Alecu Russo“ de acolo) este surprinsă în diverse scene de viaţă domestică. Ca şi precedentele sale texte, cele douăsprezece povestiri din această carte decupează scene aparent banale, se dezvoltă în jurul unor situaţii simple, multe avînd aerul unor anecdote personale narative, Anatol Moraru fiind un bun povestitor, încă şi mai savuros pentru cititorii români datorită limbajului său în care se regăsesc multe cuvinte de origine rusă.

E mult umor de situaţie în aceste proze, dar şi de tip livresc, aspect care m-a făcut la un moment dat să-l apropii de prozatorii tîrgovişteni; doar că de data aceasta, cum spuneam, cartea are un ton ceva mai puţin comic, moartea fiind subiectul cîtorva dintre povestirile sale, poate chiar cele mai bune din carte. În „A murit Vitalie, ca prostu’“, proza care deschide volumul, un fost fochist la o bază navală secretă de submarine nucleare a flotei sovietice, devenit alcoolic, moare accidental într-o altercaţie de cîrciumă. În „Lety“, un bărbat aflat singur în preajma unei operaţii de cancer primeşte un mesaj de la o femeie pentru care în trecut făcuse o pasiune, iar perspectiva reîntîlnirii îl umple de speranţă pe bărbatul al cărui viitor rămîne incert. În povestirea „O întîmplare nocturnă“, protagonistul se întoarce pe jos de la ţară şi este luat cu maşina pînă în oraş de un şofer milostiv care, înţelegem pe parcurs, avea nevoie de cineva în faţa căruia să-şi descarce sufletul. În „Exod latin“, fiul este chemat de urgenţă acasă din străinătate pentru a fi alături de tatăl bolnav. În cele din urmă, bătrînul tată moare în atmosfera inumană, absurdă şi lipsită de respect a spitalului, spre indignarea fiului care are deja reperele civilizaţiei occidentale, dar care, aflat într-un moment dificil din viaţa lui, nu deţine şi banii necesari pentru a-şi îngropa tatăl. Umilit de atitudinea dispreţuitoare a rudelor îndepărtate faţă de sărăcia lui, fiul primeşte deopotrivă consolare şi ajutor tocmai de la verişor al cărui tată se aflase în conflict cu decedatul: în faţa morţii, fiii îngroapă securea războiului taţilor. Această povestire, cea mai tragică din carte şi cumva cehoviană, pare reversul dramatic al unei proze comice din volumul anterior, în care un unchi, despre care se crede că a făcut o avere în Germania, se întoarce după mulţi ani în Moldova să-şi viziteze rudele, însă comportamentul lui (se împrumută de bani în timp ce promite tuturor că-i va ajuta cu una şi cu alta) ridică suspiciuni cu privire la bunăstarea vieţii sale din Occident.

Restul povestirilor, mai toate cu subiect literar-academic, sînt umoristice. În „Eu şi Edy“, doi colegi de catedră, unul dintre ei avînd nişte probleme personale, ies după ore la o pizzerie de lîngă Universitate sub privirile curioase şi amuzate ale studenţilor clienţi care, fiind taman de Valentine’s Day, îi bănuiesc a forma în secret un cuplu gay. În „O scrisoare supărată“, un scriitor care-şi oferă cartea, într-un act de seducţie, unei femei frumoase, primeşte de la aceasta o scrisoare indignată de natura imorală a povestirilor sale. În „Discurs de adio“, un profesor universitar se vede nevoit să ţină cuvîntarea de adio la moartea celui mai mare duşman al său de catedră şi, cu mult talent literar, dar cu şi mai multă ipocrizie, o face strălucit. „O poveste germană“ este relatarea plină de umor „a unui schimb între studenţii din lagărul socialist“: pentru o lună de zile un grup de studenţi basarabeni vizitează Germania Democrată în ceea ce se dovedeşte a fi excursia vieţii lor.

Una dintre povestirile cele mai bune din carte se cheamă „Sufletul rus“ şi surprinde cam toate trăsăturile tematice şi stilistice ale prozei lui Anatol Moraru: o lume a bărbaţilor, unii mici intelectuali, care intră în tot felul de încurcături cu femei, alcool şi uneori bătăi, păstrînd însă întotdeauna un caracter be-nign şi, mai ales, ilustrînd latura comică a existenţei.

****

Anatol MORARU
Punct de vedere 

Vinul era pentru ezdovoi: tare şi amărui, de parcă adăugaseră frunze de tutun şi galoşi expiraţi. Un flăcăuan s-a propiat de Igor şi i-a spus ceva la ureche. Acesta s-a încruntat şi a ieşit din cort. De cealaltă parte a mesei, şedea o domnişoară cu sîni mari şi ochi albaştri. Mi-a zîmbit galeş. Am preferat să-mi pun în farfurie o coadă de mintai. S-a întors Igor. „Te vor bate”, mi-a zis necăjit. „Aşa e obiceiul la noi, dacă vine un flăcău străin, îl bat numaidecît. N-am ştiu că s-a întors Ghilan. Era plecat la Arhanghelsk, la tăiat pădure pentru colhoz. E scăpat de armată şi-i cît un buhai. Cînd lipseşte din sat, cei din banda lui sînt mai blînzi.” Cred că mă făcusem o mică banchiză. Nu-i mai auzeam nici pe Igor, nici pe muzicanţi. Igor a tras pe nerăsuflate un pahar de coctail Molotov, s-a şters la gură cu mîneca scurtei şi mi-a zis să nu mă mişc nicăieri, că acuşi vine.

În jurul meu, norodul se veselea din răsputeri. Ţîţoasa de vizavi nu-şi lua ochii de la mine. Cred că semănam cu un înger prins de o ploaie ciobănească pe cîmp. Igor a apărut peste un sfert de oră aburit. S-a aşezat greoi alături, a umplut ochi paharul meu şi al lui. „Să bem”, a zis. „Nu-mi prea ticneşte, zău”, i-am spus. „Bucură-te, am rezolvat problema. Uite cum stau lucrurile: jumătate din şipotineni lucrează la Chişinău, dimineaţa pleacă, seara se întorc. Le-am spus că tu eşti avtoritet la Botanica şi că porecla ta este Kotovski. Aşa i-am zis şi lui Ghilan: treaba voastră, n-aveţi decît să-l bateţi, dar să ştiţi că veţi avea probleme, cînd sînteţi în Chişinău. Aşa că te vor lăsa în pace.”

Am dat paharul peste cap şi am înfulecat o bucată de hec. Un băieţandu pirpiriu s-a apropiat şi mi-a spus că Ghilan mă aşteaptă în hudiţă. În spatele cortului, fumau şase flăcăi scăpaţi de armată. Deşi boaşele mi se făcuseră cît două boabe de năut, i-am salutat cu demnitate.

„Caroce, uite cum e treaba”, a zis un haidamac de vreun metru şi nouăzeci, proprietar a doi pumni cît două sfecle de zahăr în ajunul recoltării, „n-am ştiut că eşti avtoritet la Botanica. Eu respect paţanii, aşa că veseleşte-te în polnîi hod. Poneatno?” „Conecino”, am zis, „cînd sînteţi în Chişinău şi aveţi vreo problemă, mă găsiţi.” „Încă ceva”, a zis el, „Valea este a ta în seara asta, o să-ţi deie.”

Întors în cort pe picioare încă nesigure, i-am spus lui Igor că totul e în ordine. De bucurie am mai ras cîte un pahar. Valea s-a încolăcit de mine ca iedera de stejar. Am început să gust din petrecere. N-o mai lăsam pe domnişoară din braţe, iar muzicanţii mi-au cîntat din oficiu „Milion alîh roz” şi „Sinii, sinii inii”. Cum însă scenariile Domnului sînt secretizate, cînd am ieşit iarăşi cu Valea pe mine în mijlocul dansatorilor, s-a apropiat un omulean beat şi m-a întrebat dacă-l ştiu pe Vasea Hoholu de la Botanica... 

(fragment din povestirea „Vin tare”)

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Calculele Coaliției. Independentul Cătălin Cîrstoiu la Capitală, împărțire politică la sectoare
Lunga căutare a Coaliției pentru un candidat care să-l învingă pe Nicușor Dan a luat sfârșit. Iar până la urmă, PSD și PNL par să se fi oprit la un independent, medicul Cătălin Cîrstoiu, favorit în rândul Puterii pentru intrarea în cursa pentru Capitală.
image
Destinul crud al Arynei Sabalenka, al cărei iubit a murit azi-noapte. Și-a pierdut și tatăl, la aceeași vârstă
O veste-șoc a lovit-o pe jucătoarea din Belarus, chiar înainte de debutul în turneul de la Miami.
image
Româncă obligată de justiție să își trimită copiii în plasament în Marea Britanie
Curtea de Apel București a hotărât ca o mamă din județul Vaslui să-și trimită copiii în plasament în Marea Britanie. Femeia este acuzată de răpire internațională de minori de către serviciile sociale din Newham, Londra, care au sesizat autoritățile române.

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.